Actualitate
Remember 8 octombrie 1990 – Presa acum 30 de ani
EVRIKA!
SCIZIUNE… COMERCIALĂ? Moda politică începe să facă emuli în comerţ: am receptat deja formula: Complexul comercial Unirea – Aripa Tînără!
K.O.
Oare foştii membri ai CPEx vor face parte din Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici?
• DIVERSIUNEA „ARDEAL”… Ieri, la Tg. Mureş, cinci cetăţeni s-au urcat pe statuia Iui Avram Iancu, de unde au aruncat jos tricolorul românesc. Poliţia susţine că cetăţenii respectivi ar fi de naţionalitate maghiară. Probabil că UDMR nu va întîrzia să denunţe acţiunea ca fiind o nouă „diversiune” a Vetrei Româneşti… • …ŞI SINDROMUL „TIMIŞOARA”. Martorii acuzării în procesul de Ia Timişoara încep să dispară… peste hotare! După ce Pariş, „mortul” lui Veverca, a dat semne de viaţă pe undeva prin Germania, iată că maiorul MApN Judele, unul dintre principalii martori ai acuzării (şi „colecţionar” în acelaşi timp, al bunurilor din casele arestaţilor) a degajat şi el terenul peste graniţă, cerînd azil… politic! Dacă ne gîndim bine, nici Suceava – unde activează în prezent colonelul Dragomir, „antiteroristul” de la Sibiu – nu e prea departe de frontieră • HAI LA ŞCOALA CU FURNICI! Mitingismul face adepţi printre vîrstele fragede. Vreo sută de copii, care au declarat cu candoarea specifică vîrstei, că „părinţii şi profesorii ne-au spus să facem grevă”, au manifestat cu sîrg, scandînd lozinci ce le erau suflate Ia ureche de către majori, împotriva mutării lor la şcoala 164, de la 203, pe motiv că acolo sînt… furnici! Şi un post de director în minus, bineînţeles • FENOMEN POLITIC SAU… ALIMENTAR? Iată că mijloacele puse Ia dispoziţie cu generozitate de către Ministerul Culturii, în cadrul unui contract fabulos, încep să dea roade: Grupul pentru Dialog Social a remis recent spre publicare revistei „22”, un raport asupra evenimentelor din 13-15 iunie – capitolul „Greva foamei ca fenomen socio-politic”. De ce nu şi ca fenomen alimentar? • RĂZBOIUL BOMBOANELOR. Culisele procuraturii ne oferă noi şi noi surprize. A avut loc, pare-se un „război al bomboanelor”, profund dezbinator, iniţiat pe prinipii ilfpetroviene: la bufetul procuraturii, bomboane nu s-au servit decît la sindicalişti! • BANII ÎNAINTE! Premieră absolută la bazinul „Dinamo”, unde jucătorii echipei gazdă n-au intrat Ia… apă, în meciul de polo cu „Steaua” pentru că – spun gurile rele – nu Ii s-ar fi dat banii înainte. Ca ştiţi dv, unde… • ÎNTÎLNIRE. Ziarul „Dreptatea”, în locul unei fireşti dezminţiri, propune organizarea unei „întîlniri la nivel înalt” între domnii Virgil Măgureanu, directorul S.R.I. şi Robert Hummel, cetăţean din Petroşani, pentru lămurirea situaţiei create prin afirmaţia acestuia din urmă, corespondent voluntar al cotidianului amintit, precum că domnul V.M. s-ar fi aflat, în 14 iunie, în Piaţa Universităţii, organizîndu-i pe mineri. Afirmaţie contestată de către domnul director. Evident că in această chestiune ziarul consideră că nici usturoi nu s-a mîncat… • ÎNCEPE CURĂŢENIA? Aşa se pare. Odată cu excluderea lui Eugen Barbu din Uniunea Scriitorilor, pe motive de etică profesională (plagiat) şi etică civică (colaborarea cu securitatea), este aşteptat şi de dorit continuarea acestei acţiuni de salubrizare a uniunii de breaslă. Sîntem curioşi cine va rămîne în ea după întocmirca listelor complete de infractori şi colaboratori… • „ASUL” DIN MÎNECĂ. La masa destabilizării se joacă tot mai intens cartea sindicală, infantilismul concepţiei în materie, şi laici-tatca unor lideri (în sensul că nu sînt… uşi de biserică) fac ca haosul în care înotăm deja să fie şi mai mare. Ce „roade” vor culege cei care seamănă vîntul de acum? • CAPRA CU OPT PICIOARE. Vechiul principiu comunist al „caprei” pare să lucreze in continuare, uneori fără voia noastră. De la 1 octombrie, „capra” României Libere, are, iată, opt picioare. Pagini adică.
