În spatele funcției de viceprimar, stă povestea de viață a lui Cristian Ganea, o poveste pe care cu greu a ales să o prezinte în spațiul public.

Totuși, edilul a acceptat să vorbească, în cadrul unui interviu acordat pentru deprahova.ro, despre momentele fericite, despre cele nefericite, despre sacrificiile pe care le-a făcut, despre schimbările din viața lui, dar și despre  pasiuni.

Cu siguranță, toate acestea, la un loc, au conturat omul Cristian Ganea, cel care în prezent ocupă funcția de viceprimar al Ploieștiului.

Tatăl, cea mai mare pierdere din viața sa

Născut într-o familie modestă în iarna anului 1969, în Ploiești, Cristian Ganea și-a petrecut o mare parte din viață în cartierul Piața Anton. Pentru el copilăria a fost una frumoasă, însă cu multe lipsuri. Cel mai mare a fost pierderea tatălui, atunci când avea numai 3 ani.

”M-am născut în Ploiești în iarna anului 1969, mai exact în luna februarie. Pentru mine copilăria a fost frumoasă, însă cu foarte multe lipsuri. Unul dintre ele a fost tata, pe care l-am pierdut de la vârsta de 3 ani, iar mama a fost nevoită să crească doi copii, pe mine și pe fratele meu, mai mare cu 14 ani, de una singură”, a început, vizibil emoționat, Cristian Ganea relatarea propriei povești.

Mama, eroul și modelul meu în viață

Copilăria lui Cristian Ganea a fost strâns legată de străzile din Piața Anton, acolo unde a trăit o bună perioadă de timp alături de mama sa și fratele său. În ciuda greutăților vremurilor de tristă amintire și a faptului că trăiau dintr-o pensie de urmaș, Ganea ne-a povestit cum mama sa a făcut tot posibilul ca să-i ofere o copilărie fericită. Pentru el cuvântul mamă a însemnat totul. De aceea, acum, cu zâmbetul pe buze spune că mama sa a fost o eroină și modelul său în viață.

”Ne descurcam destul de greu, mai ales pentru că mama nu a lucrat, singurul venit fiind pensia de urmaș de pe urma tatălui, care a fost cadru militar. Însă chiar și așa eram fericiți.

Pentru mine mama este un model în viață. Este eroina mea! Singură fiind, a făcut tot ce a ținut de ea să ne facă o copilărie cât mai fericită. Și a reușit!

Legat de copilărie, pot să vă mai spun că îmi aduc aminte cu drag de cartierul Piața Anton, locul în care am crescut”, a continuat Ganea în timp ce emoția s-a transformat într-un sentiment de mândrie pentru că vorbea despre mama lui.

Cristian Ganea: Eram practic copilul betoanelor. Nu m-am putut bucura de  viață la țară

Fără telefon, calculator sau jocuri video, pentru că nu existau în acea perioadă, copilăria și-a petrecut-o pe străzile din Piața Anton. Ganea povestește cum străzile erau pline de copii care jucau jocurile acelor vremuri de dimineață până seară. A avut și un regret, acela că nu a avut bunici la țară. De aceea, acum cu zâmbetul pe buze, ne-a spus că se considera ca fiind ”copilul betoanelor”.

”Străzile erau pline de copii, iar de dimineață până seara ne jucam  jocurile acelor vremuri, Lapte Gros, Pititea, fotbal, Țară, Țară Vrem Ostași etc. Fie iarnă, fie vară, eram practic copilul betoanelor, așa cum îmi place mie să spun, pentru că, din nefericire, nu am avut bunici la țară. Sufeream de fiecare dată când prietenii mei mergeau la bunicii lor, pentru că eu, mic fiind, nu m-am putut bucura de așa numita viață la țară”, ne-a povestit Ganea.

Despre școală, greutăți și nevoia de a munci

Primii ani din viața unui elev i-a petrecut pe băncile Liceului Pedagogic, după care, în clasele V-VIII, a învățat la Școala Generale ”Rareș Vodă”. Au fost anii când încă s-a mai putut bucura de copilărie.

Problemele financiare au început să fie din ce în ce mai apăsătoare, iar asta l-a afectat. A fost nevoit în acea perioadă să găsească o soluție pentru a veni în sprijinul mamei sale. Astfel,  Cristian Ganea a intrat în câmpul muncii încă de la vârsta de 16 ani. În acea perioadă era elev al Grupului Școlar Instrustrial 1 Mai.

Totuși, nu a renunțat la dorința de a învăța într-un liceu cu renume din Ploiești, astfel că treapta a IIa de studii a făcut-o la Liceul Mihai Viteazul. Însă și atunci a fost nevoit să învețe la seral, deoarece ziua era la muncă.

Nu a renunțat nici la ideea de a fi student, asfel încât acesta și-a completat studiile la Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești, unde a absolvit Facultatea de Informatică și Gestiune, iar ulterior un program de masterat în Administrație Publică.

”Primii ani din viața de elev i-am petrecut pe băncile Liceului Pedagogic. După care, clasele V- VIII le-am absolvit în cadrul Școlii Generale ”Rareș Vodă”, școala numărul nouă, cum o știe toată lumea. Eram un elev destul de silitor. Pe urmă, au apărut greutățile și a trebuit să mă angajez, să îmi ajut mama.

Astfel, la vârsta de 16 ani am semnat primul meu contract de muncă, la BJATM, fostul Comat. Eram muncitor necalificat, însă cu timpul am avansat. Am fost muncitor calificat, lucrător comercial, ajutor de gestionar și, într-un final, gestionar.

Prima treaptă a liceului am făcut-o la 1 Mai. Mi-am dorit mai mult de atât, astfel că, în puținul timp liber care îmi rămânea, m-am apucat serios de învățat. După multă străduință, în a doua treaptă de liceu, am intrat la seral, la Liceul Mihai Viteazul, pentru că munceam în acea perioadă. Eram nevoit să-mi întrețin familia.

Studiile mi le-am completat la Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești, unde am absolvit Facultatea Informatică și Gestiune, după care am făcut masterul în Administrație Publică”,  și-a continuat Cristian Ganea povestea de viață.

Tânărul Cristian Ganea

Similiar multor români, anul 1989 și-a pus amprenta în formarea omului Cristian Ganea. Avea numai 20 de ani. Se afla în cadrul unei Unități Militare din Brașov, acolo unde l-a prins Revoluția. După terminarea stagiului militar, Cristian Ganea a vrut să o ia pe urmele tatălui său și a început cariera militară.

Nu i s-a potrivit, astfel că a renunțat și a plecat pentru trei ani în Germania. A revenit în țară, unde și-a deschis o mică afacere cu ajutorul căreia a putut să acorde familiei un trai decent pentru o lungă perioadă de timp.

”La vârsta de 20 de ani am fost înrolat în armată, la Brașov. Acolo m-a prins și Revoluția. După terminarea stagiului militar, am rămas să lucrez în continuare ca și cadru militar. A fost o dorință a mea, de a fi ca tata, militar, însă s-a dovedit că acest mediu nu este pentru mine și am renunțat.

După care, fiind mai rebel și având un spirit aventurier, am plecat din țară. Am stat trei ani în Germania, iar ulterior am revenit în țară, în Ploiești, unde mi-am deschis o mică afacere. Astfel, am reușit, cu urcușuri și coborâșuri, să acord un trai decent familiei. Firma am închis-o în anul 2012.”, ne-a mai povestit Cristian Ganea.

Pe soție a cunoscut-o în urmă cu peste 30 de ani. Învățau în același liceu, în sala de sport. Ganea spune că a fost dragoste la prima vedere și că el a făcut primul pas în relație. Despre soția lui, Ganea spune îi este și cel mai bun prieten, omul căruia îi împărtășește orice gând.

”Pe soție am cunoscut-o în urmă cu peste 30 de ani, în liceu. Ea era clasa a IXa, iar eu eram clasa aXIa. Ne-am cunoscut în sala de sport. Nu pot spune că eu am cucerit-o, ci ea m-a cucerit pe mine, însă eu am făcut primul pas. A fost dragoste la prima vedere, iar rodul iubirii este fata noastră, care luna aceasta face 23 de ani.

Avem 27 de ani de căsnicie, iar relația noastră s-a bazat pe dragoste, respect și prietenie. Pentru mine, soția este omul căruia îi împărtășesc totul, orice gând, orice proiect, absolut totul”, au fost cuvintele cu care și-a Cristian Ganea și-a descris povestea de dragoste.

Baschetul, drumul de a vedea o altă lume

Baschetul a reprezentat principala pasiune pentru Cristian Ganea, sport pe care l-a practicat până în jurul vârstei de 20 ani. Pentru el, baschetul nu a fost doar un mod de a duce o viață sănătoasă, ci a fost și cheia care i-a deschis ușa pentru a vedea o altă lume. A fost drumul care l-a dus pentru prima dată, la vârsta de 16 ani, către mare.

”Legat de pasiuni, baschetul pentru mine a fost  și este cea mai mare pasiune. Am practicat acest sport până la 23 de ani. Am fost legitimat la CSS Ploiești. Îmi aduc aminte cu drag de zilele în care jucam acest sport pe terenul de pe strada Milcov, unde acum este Sala de Sport Doroftei. Baschetul a fost pentru mine o portiță în a vedea și alte orașe în afară de Ploiești. Marea am văzut-o pentru prima oară la vârsta de 16 ani, atunci când am mers cu echipa într-un cantonament”, și-a continuat narațiunea viceprimarul.

Viceprimarul Cristian Ganea

Subiectul legat de administrația publică ploieșteană a fost unul care a scos la iveală o altă personalitate a omului Cristian Ganea. Cu o serizitate apăsătoare în glas, viceprimarul a vorbit despre proiectele pe care a reușit să le realizeze, dar și să spună de ce critică modul în care a fost condus Ploieștiul în ultima perioadă.

”Este un subiect foarte sensibil. De cele mai multe ori, atunci când a fost vorba despre administrație, mi-a plăcut să fiu omul faptelor. Spun că este un subiect sensibil deoarece în calitate de viceprimar ai anumite atribuții pe care ți le dă primarul. Astfel, nu poți să faci mai mult decât îți permit atribuțiile.

Totuși, nu am ezitat să mă lupt pentru ca în Ploiești să se construiască un Centru de Radioterapie Modern. Astfel, am bătut la ușa domnului Bogdan Toader, președintele Consiliului Județean Prahova, i-am prezentat proiectul și i-am solicitat să ne ajute din punct de vedere financiar, ceea ce s-a și întâmplat. Iată că acum se lucrează la acest proiect.

Nu am ezitat să mă lupt și să accelerez lucrurile în Primăria Ploiești pentru a reconstrui ”Podul de Lemn”, un punct de legătura foarte important pentru ploieștenii din zona respectivă și nu numai.

Achiziționarea de autobuze a fost iarăși un proiect care risca să nu se implementeze. Proiectul era blocat, deoarece domnul primar Adrian Dobre voia să le achiziționeze prin leasing operațional. Era nevoie ca ploieștenii să beneficieze de un transport în comun decent, astfel că am pus bazele proiectului care a dus la achiziționarea acelor autobuze și care rămân în patrimoniul Primăriei Ploiești.

Pentru că sunt o persoană ambițioasă și pentru că îmi place să mă țin de promisiune, în cartierul Mitică Apostol am reușit să introduc gaze, canalizare și să mă lupt să fie alocat bugetul necesar pentru asfaltarea străzilor. A rămas să rezolvăm problema canalizării. O să mă implic și voi rezolva și această problemă.

Sunt foarte multe proiecte pe care am reușit să le implementez și pe care o să le prezint în curând ploieștenilor.

Ar fi fost mult mai multe de făcut, dar pur și simplu domnul Adrian Dobre a refuzat să colaborăm. Din păcate, din această cauză, nu am reușit să rezolv și problema curățeniei din oraș, neavând  atribuții în acest sens și negăsind în domnul Dobre un partener de dialog”, a explicat viceprimarul Cristian Ganea.

Omul politic Cristian Ganea

Omul politic – un subiect pe care Cristian Ganea l-a abordat strict la obiect. Pentru el, omul politic reprezintă puntea de legătură către implementarea proiectelor din administrația publică locală.

”Fără politică nu puteam să mă apropii de ploieșteni și nu puteam să mă implic în rezolvarea problemelor administrative. Sunt un om politic al dialogului, al dezbaterilor și al decenței și așa o să rămân. Consider că doar prin colaborare și dialog, indiferent de culoarea politică, vom putea lăsa ceva în urma noastră. Acum, în campanie, voi duce o luptă bazată pe decență și pe proiecte. La final, voi fi partenerul de dialog al orcărui om politic care mă va sprijini în implentarea proiectelor pe care le-am promis ploieștenilor ”, a spus acesta.

R:Ce vă face fericit? C.G: Familia!

R:Ce vă întristează? C.G: Nedreptatea

R:Ce vă deranjează? C.G: Să se vorbească în numele meu!

R:Ce vă dă speranță? C.G: Noua generație!

R:Cum descrieți Ploieștiul? C.G: ACASĂ!

R:Care este pentru dumneavoastră cel mai frumos loc din Ploiești? C.G: Casa părintească.

R:Cum ați descrie activitatea din Primăria Ploiești? C.G: Intensă, dacă știi să lucrezi cu oamenii.

R: Cum ați descrie funcționarul public ploieștean? C.G: Profesionist, dar în așteptarea unui om gospodar.

R: Ce înseamnă Petrolul Ploiești pentru dumneavoastră? C.G: Tradiție

sursa: deprahova.ro