AZI

Am trimis o delegaţie pentru a pleda în favoarea intrării României în Europa. După-amiază, la ora 18, la Ateneu, Juan Antonio Samaranch, preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional, ne va da atestatul prezenţei noastre, de peste trei sferturi de veac, în olimpismul mondial.

K.O.

Justiţia de după Revoluţie ne-a obişnuit cu fel de fel de premiere: genocid, transmisii TV în direct etc. lată şi ultima cucerire a democratismului actului de justiţie: flagrant delict epistolar între apărare şi boxă. Pe cînd, în pretoriul instanţei, şi transfer de pile, scări de frînghie sau, doamne fereşte, „jucării pocnitoare”. Intrăm în Europa, ce mai…

Corespondenţă de la trimisul nostru special la New York

CONTACTE DIPLOMATICE

Prezenţi la New York pentru a lua parte la sesiunea Adunării Generale a O.N.U., precum şi la Conferinţa mondială consacrată copilului, preşedintele României, domnul Ion Iliescu şi preşedintele Turciei, domnul Turgut Ozal, au decis să se întâlnească şi să poarte convorbiri pe probleme de mutual interes. În opinia celor doi şefi de stat există perspective reale ca relaţiile dintre România şi Turcia să dezvolte concomitent participarea susţinută pe piaţa internaţională. La sfîşitul întîlnirii, domnul Ion Iliescu a fost rugat de reprezentanţii presei turce să răspundă la o serie de întrebări privind conţinutul convorbirilor. 
Răspunzînd la o întrebare privind relaţiile bilaterale, economioe, politice, precum şi colaborarea dintre Turcia şi România pe plan internaţional, domnul Iliescu a spus: „Noi considerăm că între cele două ţări ale noastre există bune condiţii, deoarece nu avem, nici un fel de probleme litigioase. Există un interes general pentru dezvoltarea ansamblului raporturilor noastre. Şi noi apreciem că relaţiile politice bune pot constitui o contribuţie la îmbunătăţirea relaţiilor în Balcani, in Europa şi pe arena internaţională.”
Preşedintele României a fost întrebat cînd va face o vizită în Turcia. Domnia sa a precizat că l-a invitat pe domnul Turgut Ozal în România. Ceea ce se va întîmpla, probabil, la începutul anului viitor. O vizită a şefului statului român în Turcia va urma după aceea.
România şi Italia sînt două ţări europene de origine latină care pot colabora cu folos in toate domeniile – aceasta este concluzia degajată în cursul întîlnirii domnului preşedinte Ion Iliescu cu premierul italian Giulio Andreotti, desfăşurată sîmbătă Ia New York.
După convorbiri, domnul Giulio Andreotti a făcut următoarea declaraţie pentru presa română: „Sint foarte mulţumit că am avut ocazia să-l cunosc pe preşedintele Iliescu. Am constatat că raporturile bilaterale merg foarte bine. Aş aminti în acest sens că în calitatea sa de ţară care asigură preşedinţia C.E.E., Italia a adoptat o poziţie favorabilă României în cursul dezbaterilor care s-au desfăşurat privind semnarea acordului de cooperare economică şi comerciala între comunitatea europeană şi tara dumneavoastră. Am reluat şi acum discutarea unor probleme pe care le-am abordat anterior cu primul ministru Petre Roman.
Luna viitoare sper să-l salut pe domnul Iliescu intr-o vizită în Italia. Aceasta va fi o nouă ocazie pentru a continua discuţiile privind problemele care interesează în egală măsură Italia şi România”.
Domnul Ion Iliescu a ţinut să precizeze la rîndul său: „A fost o discuţie foarte destinsă, foarte plăcută, călduroasă, amicală”.

Octavian ANDRONIC

Ziarul Libertatea din 1 octombrie 1990 pag. 1-a ►

Metodă nouă
Caricatură de ANDO

De sîmbătă pînă luni

• A ÎNCEPUT REVELIONUL! Sub genericul „Revelion autumnal”, la Casa tineretului din Craiova s-a desfăşurat, sîmbătă seară, un program distractiv-umoristic. Cel mai lung revelion ai anului – nu s-a pierdut „ocazia” de a se folosi schimbarea orei oficiale de iarnă – a oferit tinerilor craioveni o noapte de neuitat, adevărată „repetiţie” pentru revelionul de la sfîrşitul anului… Exemplul poate fi urmat • PRECIZĂRI DE LA POLIŢIA JUDEŢEANĂ BRĂILA. Municipiul de pe malul Dunării se situează pe locul al cincilea în ţară, după Timişoara, Bucureşti, Braşov şi Sibiu în statistica privind numărul de morţi înregistraţi in zilele Revoluţiei din decembrie 1989. În cadrul unei conferinţe de presă s-a arătat printre altele: „S-au făcut multe speculaţii cu privire la cifrele reale ale numărului mortilor şi răniţilor. Adevărul este următorul: numărul morţilor este de 43, al răniţilor – 97. Orice alte afirmaţii sînt lipsite de temei. Nu dorim ca la Brăila să se repete acea categorie de probleme care au apărut in alte localităţi unde cifrele morţilor şi răniţilor au fost mult umflate. Aceasta fiindcă s-a pornit de la premisa că nimic altceva decît adevărul nu poate sluji interesele poporului • O „ALIANŢA DEMOCRATICĂ BIHOR”. La 29 septembrie, la sediul din Oradea al filialei Bihor a P.N.L. a avut loc şedinţa de constituire a „Alianţei Democratice Bihor” la care au aderat filialele bihorene ale următoarelor grupări politice: Mişcarea Eeologistă Română, P.N.L.. Partidul Europa, P.N.Ţ.-c.d., Partidul Social-Democrat din România, U.D.M.R., Alianţa Democratică Bihoreana. Se propune concentrarea eforturilor opoziţiei într-o acţiune coerentă, menită să apere, să consolideze şi să dezvolte democraţia in România. Iată un scop nobil! • DIALOG POLIŢIE-ROMI. Direcţia judeţeană de Poliţie Călăraşi a organizat un dialog cu liderii romilor din Budeşti, Săruleşti, Fundulea, Olteniţa, Curcani, Modelu, Dragalina, Frumuşani, Şoldanu, Călăraşi. Intr-o atmosferă de destindere şi… respect reciproc, s-a discutat despre modalităţi de rezolvare a unor probleme de ordine civică, de combatere a unor acte contravenţionale, a bişniţei, speculei, dezordinii, nu prin… violenţă, prin atitudine de forţă, ci prin bună înţelegere! • PRIMUL CONGRES NAŢIONAL AL POSTURILOR DE RADIO SI TELEVIZIUNE INDEPENDENTE. Reuniunea cu titulatura menţionată anterior, desfăşurată în Capitală, a adoptat o rezoluţie prin care s-a hotărit crearea Federaţiei Naţionale a Posturilor de Radio şi Televiziune independente, in cadrul căreia vor funcţiona comisii însărcinate cu următoarele domenii: profesional, legislativ şi protecţia personalului, financiar, tehnic, relaţii interne şi externe. Sponsor: Firma Rank-Xerox • DELEGAŢIA COLEGIULUI DIRECTOR AL „LIGII PENTRU DREPTATE” a avut o convorbire cu domnul ministru al justiţiei. Cu această ocazie s-au stabilit relaţii de colaborare şi procedură în vederea realizării idealurilor Ligii, de contacte permanente pentru soluţionarea unor nedreptăţi şi de conlucrare în domeniul legislativ abrogativ al decretelor şi legilor comuniste, în baza cărora s-au comis abuzuri împotriva po-porului român. In sfîrşit, se va face dreptate • PESTE HOTARE, DAR FĂRĂ AUTOBUZELE ŞI MICROBUZELE DE STAT. Prefectura judeţului Timiş a decis ca, începînd cu 10 octombrie a.c., să interzică utilizarea autobuzelor şi microbuzelor de stat în transportul persoanelor peste frontierele ţării. Măsura a fost luată pentru a satisface în mod corespunzător cerinţele cetăţenilor, ale elevilor şi studenţilor privind deplasarea nu în vizite turistice, ci la locurile de muncă, la unităţile de învăţămînt.

Rubrică realizată de Emil JURCĂ

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• LA TREI PUNCTE DE UN MARE RECORD

Cei trei redactori de la Guiness Book, doamna Josephine Dackar şi domnii Viktor Morgestern şi Adrian Honorin, care se află în România de două luni pentru a întocmi fişele recordmenilor români ce vor participa la turneul final al anului, ne anunţă că la categoria neruşinării celebre, conduce în clasament, în momentul de faţă, o tînără speranţă, domnul Mihai Ogrinji. Tentativa acestui ambiţios condeier de a atinge în numai cîteva luni culmea neruşinării a înregistrat un spectaculos succes în ziua de sîmbătă, 29 septembrie 1990, prin articolul de fond „Dacă nici speranţă nu mai e…”, unde domnia sa demonstrează virtuţi morale cu totul ieşite din comun chiar pentru un redactor la această publicaţie – R.L. – scriind nici mai mult nici mai puţin că: „Doar ea, speranţa, ne-a întărit să biruim neajunsurile (ce contează o virgulă în plus la o aşa declaraţie patetică – n.n.) şi suferinţele, ca speranţa, a fost singurul capital – neimpozabil – de care s-a rezemat serios supravieţuirea noastră (minus cele 328 de milioane impozabile – nu? – n.n.). Bucurîndu-ne nespus de nepreţuita „agoniseală” (adică, sanchi agoniseală – n.n.) cu care reuşisem să trecem prin „vămile pustiei” (adică, sanchi vămi – n.n.), n-au fost deloc zgîrciţi cu ea. Dimpotrivă. Domnii Ion Iliescu şi Roman, Frontul Salvării Naţionale, în general, nu se vor putea niciodată căina că n-au avut, întru gestionare, toată încrederea noastră, a majorităţii covîrşitoare. Şi nu numai, în decembrie, în ianuarie ori februarie – cînd deja apăruseră suficiente motive să nu mai fim prea generoşi – ci chiar, după 20 mai…“
Din păcate pentru el, ambiţiosul candidat la recordul de neruşinare al anului ratează de puţin obiectivul, punînd în coada ultimelor fraze trei puncte. Adică, hai că am glumit dom’le, nu ne ştiţi pe noi cum sîntem. Ştim, nea Mişule, nu-ţi face griji.

• XANTIPA MERGE MAI DEPARTE

Documente secrete provenite din seifurile redacţiei ziarului „Azi“ sînt de natură – prin datele senzaţionale ce le relevă – să ridice noi semne de întrebare asupra sincerităţii unora dintre polemicile la care asistăm. Aflăm astfel că, potrivit calendarului greco-ortodox, cu două duminici in urmă, doamna Xantipa – colaboratoare de frunte a ziarului sus-aminit – şi-a serbat cu mare fast ziua onomastică. Un tabel – a cărei fotocopie ne-a fost arătată de un fost membru PNL (aripa tînără) probează că doamna Xantipa a fost cu acest prilej felicitată în scris, telefonic ori prin prezenţă, cu flori şi fără, de Nadia Comăneci, Octavian Paler, Victor Piţurcă, Dumitru Dincă, Dan Mirescu, dr. Căprioră – Gips, Doru Braia, Ana Blandiana, Popa Tăbăcaru, Doru Mărieş şi Mircea Sevaciuc. O fotografie în infraroşu (e drept cam tremurată) demonstrează că, în aceeaşi seară, o parte dintre cei ce au adresat felicitări, au participat, la invitaţia sărbătoritei, la un chef monstru desfăşurat la bufetul PNT-cd de la Snagov, unde s-a pătruns ilegal cu ajutorul lui Ilie Săftulescu care, prin dare de calităţi mincinoase s-a prezentat chefliilor drept portar al acestei instituţii. După informaţiile pe care le deţinem, miercurea trecută, la ora 16.30, cînd colaboratorii noştri au părăsit Snagovul, cheful continua.

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 1 octombrie 1990 pag. a 2-a ►

Ziarul Libertatea din 1 octombrie 1990 pag. a 3-a ►

Ziarul Libertatea din 1 octombrie 1990 pag. a 4-a ►