Rubrică realizată de Octavian Andronic
Ziarul Libertatea din 8 octombrie 1990 pag. 1-a ►
Caricatură de ANDO
– corespondenţă începută la New York şi terminată la Bucureşti –
Obsedantul „drum spre Europa” numără, printre variantele sale de traseu, şi una transoceanică. Cel puţin aceasta pare să fie concluzia desprinsă în urma participării oficiale a preşedintelui României la cea de-a 45-a sesiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi la summit-ul UNICEF. Vizita la O.N.U. – şi nu în America, cum ar putea să apară la o privire superficială – a prilejuit preşedintelui Ion Iliescu un prim contact, de ansamblu, cu actualitatea politică internaţională, cu realităţile ei palpabile, şi cu tendinţele ei invizibile ochiului liber. Un contact benefic şi lămuritor, cum avea să aprecieze domnia-sa în cursul insolitei conferinţe de presă acordate grupului de ziarişti români care l-au însoţit la New York, la bordul avionului prezidenţial, cu puţin timp înainte de aterizarea pe Otopeni. A fost, mai degrabă, un schimb de impresii, preşedintele dorind la rîndul său să afle opiniile reprezentanţilor mass-mediei, ca o completare a „filmului” acestui important sejur, văzut din exterior, dar din imediata apropiere. Şi s-a dovedit că proastă experienţă – o premieră naţională în materie, atît ca număr al ziariştilor acreditaţi, cît şi ca diversitate a opiniilor şi orientărilor pe care le-au reprezentat – constituie ea însăşi un cîştig important în adîncirea procesului de democratizare a relaţiilor socio-politice şi in conturarea unei concepţii unitare de apreciere a căilor de realizare a unui necesar consens naţional, dincolo de modalităţile specifice propuse de diferitele formaţiuni politice. Schimbul acesta de păreri, la mare …înălţime, a prilejuit si o rememorare a încărcatului program de contacte şi activităţi desfăşurat în ultimele două zile ale sejurului new-yorkez. A fost, mai întîi, speech-ul ţinut de preşedinte în faţa Adunării Generale. Rostit într-o engleză mai bună, oricum, decît cea a unei foarte mari părţi a vorbitorilor de la ONU (dintre cei care o vorbesc, totuşi, nerezumîndu-se, ca ştim noi cine, la limba maternă) şi în faţa unei săIi nu prea populate, datorită unei programări nu tocmai fericite, în deschiderea zilei şi aici am putea reproşa ambasadorului Aurel Dragoş Munteanu, a cărui influenţă a crescut considerabil în urma exercitării preşedinţiei Adunării Generale în timpul conflictului din Golf, faptul că nu a „manipulat” programarea într-o poziţie mai puţin ingrată) cînd reprezentanţii îşi mai beau cafelele şi schimbă impresii despre vreme. Dar, cum bine se ştie, importanţa unor astfel de documente rezidă mai puţin în numărul ascultătorilor direcţi şi mai mult în interpretarea şi analizele ulterioare. Oricum mesajul, caracterizat prin francheţe şi luciditate a trezit un ecou binemeritat. O remarcabilă cotă de interes a cunoscut conferinţa de presă a preşedintelui, programată în continuare şi urmărită de peste 150 de persoane, derulată in aceeaşi notă şi agrementată de intervenţia – în limba engleză! – a reprezentantului secţiei române a „Europei libere”, domnul Nestor Rateş, cu o întrebare al cărui răspuns domnia-sa îl cunoştea foarte bine.
În continuare, orele petrecute la New York pînă la plecare s-au împărţit între dineuri, dejunuri, întilniri şi dialoguri cu oameni politici, oameni de afa-ceri, alte personalităţi. Distincte, prin importanţa şi efectele lor au fost întîlnirile cu Henry Kissinger, fostul secretar de stat, cu grupuri de oameni de afaceri reprezentînd mari companii (despre care Kissinger a apreciat că sînt mulţ mai realişti decît oamenii politici) şi – nu în ultimul rînd, deşi a fost calendaristic, ultima – întîlnirea cu reprezentanţi ai emigraţiei române. A fost, mărturisea preşedintele, poate cea mai interesantă şi mai necesară dintre toate întîlnirile, în asistenţă aflîndu-se şi persoane dintre cele care, cu remarcabilă ostentaţie, (în ciuda numărului lor mic şi a cheltuielilor mari), demonstraseră în mai multe rînduri, în faţa misiunii împotriva sa şi a politicii duse la Bucureşti. „Aceşti oameni ne-au reproşat că, într-un fel, se continuă vechea politică de ignorare sau de marginalizare a emigraţiei. Nu pot să nu recunosc faptul că au dreptate. De aceea, va trebui să ne îndreptăm atenţia, cu toată răspunderea, asupra strîngerii legăturilor, asupra satisfacerii unor necesităţi specifice menite să facă din emigraţie un punct de sprijin în făurirea consensului naţional” – spune preşedintele. Discuţia – neprotocolară şi caracterizată printr-o sinceritate autentică – a constituit, probabil, un prim pas, în această directie.
La întoarcere, sub noi, contururile Europei, peste care domnea de data asta un aer senin, ne-au apărut mult mai clare decît la ducere. Şi am nădăjduit, cu toţii, că nu este doar o figură de stil şi că nu va mai trece multă vreme pînă cînd vom reuşi să descoperim drumul cel mai scurt spre autentica democraţie, utiIizînd ca vehicul autentica demnitate naţională.
Octavian ANDRONIC
(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)
• OMUL POTRIVIT LA TOATE!
Un făcător de bileţele de amor publicate în anii ’80 sub formă de antologii lirice de grosimea cuvîntărilor odiosului, o dă pe politică şi face pe comentatorul inteligent şi ironic, debitînd cugetări glumeţe pe seama faptului că „Europa nu ne-ar vrea”. Superficial şi diletant ca-n toate cele de care s-a apucat, fostul autor de pluguşoare încearcă să ne dumirească pre mintea lui de ce s-ar da Europa înapoi de la „atingerea noastră”, dar intestinele sale sensibile la primejdii nu-i permit să fie polemic pînă la ca-păt şi urătorul de ieri arată cu degeţelul lui fricos ba înspre Guvern, ba înspre opoziţie, ba înspre disidenţă, vrînd să nu supere nici una din părţi şi să se dea bine şi cu arţag şi la cititor. Mintea lui odihnită îi joacă, însă, feste, căci mica obrăznicătură n-a desluşit bine comunicatul privind hotărîrile reuniunii de la Strasbourg consacrată „Dimensiunii parlamentare a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa” şi, ca atare, confundă Comunitatea europeană cu instituţia diferită de ea a Consiliului Europei, în care intrarea României a fost amînată, ca şi cea a Poloniei. Ca să vezi ce se întîmplă cînd baba vrea să se joace cu mitraliera, şi textierul muzical uşurel vrea să facă pe monstrul scrisului profund.
BULĂ – ZIARIST
După ce a încercat mai toate meseriile din lume, stîrnind rîsul, Bulă zis şi junior s-a apucat de ziaristică! Specialist în probleme de poliţie şi nu numai, Bulă-junior o ţine cu oiştea drept pe linia cu care ne-a obişnuit, susţinînd cu un patos care ne-a stors şi lacrimi, că orice afon care Iălăie ceva ce ar putea semăna cu un imn – fie de stat – indiferent de conjunctură, obligă pe toţi ceilalţi să ia solemn poziţia de drepţi, iar dacă este poliţist sau militar, probabil să şi salute. După care moralizator, îi trage de urechi pe ministrul de Interne, domnul Doru VioreI Ursu pentru comportamentul nesportiv al subalternilor săi care „stăteau tolăniţi ca la cafenea”, în timp ce inocenţii incendiatori din boxă îşi dădeau arama („artistică”) pe faţă.
AMBIDEXTRU
Ziarul Libertatea din 8 octombrie 1990 pag. a 2-a ►
Ziarul Libertatea din 8 octombrie 1990 pag. a 3-a ►
Ziarul Libertatea din 8 octombrie 1990 pag. a 4-a ►
Actualitate
Gestionarea deșeurilor de ambalaje pentru îndeplinirea obiectivelor: provocări și soluții pentru companiile românești în 2026
Anul 2026 aduce o presiune clară asupra companiilor care introduc ambalaje pe piața din România. Țintele de reciclare cresc, controalele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) devin mai riguroase, iar trasabilitatea fiecărui kilogram raportat trebuie susținută cu documente verificabile.
Dacă produci, imporți sau comercializezi produse ambalate sub marcă proprie, răspunzi direct pentru modul în care acele ambalaje ajung să fie colectate și reciclate. Răspunderea Extinsă a Producătorului (REP) nu mai înseamnă doar depunerea unor declarații. Înseamnă obiective măsurabile, costuri reale și risc financiar în cazul neconformării.
Află ce presupune gestionarea deșeurilor de ambalaje în 2026, cum îți afectează bugetul (CAPEX, OPEX, ROI) și ce pași concreți trebuie să urmezi pentru a evita penalitățile și pentru a-ți construi un sistem stabil de conformitate.
Ce înseamnă îndeplinirea obiectivelor de reciclare în 2026
Legea 249/2015 stabilește ținte minime de reciclare pentru fiecare tip de material. În 2026, nivelurile cresc în special pentru plastic, unde obiectivul se apropie de 50% din cantitatea introdusă pe piață. Pentru hârtie și carton, ținta depășește 75%, iar pentru sticlă și metale se situează în jurul a 70–75%.
Aceste procente se aplică pe material, nu pe total ambalaje. Dacă introduci 100 tone de plastic, trebuie să demonstrezi reciclarea a aproximativ 50 tone. Dacă dovedești doar 40 tone, diferența de 10 tone generează contribuția de 2 lei/kg către Fondul pentru Mediu. Asta înseamnă 20.000 lei cost suplimentar, la care se pot adăuga dobânzi și sancțiuni.
Îndeplinirea obiectivelor presupune:
- evidență exactă a cantităților puse pe piață;
- contracte valide cu parteneri autorizați;
- certificate de reciclare și documente justificative corelate cu declarațiile AFM.
Cine are obligații legale privind ambalajele
Ai obligații dacă:
- produci și ambalezi bunuri în România;
- imporți produse ambalate;
- vinzi sub marcă proprie (private label);
- desfășori activitate de e-commerce și livrezi direct către consumatori.
Ambalajele se împart în trei categorii:
- Primare – în contact direct cu produsul (ex.: sticlă, folie).
- Secundare – grupează mai multe unități (ex.: bax carton).
- Terțiare – pentru transport (ex.: folie stretch, paleți).
Context financiar: costuri, riscuri și oportunități
Gestionarea ambalajelor are impact direct asupra bugetului.
CAPEX (cheltuieli de capital) pot include:
- sisteme IT pentru trasabilitate,
- spații de colectare și depozitare,
- eventual echipamente de sortare.
OPEX (cheltuieli operaționale) includ:
- salarii pentru personalul responsabil de mediu,
- contribuții către OIREP,
- audituri și consultanță,
- costuri logistice pentru colectare.
8 pași pentru implementarea unui program eficient de gestionare a ambalajelor
1. Evaluarea obiectivelor de mediu și de conformitate
Începe prin a clarifica ce urmărești: doar conformare minimă sau optimizare pe termen lung?
Analizează:
- cantitățile estimate pentru 2026;
- riscul de penalități;
- cerințele partenerilor comerciali.
Stabilește un buget anual și definește responsabilul intern pentru REP.
2. Inventarierea tipurilor de materiale de ambalaj utilizate
Realizează o listă completă a produselor și a ambalajelor asociate.
Pentru fiecare SKU:
- identifică materialele componente;
- determină greutatea fiecărui material;
- actualizează fișele tehnice.
3. Cartografierea fluxurilor de ambalaje și a responsabilităților interne
Acest pas reduce erorile și clarifică cine răspunde pentru fiecare etapă.
Stabilește:
- Cine colectează datele din producție sau import.
- Cine centralizează informațiile în sistemul ERP.
- Cine validează declarațiile către AFM sau OIREP.
Creează un flux documentat, cu termene clare. De exemplu:
- până pe data de 5 a lunii – centralizare date;
- până pe 10 – validare financiară;
- până pe 20 – raportare.
Un astfel de calendar previne întârzierile și neconcordanțele.
4. Identificarea cerințelor legale și a indicatorilor de performanță
Verifică legislația actualizată și stabilește KPI interni:
- procent de reciclare pe material;
- cost per tonă de ambalaj;
- diferență între prognoză și realizat.
Monitorizează lunar aceste valori. Indicatorii îți arată din timp dacă riști să ratezi țintele.
5. Stabilirea unui plan de colectare, sortare și depozitare
Dacă alegi gestionarea individuală, trebuie să organizezi:
- puncte de colectare separate pe materiale;
- spații conforme pentru depozitare temporară;
- contracte cu colectori autorizați.
6. Selectarea partenerilor de reciclare sau transfer de responsabilitate
Ai două opțiuni: gestionare individuală sau transfer către un OIREP.
Pentru multe companii, transferul aduce stabilitate și predictibilitate. Printr-un contract de transfer, partenerul preia obligația de îndeplinire a țintelor.
Un serviciu specializat pentru gestionarea deșeurilor de ambalaje pentru îndeplinirea obiectivelor te poate ajuta să reduci riscul operațional și să ai o evidență clară a progresului.
Verifică autorizarea partenerului și istoricul său de conformare.
7. Implementarea KPI-urilor și a sistemelor de monitorizare
Integrează datele în sistemul financiar.
Calculează periodic:
- cost total anual;
- cost per tonă;
- potențialele economii prin optimizare.
Arhivează electronic documentele și păstrează-le minimum 5 ani. Organizează periodic simulări interne de audit pentru a identifica eventuale neconcordanțe.
Gestionarea ambalajelor nu mai reprezintă doar o obligație administrativă. Devine un proces strategic, cu impact direct asupra profitabilității și stabilității companiei tale.Informațiile prezentate au scop informativ și nu înlocuiesc consultanța juridică sau financiară. Verifică permanent legislația actualizată (AFM, Ministerul Mediului) și solicită sprijin specializat pentru decizii complexe.
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă contractul de 2 miliarde de dolari pentru noii sateliți MUOS
Într-o mișcare strategică ce reconfigurează ierarhia marilor contractori de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru construcția următoarelor două unități ale sistemului de comunicații prin satelit MUOS (Mobile User Objective System). Decizia marchează o turnură semnificativă, având în vedere că Lockheed Martin a fost partenerul istoric care a realizat primele cinci componente ale acestei constelații esențiale pentru securitatea națională.
Contractul, evaluat la 2 miliarde de dolari, vizează dezvoltarea, livrarea și testarea pe orbită a două noi platforme de comunicații în bandă îngustă. Acestea sunt programate pentru lansare nu mai devreme de anii 2031 și 2032, moment în care rețeaua MUOS va ajunge la un total de șapte sateliți activi, asigurând o acoperire globală superioară și o reziliență sporită în teatrele de operațiuni.
Continuitate și modernizare pentru comunicațiile ultra-secrete ale forțelor navale
Sistemul MUOS reprezintă coloana vertebrală a comunicațiilor securizate de frecvență ultra-înaltă (UHF) pentru armata americană și aliații săi, fiind un instrument vital în special pentru forțele navale. Deși programul a fost transferat sub tutela Space Force, importanța sa tactică rămâne neschimbată: oferă legături de date critice și comunicații vocale protejate chiar și în cele mai austere medii de luptă.
Această etapă de extindere a duratei de viață a sistemului vine după o competiție acerbă desfășurată pe parcursul ultimilor doi ani. Atât Boeing, cât și Lockheed Martin au beneficiat inițial de contracte de proiectare în valoare de 66 de milioane de dolari, însă oferta Boeing a fost cea care a convins autoritățile de achiziții să schimbe furnizorul principal pentru această fază critică a programului.
O privire spre viitor: De la investiții masive la potențiala integrare a sectorului comercial
Efortul financiar pentru susținerea acestui program este unul considerabil, reflectând prioritatea acordată supremației tehnologice în spațiu. Bugetul pentru cercetare și dezvoltare va atinge un vârf de peste 850 de milioane de dolari în anul fiscal 2027, totalizând investiții de 2,6 miliarde de dolari până în 2031. Aceste resurse sunt menite să garanteze că actuala constelație va rămâne pe deplin operațională cel puțin până în anul 2035.
Totuși, în paralel cu acest contract mamut, se prefigurează o schimbare de paradigmă. Space Force lucrează deja la o strategie pe termen lung care ar putea vedea transferul misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali. Această viziune sugerează că, deși prezentul aparține giganților industriali tradiționali, viitorul infrastructurii orbitale ar putea fi definit de agilitatea și inovația sectorului privat privatizat.
Actualitate
O nouă eră în tehnologia cuantică: Președintele Donald Trump impune Pentagonului un ritm accelerat pentru dotarea cu senzori de ultimă generație
Președintele Donald Trump a semnat recent două ordine executive majore menite să propulseze Statele Unite în fruntea revoluției cuantice, vizând domenii critice precum calculul avansat, securitatea cibernetică și senzorii de înaltă precizie. Printre cele mai ambițioase prevederi se numără un termen limită strict impus Departamentului Apărării: până în toamna anului 2028, armata trebuie să aibă deja pe teren trei tipuri noi de senzori cuantici operaționali.
Superioritate strategică prin inovare și navigație independentă de sistemul GPS
Nucleul acestei inițiative se regăsește în Ordinul Executiv 14411, axat pe „inovarea cuantică”. Documentul urmărește să asigure Statelor Unite un avantaj tehnic strategic, sprijinind Departamentul Energiei în construirea unui computer cuantic funcțional, capabil să rezolve probleme științifice imposibil de descifrat prin metode tradiționale. Totuși, miza imediată a ordinului depășește calculul complex, vizând aplicații practice esențiale precum comunicațiile securizate și senzorii de nouă generație.
Acești senzori folosesc hipersensibilitatea particulelor cuantice pentru a detecta semnale extrem de subtile, pe care tehnologiile convenționale le ignoră. În contextul conflictelor actuale din Ucraina și Orientul Mijlociu, unde bruierea GPS-ului a devenit o tactică de rutină, senzorii cuantici oferă o alternativă vitală pentru navigația de precizie. Mai mult, cercetările sugerează că această tehnologie ar putea permite detectarea submarinelor inamice fără a recurge la sonar, schimbând radical regulile războiului naval.
Termene stricte pentru implementarea tehnologiilor de vârf în cadrul forțelor operaționale
Deși Pentagonul a efectuat deja teste de teren cu diverse prototipuri, noul ordin prezidențial impune o trecere rapidă la faza de dotare activă. În termen de 60 de zile, Secretarul de Război trebuie să identifice cel puțin trei proiecte prioritare de senzori cuantici, cu obiectivul clar de a fi desfășurate în cadrul unităților militare până la 30 septembrie 2028. Această fereastră de doar 27 de luni reprezintă un efort logistic și tehnologic masiv pentru aparatul de apărare.
Pe lângă componenta militară, ordinul mobilizează agenții precum NASA și Fundația Națională pentru Știință pentru a explora rețelele cuantice, un domeniu în care competiția internațională, în special cu China, este extrem de strânsă. Planul include, de asemenea, instalarea unui computer cuantic performant într-un sit al Departamentului Energiei, proiect ce va beneficia de sprijinul direct al Agenției de Securitate Națională (NSA).
Securitatea cibernetică și protecția împotriva atacurilor informatice de tip cuantic
Cea de-a doua măsură, Ordinul Executiv 14409, vizează consolidarea apărării cibernetice în fața amenințărilor viitoare. Statele Unite se pregătesc pentru momentul în care hackerii vor putea folosi puterea computerelor cuantice pentru a sparge criptarea actuală. Soluția propusă este implementarea rapidă a „criptografiei post-cuantice” (PQC) la nivelul tuturor agențiilor civile și al contractorilor acestora.
În timp ce Pentagonul și partenerii săi lucrează de ani de zile la implementarea acestor algoritmi avansați, noua directivă obligă restul guvernului federal să atingă aceleași standarde de securitate. Practic, prin acest ordin, se urmărește uniformizarea rezilienței digitale a întregului aparat de stat în fața unei noi generații de riscuri informatice, asigurând protecția datelor sensibile într-un viitor dominat de tehnologia cuantică.
O feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
Caracatița bugetarilor de lux din MEDAT: cum „biblioteca” USR s-a transformat în manual de feudalism digital În seria „Prezentul fără...
Prahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
Băieți „deștepți” în plină criză: Când interlopii cred că-i doare statul la bască (aici) Chiar dacă ziarul nostru de investigații,...
Bebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
Răspunsuri în bătaie de joc de la CIRP Sindicatul Diamantul aruncă public în aer o situație care, în orice stat...
„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
De la restaurant „de fițe” la fief de clan: Prestij, ringul protejat din buricul Ploieștiului În centrul Ploieștiului, la doi...
Catedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
Șase luni de mandat și o postare mesianică: Când PR-ul jubilează, legalitatea șchiopătează – Între discursul despre meritocrație și realitatea...
Secret de serviciu la frontieră: cum păzește Poliția de Frontieră hârtiile mai abitir decât granița
„Cultura grănicerului comunist” trăiește bine-mersi în 2026 V-am mai spus: Poliția de Frontieră este mult, mult mai înapoiată decât Poliția...
Poliția fără curent: Șefii se ascund în birouri, iar agenții fug de cuțitar prin intersecție
Scenă de groază și comedie neagră în Capitală Conducerea Poliției Române este responsabilă și, în egală măsură, vinovată pentru scenele...
Coca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele
O nouă zi, aceeași mizerie: Coca-Cola Ploiești “salvează planeta” pe banii fraierilor Într-o lume în care toți pozează în campioni...
Furați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor
„Te-am ciuntit la salariu, hai să-ți ciuntim și pensia!” Statul român, marele iluzionist cu șapcă de „servant al poporului”, lovește...
OAMENI DINCOLO DE UNIFORMĂ: Gestul impresionant al polițiștilor din Gorj pentru călătorii blocați în „trenul groazei”, pe caniculă
Într-un weekend marcat de temperaturi extreme și de fragilitatea infrastructurii feroviare, o intervenție neașteptată a polițiștilor de la Transporturi a...
Pensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)
Catedrala Jmecheriei, episod nou: după „doctorii‑Dumnezeu” și „școlărițele” în fundul gol (aici), intră în scenă pensionarul de 130 de...
Salariul, „Top Secret de Cartier”. Cum a bătut Sindicatul „Diamantul” la poarta Statului până a crăpat lacătul
Când întrebi cât câștigi, ți se răspunde: „Clasificat, tovarășe!” Ani de zile, în România, întrebarea elementară a oricărui polițist –...
Catedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)
Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”: Cum a fost ocupat IPJ Prahova de doctori‑Dumnezeu, școlărițe în fundul gol și cămătari...
Polițist la ONU, destituit de pe hârtie: cum a încercat IGPR să dea afară România din legalitate
În 2015, un comisar de poliție român aflat de ani de zile în misiuni internaționale ale ONU și UE s‑a...
INSPECTORATUL DE PROTECȚIE AL JMECHERULUI PRAHOVEAN. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIII)
Cum calcă IPJ Prahova legea în picioare ca să nu se șifoneze șefii, doctorii‑Dumnezeu și „școlărițele” în fundul gol Prahova,...
-
Exclusivacum 3 zile
Pensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)
-
Exclusivacum 5 zile
Catedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)
-
Exclusivacum o zi
„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
-
Exclusivacum 2 zile
Catedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
-
Exclusivacum 14 ore
O feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
-
Exclusivacum 14 ore
Prahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
-
Exclusivacum 3 zile
Furați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile
Coca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele