Actualitate
Adina Anghelescu-Stancu: ”Pandemia, la raport. Cine vrea falimentul României?” (OPINIE)
Dau timpul un pic înapoi. Era început de martie 2020, SARS Cov 2 nu ajunsese la maximum de impact violent în populația lumii și totuși compania care produce cele mai cunoscute beri din lume, printre care și Corona, anunța deja pierderi de 170 milioane de dolari. Nu știu la cât a ajuns acum, după ce pandemia și-a făcut deja teren de defrișare și bântuie, cu coasa în mână, pe tot globul. Mai puțin printre eschimoși. Acolo nu am auzit să fi existat vreo confirmare pozitivă. E și asta o veste bună.
Revin la berea cu nume de virus cu spini. Nu prea se mai găsește. Cert este că nu asta mă interesează, ci impactul asupra producătorilor, asupra firmelor, companiilor, economiei în general. În pandemie, din cauza faptului că restricțiie au vizat HORECA, acest domeniu de activitate a fost cel mai lovit. A intrat direct în ATI. Abia după ce măsurile s-au mai relaxat, supraviețuitorii HORECA nu ieșiseră încă din șocul posttraumatic și uite că Guvernul îi face iar “pozitivi” la coronavirus. Noile măsuri vizează localurile, restaurantele care nu mai pot funcționa cel puțin o perioadă determinată, dar care se poate prelungi, așa că nicio intubare cu sumele infime, care nici măcar nu au sosit la timp, nu va ajuta la vindecare. Ci la sucombare rapidă. Famiile celor care lucrează în HORECA nu au nevoie de Remdesivir. Au nevoie de locurile lor de muncă, altfel alte boli vor sosi înaintea Covid-ului (pentru care nu am văzut o statistică bine argumentată din care să reiasă că mâncatul la terasă a dus la creșterea alarmantă a cazurilor de Covid-19). Boli de care mulți vor suferi: foame, sărăcie, depresie.
Acest nenorocit de coronavirus, vorba profesorului dr. Streinu-Cercel, nu alege și e peste tot. Și speculează și cea mai mică greșeală, si cea mai mică scăpare. Nimeni nu e perfect. Am cunoștințe judecători de la Alba care au luat virusul după ce doi angajați de la arhiva instanței s-au pozitivat. De unde? Păi, singurul răspuns găsit până acum este că manipularea dosarelor, hârtiilor din dosar, pe care pune mâna o grămada de lume, a dus la infectare. E de ajuns să uiți că nu te-ai spălat bine pe mâini și, fără să vrei, te scarpini la nas sau la ochi, după ce ai pus mâna pe aceleași hârtii pe care unii le răsfoiesc dând pagina cu degetul înmuiat în gură. Ăsta e doar un mic exemplu. Desigur, putem dezvolta modalitățile de infectare cu tot felul de scenarii. Știm doar că viața bate filmul. Dar de ce să nu mai avem filme? Și de ce să nu mai meargă lumea la teatru? De ce cultura trebuie să stea pe loc, să intre în time out? Pentru cultură nu trebuie să existe pauză. CULTURA este un permanent izvor de creație. Oamenii de cultură au nevoie și ei să trăiască pentru că, fără ei, cultura moare. Și un popor fără cultură este – cum spunea cândva Immanuel Kant – un popor ușor de manipulat. Asta se vrea? Ușor de manipulate, ușor de falimentat?
Încă trăim în pandemie. Așa e. N-am scăpat. Dar nici nu trebuie să o luăm razna, nici nu trebuie să ne lăsăm manipulați. Lumea e împărțită. Ca întotdeauna. Unii au respectat măsurile, au purtat mască tot timpul, au făcut tot ce au fost sfătuiți pentru a reduce la minim infectarea. Infectarea lor și a altora. La polul opus, altora puțin le-a păsat. Munte, mare, distracție, nunți, botezuri, paranghelii. Acum a venit toamna. În cinci zile, România a ajuns la 12.000 de cazuri, cifră la care se ajunsese în 30 aprilie 2020, după două luni și jumătate. Asta înseamnă că suntem cu piciorul pe o mină antipersonal. Ce facem? O dezamorsăm sau ridicăm piciorul și sărim în aer?
Încet dar sigur, multe țări europene și nu numai au început să impună iar restricții. Dar asta nu înseamnă că ele trebuie să se dea pe nemestecate. Fără să fie gândită fiecare consecință și impactul asupra economiei. De ce să închizi restaurantele când contaminarea s-a dovedit a fi cea mai mare în centrele de bătrâni și copii, în unitățile spitalicești, în unitățile școlare? Am citit o grămadă de studii, am stat de vorbă cu mulțime de specialiști. Infectarea poate fi și pe calea aerului. Începe toamna, vânt, ploaie, umezeală, furtuni. Vigilența va trebui să fie maximă. Cum spun doctorii, virusul circulă. Iar nasul lăsat la vedere și purtatul măștii sub nas este frecție la picior de lemn. Mai bine nu o porți. E la fel de periculos.
Revin la HORECA. Vă asigur că eu am mâncat și la terase în toată perioada asta. Acolo unde observam că se respectă toate măsurile impuse de prevenția anticorona. Recunosc că m-am ferit să iau meniul, să-l răsfoiesc, iar când am pus mâna pe olivieră sau pe pahar, am folosit tot timpul soluție dezinfectantă. Până acum, măsurile astea m-au ferit de contaminare. Există, însă, mulți smuciți pe planeta asta, și aici de asemenea, care continuă să se creadă invincibili și atotștiutori. Și anti-măsuri. Și care se uită la mine ciorâș sau înjură printre dinți când mă văd cu masca pe stradă sau îi rog să nu îmi sufle în ceafă la cumpărături. Imi asum riscul. E mai bine decît riscul contaminării. Avantaj eu!
În aceeași ordine de idei, eu consider că România a pierdut startul la împiedicarea răspândirii coronavirusului. Dacă valul de cetățeni care au venit în țară ar fi fost carantinați la granițe, în hoteluri rechiziționate de stat, imediat, atunci, poate altfel stăteam acum cu acest virus. Dacă am fi avut DSP-uri pline cu epidemiologi, cu profesioniști, dacă s-ar fi dat măști populației vulnerabile, dacă li s-ar fi explicat oamenilor, printr-o campanie mult mai amplă și mult mai bine documentată și argumentată de ce trebuie să respecte anumite măsuri, dacă s-ar fi făcut testare masivă pentru ca cei depistați să fie urgent spitalizați iar contacții lor direcți să fie izolati și tratați, dacă nu s-ar fi făcut atâtea mișculații pe achizițiile prin intermediari dubioși numiți îmbogățiții pandemiei, dacă toată lumea ar fi înțeles, dar toată, că sistemul nostru medical plin de sechele trebuie să fie ajutat să nu colapseze și că trebuie să facem tot ce ne stă în putință să nu ajungem să umplem ATI-urile, poate aveam o șansă. La o redresare mai rapidă. Dar așa….
Ne aflăm intr-un moment greu, periculos. Însă, nu închiderea restaurantelor este cheia. Cheia este începerea testării masive. Și izolarea și tratarea imediată a celor depistați. Dar unde? Spitalele sunt sufocate. Doctorii, din ce în ce mai puțini, au ajuns să facă grevă japoneză. Sunt epuizați, nervoși, terminați fizic de toată această perioadă în care unii se distrau iar ei se contaminau stând, zi și noapte, la capul bolnavilor. Strâng din dinți și nu renunță. Pentru ei este primordial jurământul lui Hipocrate. Pacienții, alții decât cei cu covid, sunt și ei disperați. Trimiși dintr-o parte în alta. Cât vor mai rezista și unii și alții? Dar noi, ceilalți? Guvernul acesta, Comitetul pentru Situații de Urgență, Ministerul Sănătății trebuie să se trezească la realitate. Să se uite în jur și să vadă ce fac alții în țări din jurul nostru. Nu suntem cobaii lui Iohannis, nu suntem cobaii OMS-ului, nu suntem cobai în general. Suntem oameni. Cât despre pelerinaje, ce să zic…? Mă întorc în timp, tot la începutul lunii martie 2020, în 11 martie mai precis, când Israelul avea doar 50 de cazuri confirmate. La Biserica Sfântului Mormânt accesul a fost restricționat. S-a redeschis după două luni, în mai. Oamenii au înțeles de ce. Asta nu a însemnat distanțare față de Dumnezeu. Nicicum. Ci întărirea credinței. Acum nu este timpul pelerinajelor. Părerea mea. E vremea manifestării credinței prin iubirea față de aproapele… fie că este vorba de familie, fie că e vorba de prieteni sau de oricare dintre semenii noștri, orice profesie sau meserie ar avea ei.
Statul, prin acest Guvern, are o imensă responsabilitate. Să gestioneze lucrurile în așa fel încât oamenii să nu mai sufere de pe urma deciziilor lui și nici să nu facă din suferințele acestei pandemii o umilință la nivel național.
P.S. – Cine își dorește falimentul României? Cine face asta este un trădător de neam. Însă, cine stopează acest faliment ar putea face istorie. Uitați-vă în jur. Credeți că avem vreo șansă?
Actualitate
Blindate de top pentru Europa: Gigantul BAE Systems accelerează producția CV90, în ciuda retragerii Estoniei
Negocierile la nivel înalt pentru dotarea armatelor europene cu vehicule de luptă pentru infanterie intră într-o fază decisivă. În timp ce cinci națiuni europene își unifică forțele pentru o achiziție comună de blindate CV90, producătorul suedez BAE Systems Hägglunds își recalibrează strategia după ce Estonia a anunțat oficial că părăsește programul. Conducerea companiei dă însă asigurări că planurile de producție rămân pe o traiectorie ascendentă, impactul retragerii fiind considerat „marginal”.
Efect de bumerang: Retragerea Tallinnului accelerează livrările pentru ceilalți aliați
Decizia Estoniei de a prioritiza sistemele de apărare aeriană în detrimentul noilor blindate nu a provocat panică la sediul central din Örnsköldsvik. Din contră, oficialii BAE Systems susțin că acest pas înapoi va permite celorlalți clienți — Finlanda, Suedia, Norvegia, Lituania și Olanda — să primească vehiculele mai devreme decât era prevăzut. Deși Tallinnul va continua să își modernizeze flota actuală de 50 de unități, ieșirea din consorțiul de achiziție ar putea pune presiune pe prețul per unitate pentru restul partenerilor, negocierile urmând să fie finalizate până în toamna acestui an.
Investiții masive pentru o cadență de război: „Un blindat pe zi”
Pentru a răspunde cererii globale fără precedent, BAE Systems a demarat un plan de expansiune agresiv. Cu peste 300 de milioane de dolari deja investiți și o forță de muncă ce a explodat de la 750 la 2.600 de angajați în ultimii patru ani, compania se pregătește pentru o nouă infuzie de capital de 150 de milioane de dolari între 2026 și 2028. Obiectivul este clar: atingerea unei capacități de producție de un vehicul CV90 pe zi. Cu un portofoliu actual de 600 de unități și o prognoză de încă 500 prin noul program european, linia de asamblare va rămâne activă cel puțin până în anul 2032.
Lecția ucraineană: Blindate adaptate pentru era dronelor
Experiența de pe frontul din Ucraina a devenit un laborator de testare vital pentru inginerii suedezi. Cele 50 de vehicule donate de Suedia au demonstrat o protecție remarcabilă, oficialii companiei afirmând că, din datele lor, niciun militar nu și-a pierdut viața în interiorul unui CV90 în timpul luptelor. Totuși, realitatea crudă a „războiului dronelor” a forțat modernizări imediate. Noile configurații vor include sisteme avansate de protecție împotriva amenințărilor aeriene fără pilot, recunoscându-se faptul că generațiile anterioare erau vulnerabile în fața acestei noi tehnologii de combat.
Actualitate
Ambiții submerse: Programul de submarine AUKUS în fața unei crize de credibilitate și infrastructură
Parteneriatul strategic trilateral AUKUS, menit să redefinească echilibrul de forțe în regiunea Indo-Pacifică prin livrarea de submarine cu propulsie nucleară, traversează un moment critic. O serie de „deficiențe și eșecuri” sistemice amenință acum să deraieze unul dintre cele mai ambițioase proiecte de apărare din istoria recentă, punând sub semnul întrebării nu doar securitatea națională, ci și soliditatea alianței dintre Regatul Unit, SUA și Australia.
Șantiere în derivă: Veriga slabă a producției de elită
Punctul focal al îngrijorărilor se află la Barrow-in-Furness, unde șantierul naval BAE Systems, destinat construcției viitoarelor nave SSN-AUKUS, se confruntă cu întârzieri majore de investiții. Modernizarea infrastructurii este considerată vitală, însă orice amânare suplimentară ar putea genera un efect de domino asupra întregului calendar de livrare.
Fără o intervenție imediată în capacitățile de producție, promisiunea tehnologică a programului riscă să rămână un simplu proiect pe hârtie. Consecințele nu sunt doar logistice, ci și diplomatice, afectând direct încrederea partenerilor internaționali în capacitatea de execuție a Londrei.
Deriva politică și ceața financiară: Lipsa unei direcții clare
Pe lângă problemele tehnice, programul suferă din cauza unei aparente pierderi de entuziasm la nivelul conducerii politice britanice. Observatorii avertizează că „vizibilitatea” scăzută a guvernului central în promovarea acestui parteneriat a lăsat loc unei derive politice periculoase. Este necesară o asumare mai fermă a rolului de lider pentru a contracara incertitudinea care planează asupra proiectului.
Această incertitudine este amplificată de amânarea Planului de Investiții în Apărare (DIP), documentul strategic care ar fi trebuit să clarifice prioritățile de achiziție pentru următorul deceniu. Retragerea calendarului de publicare a acestui plan lasă semne de întrebare majore asupra finanțării pe termen lung, într-un context în care costul estimat al fiecărui submarin viitor se ridică la aproximativ 3,4 miliarde de dolari.
Flota actuală la limita rezistenței: Prețul mare al credibilității
Efortul de a menține aparențele unei prezențe globale constante exercită o presiune imensă asupra resurselor actuale. Submarinele din clasa Astute ale Marinei Regale sunt împinse dincolo de limitele lor operaționale pentru a onora angajamentele de rotație și vizite în porturile australiene.
Exemplul recent al unei nave forțate să își scurteze misiunea în Australia pentru a fi redeployată urgent în contextul conflictelor din Orientul Mijlociu subliniază o realitate crudă: disponibilitatea flotei este la un nivel critic de scăzut. Dacă infrastructura de mentenanță și suport nu va fi îmbunătățită într-un ritm accelerat, capacitatea de a asigura securitatea în zona Euro-Atlantică, respectând în același timp obligațiile AUKUS, va deveni o misiune imposibilă.
Actualitate
Viteza, noua armă strategică: Generalul Saltzman impune „soluția de 80%” în Space Force
Într-o mișcare ce semnalează o ruptură radicală de birocrația tradițională a achizițiilor militare, Generalul Chance Saltzman, șeful Operațiunilor Spațiale, a lansat un apel ferm către forțele sale pentru adoptarea unei dezvoltări incrementale. Mesajul este clar: Space Force trebuie să prioritizeze livrarea rapidă a „capabilităților minime viabile”, abandonând căutarea utopică a sistemului perfect în favoarea unor soluții imediate și funcționale. Deși autoritatea formală asupra bugetelor rezidă în ramura civilă a Departamentului Forțelor Aeriene, influența lui Saltzman ca lider de serviciu trasează noua direcție strategică pentru „Guardians”.
Imperfecțiunea calculată: Mai bine azi decât prea târziu
În cea mai recentă notă de comandă, datată 24 aprilie 2026, Generalul Saltzman a subliniat că întreaga arhitectură de apărare a SUA trece la un „regim de război”. În acest nou context, perfecționismul devine un inamic al eficienței. „O soluție de 80% aflată astăzi în mâinile luptătorilor este infinit mai valoroasă decât o soluție de 100% care sosește prea târziu”, a declarat Saltzman. Această filosofie transformă eșecurile tehnologice controlate din „erori” în „lecții necesare”, argumentând că asumarea unor riscuri calculate în faza de producție reduce, în final, riscul operațional pe câmpul de luptă.
Războiul împotriva „derapajului cerințelor”
Esența noii strategii constă într-o colaborare strânsă între cei care proiectează sistemele și cei care le operează. Saltzman cere eliminarea fenomenului de „requirements creep” – adăugarea continuă de noi cerințe tehnice care amână lansarea unui produs. În loc să aștepte îndeplinirea tuturor specificațiilor ideale, unitățile operaționale trebuie să accepte produse parțiale, dar utile, care vor fi îmbunătățite ulterior prin iterații succesive. Este o schimbare de mentalitate care impune un sentiment de urgență absolută în fața amenințărilor în continuă evoluție.
O forță de achiziții record pentru un buget de 33 de miliarde
Space Force deține în prezent cea mai mare concentrație de specialiști în achiziții dintre toate ramurile armatei americane, raportat la numărul total de personal. Cu un buget de aproape 33 de miliarde de dolari planificat pentru acest an, serviciul este poziționat să devină un motor al inovației rapide. Totuși, Saltzman avertizează că procesele care au funcționat în trecut nu mai sunt adecvate pentru viitor. Trecerea de la vechea paradigmă, unde operatorii refuzau orice sistem care nu era „perfect” de teamă că nu vor mai primi actualizări, la un model de dezvoltare continuă, este esențială pentru a menține supremația în spațiul cosmic.
-
Ancheteacum 4 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 3 zileMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 5 zileMarele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
-
Exclusivacum 4 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 2 zileOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 3 zileVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 3 zileEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 3 zileOPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora



