Connect with us

Actualitate

Scriitoarea Marina Costa: „Scriu pentru adolescenți în primul rând, și pentru cei care au fost odată adolescenți, păstrându-și sufletul tânăr, sau nostalgic”

Publicat

pe

Marina Costa (pseudonimul literar al Leliei-Elena Vasilescu) s-a născut la data de 7 aprilie 1968, în Bucureşti. Absolventă a Facultăţii de Management din cadrul Academiei de Studii Economice, a devenit doctor în economie mondială în anul 1996, specializându-se în afaceri europene. A publicat câteva lucrări în domeniul profesional, printre care Managementul proiectelor cu finanţare internaţională.

Debutul literar a venit în anul 1978, cu Poem interminabil, în revista Pasiuni, a Liceului de Filologie-Istorie „Iulia Hasdeu”. Editorial, a debutat cu romanul Pribegii mărilor, 2016. Printre volumele publicate se numără Vieți în vâltoare, Prietenii dreptății Echipajul, Soarta mercenarului și alte destine, Alte vâltori ale vieții, Farmecul mării, Drumuri și doruri, Ocrotiți de sirene, A doua cursă. A publicat poezii și proză scurtă în reviste literare și antologii.

A obținut premii la concursuri de proză, precum premiul I la concursul național de proză scurtă „Nicolae Velea” 2018, premiul special Fănuș Neagu la concursul național de proză scurtă „Nicolae Velea” 2019, premiul I pentru proză la Concursul Internațional Metafore – Ana Podaru și altele.

Gândul.ro: Bună ziua și bine v-am găsit! Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Marina Costa: Mă bucur să vă cunosc, fie și prin paginile ziarului. Citesc ziarul Gândul, chiar dacă nu zilnic.

Gândul.ro: Dacă dăm crezare statisticilor, românii citesc foarte puțin. Ce v-a determinat să publicați?

Marina Costa: Am constatat și eu, din diverse surse, că statisticile sunt adevărate, măcar pentru un segment important al populației. Dar există și oameni care citesc.  Dificil este, pentru scriitorul de astăzi, să ajungă la ei…

Unora le place literatura pentru tineret, de aventuri, istorică, pentru a evada din cotidian câteva ore. În nișa aceasta mă încadrez și eu. Scriu de mică. Întâi au circulat, în manuscris, caietele mele de dictando pline, pe la prietene și cunoștințe, pe urmă le-am transcris pe calculator și au circulat legate în spirală, așa că următorul pas, când am avut ocazia, a fost să întreb un editor dacă romanele mele merită publicate sau să mă las păgubașă. Am căutat cel mai scurt dintre cele mai bune și i l-am trimis. Acela s-a întâmplat să fie romanul meu de debut, Pribegii mărilor, nu însă și primul în ordinea în care au fost scrise.

Gândul.ro: Când ați început să scrieți, aveați în vedere un țel, poate, pe care să îl atingeți cu cărțile dvs sau a fost din pasiune și plăcere de a dărui ceva cititorilor?

Marina Costa: Când am început să scriu, în clasa I, poveștile din capul meu se cereau afară, pe hârtie, pentru a fi împărtășite și altora. Timpul a trecut, am continuat să scriu… A fost pasiunea și plăcerea de a transpune cititorul într-o altă lume, așa cum am văzut-o eu în imaginație, timp de câteva ore. Dacă iese mai bogat și la suflet, și la cunoștințe, cu atât mai bine.

Gândul.ro: Aveți publicate multe cărți. Ce genuri abordați? Cum sunt primite ele de publicul cititor?

Marina Costa: Am un volum de poezii, Drumuri și doruri, care cuprinde creații din 35 de ani de scris, două volume de proză scurtă, Soarta mercenarului și alte destine și Ocrotiți de sirene, prima proză din fiecare fiind premiată la concursul Nicolae Velea, și șapte romane. Dintre acestea, 4 sunt istorice, de aventuri (Pribegii mărilor, Farmecul mării, Vieți în vâltoare și Alte vâltori ale vieții, ultimele două formând o serie) și 2 (Echipajul și Prietenii dreptății) sunt Young Adult. Totuși, aș spune că toate sunt pentru adolescenți, aceștia fiind cei care citesc, de obicei, cărți de aventuri. Mai este și A doua cursă, continuare la Echipajul, peste 20 de ani – un roman de dragoste cu personaje mature, romanul celei de-a doua șanse la fericire. Se poate citi și independent, dar experiența cititorului este mai bogată dacă citește și ce s-a întâmplat în adolescența personajelor.

Am recenzii favorabile pe Goodreads și pe bloguri de carte, precum și câteva cronici ale criticilor literari. Am auzit aprecieri pozitive și de la persoane care au fost în locurile pe care le descriu eu, și cărțile mele le-au evocat amintiri dragi. În același timp, sunt convinsă că nu tuturor cititorilor le plac genurile abordate de mine, faptul că nu am scene explicite sau alte aspecte ale scrierilor mele. Nicio carte nu poate fi pe gustul tuturor.

Scriu pentru adolescenți în primul rând, și pentru cei care au fost odată adolescenți, păstrându-și sufletul tânăr, sau nostalgic. Pentru cei care se uită la filme de capă și spadă sau western, ori la Liceenii și West Side Story. Pentru cei cărora le-a plăcut să citească romanele de aventuri ale lui Michel Zevaco, Alexandre Dumas, Raffael Sabbatini, Walter Scott, Karl May, și au nevoie de o după amiază de evadare din prizonieratul realității cotidiene în alte orizonturi geografice și temporale.

Mi s-a mai spus să nu mai caut subiectele în istoria universală, ci să scriu despre România… dar sunt destui scriitori care aleg teme din țară și le abordează mult mai bine decât mine. În mintea mea sunt alte povești care vor să se aștearnă pe hârtie, despre locuri și timpuri îndepărtate, care mă fascinează. Locuri unde nu multora dintre noi le este dat să ajungă – și sigur că în adâncurile istoriei nimeni nu poate călători decât cu gândul. Atunci, de ce nu și cu ajutorul meu? Doresc să-i transport într-un alt timp și pe alte țărmuri, personajele mele călăuzindu-i în drumul prin istorie și dezvăluindu-le crâmpeie deosebite din lumea lor – fie cea a spadasinilor secolului al XVIII-lea, a haremurilor turcești și a Africii neexplorate, a Mexicului și Statelor Unite, a Republicilor Italiene în timpul războaielor napoleoniene sau a Brăilei noastre contemporane…

Se spune să scrii cărțile pe care ți-ai dori să le citești! Eu cam asta fac. Eu cred că nimeni nu poate scrie poveștile din mintea mea; altele, mai bune sau nu, total diferite sau oarecum similare, dar altele, pentru că vocea fiecărui scriitor este diferită.

Gândul.ro: S-a întâmplat în timpul scrierii sau a documentării pentru poveste să vă marcheze un lucru? Ați ales să integrați acel moment în carte?

Marina Costa: Nicio scriere de-a mea nu este lipsită de o documentare adâncă, țesându-mi ficțiunea pe fundal istoric și printre ițele istoriei, care o fac posibilă în circumstanțele unice ale vremii respective. În loc de scrie ceea ce știi, adică din experiență directă, eu zic să știi (să înveți) ceea ce scrii – și asta înseamnă documentare. Ficțiunea și imaginația se întrepătrund cu documentarea. Uneori, însăși documentarea îmi dă idei noi. Aflu un detaliu care consider că merită împărtășit cu cititorii și îl incorporez în poveste.

Dar lucruri care să mă marcheze cu adevărat, acelea s-au întâmplat, întotdeauna, după scriere, și nu au putut fi integrate… Am trei exemple diferite, în acest sens:

Pribegii mărilor a fost scris, într-o primă versiune, când eram în anul 2 de facultate, în 1988, documentându-mă cu tot ce aveau mai multe biblioteci despre vikingi, bizantini și popoarele precolumbiene din Mexic. Atunci, cuprindea un caiet dictando de 48 file, la care mai fuseseră cusute file suplimentare. A fost transcris pe calculator în anul 2002, completat și verificat unele date pe internet, fiindcă, odată cu trecerea deceniilor, posibilitățile de documentare se extinseseră. În faza aceea, când nu se întrevedea publicarea, fusese printată și legată în spirale, cu o dedicație în versuri, ca felicitare și cadou de ziua viitorului meu soț, că toate economiile erau direcționate spre nunta de peste o lună. El a citit până l-a luat somnul. A doua zi, a plecat la serviciu, și mama lui a găsit manuscrisul. L-a citit, curioasă… Nu înțelesese cine l-a scris, ci credea că fusese tradus din greacă, pe baza finalului cărții. Când a venit el acasă, l-a luat la întrebări: „Ce-i cu povestea asta frumoasă? De unde a luat-o? Că am citit toată ziua, până am terminat-o. Mi-a dat ciorba în foc și am uitat de telenovelă!” „Chiar ea a scris-o!” „Scrie frumos, ar trebui să publice!” …Au mai trecut 14 ani până să fie publicat, fiind romanul de debut.

Prietenii dreptății, într-o fază inițială, care cuprindea povestea de bază, dar fără multe detalii, a fost scris, pe un caiet de dictando de 100 de file, în vacanța dintre clasa a unsprezecea și a douăsprezecea și o parte din clasa a douăsprezecea, deci prin 1985-1986. Pe calculator a fost transcris abia prin 2007, când a avut parte de o reeditare și completare în interior, extinzându-se toate scenele necesare și fiind împărțit în capitole. Desigur, în perspectiva publicării, în 2017, a fost revizuit din nou, pe baza experienței câștigate în urma celor două romane publicate anterior acestuia. Documentarea a fost temeinică, peste cea inițială, din filme și cărți, adăugându-se, în epoca internetului, youtube, google maps și o mulțime de documente online. Culmea este că o scenă inspirată dintr-un duet al lui Jorge Negrete cu Pedro Infante (dar care nu s-a derulat în carte conform celei de pe peliculă, ci altfel) s-a întâmplat și în realitate, între două formații oarecare, la câteva săptămâni după ce scrisesem capitolul. De aceea am simțit nevoia să subliniez, în disclaimer, că orice asemănare cu personaje sau fapte reale este pur întâmplătoare… Prietena căreia îi spusesem, mirată, râsese de mine că am premoniții.

Echipajul a fost scris, într-o primă formă, încă din 1983, dar nu era programat să aibă vreodată o continuare. Însă după ce dădusem bun de tipar romanului, în septembrie 2018, chiar a doua zi, în tramvaiul 21, mă gândeam la carte, la epilog… și am avut revelația că și Serghei, uitat printre sticle în epilog, avea dreptul la o a doua șansă la fericire… deci, A doua cursă! În momentul acela, pur și simplu revelația că va exista o continuare m-a făcut să cobor cu o stație mai devreme.

Gândul.ro: Credeți că succesul unei cărți este dat de stilul și originalitatea cu care este scrisă sau de cât de comercială este? Și ce înseamnă de fapt carte de succes?

Marina Costa: Fiecare scriitor își definește altfel succesul. Lumea, în general, privește un best seller drept carte de succes: vânzări de mii… sau zeci de mii de exemplare, depinde de țară (să fim serioși, nu ne putem compara cu Marea Britanie sau Statele Unite, de exemplu), cărți premiate, cărți cu multe cronici… Cred că majoritatea cărților care au succes la public sunt cărți comerciale, dar există și excepții. Succesul unei cărți este dat de un cocktail de factori: originalitate, stil, gen, promovare, cât de cunoscut este scriitorul, și, nu în ultimul rând, noroc. Iar acest noroc se poate manifesta în diferite feluri.

Gândul.ro: Care carte dintre cele publicate vă este mai aproape de suflet? Povestiți-ne despre ea și ce v-a inspirat să o scrieți.

Marina Costa: Încep cu primul dintre romanele scrise de mine care a meritat transcris pe calculator și editat, Echipajul. (Au existat și alte încercări de romane înaintea acestuia, însă fără valoare literară.) Eram în clasa a noua, în timpul anului școlar, și mi-era dor de Brăila, de Dunăre și de echipajul de verișori. Acesta a existat în realitate, nu chiar în aceeași formație, însă în afara numelor și a descrierilor fizice de la momentul acela, romanul nu reflectă nici personalitățile copiilor și adolescenților reali de atunci, nici întâmplări ale acestora. În schimb, am compilat, modificat și îmbogățit diverse întâmplări povestite de alți brăileni, din trei generații diferite, adăugându-le propria mea imaginație și transformându-le în aventurile romanului. Dar tot aproape de suflet îmi este și Prietenii dreptății, și celelalte.

Gândul.ro: Cine vă este cel mai dur critic? Și totodată, ce vă motivează să continuați să construiți povești?

Marina Costa: De obicei, cel mai dur critic sunt eu însămi. Dar sunt membră a cenaclului Arena Literară și a Salonului Literar Astralis, unde participă și critici literari, care scot în evidență ce aș avea de îmbunătățit la unele lucrări. De aceea, două dintre ele, Pribegii mărilor și Echipajul, au beneficiat de o a doua ediție, revizuită. La fel se va întâmpla și cu seria Vieți în vâltoare, care va apărea, probabil, anul viitor într-o a doua ediție, revizuită, într-un nou format.

Ce mă motivează să continui să scriu? Pe de o parte, o imaginație bogată, care se joacă mereu cu „și dacă…?”. Scriu pentru că nu pot altfel. M-ar sufoca preaplinul poveștilor din mintea mea, care vor afară, pe hârtie. Pe de altă parte, reacția unor cititori, care mai vor.

Gândul.ro: La ce lucrați în prezent? Aveți în plan o nouă carte?

Marina Costa: Am mai multe cărți în plan! Și se conturează, pas cu pas… În afară de revizuirea seriei Vieți în vâltoare pentru o a doua ediție, am în lucru o serie de vreo patru volume – deocamdată doar primul aproape de final –, cu pirați. 1718, Tortuga și împrejurimi… dar nu va semăna nici cu Pirații din Caraibe, nici cu Vele Negre (chiar dacă Sir Woodes Rogers poate apărea, pe ici pe colo, pe fundal, că el era guvernator pe vremea aceea). O parte din personaje au apărut, în treacăt, în volumul Ocrotiți de sirene. Primul volum se va intitula Îngerul cu Sabie.

De asemenea, se adună proze scurte în patru volume – pe teme, încet, încet, o parte dintre ele fiind publicate, mai întâi, prin diverse reviste și antologii. Unul se va numi Ucenicul bătrânului artizan, și se va petrece, în principal, în Marsilia. Răzvrătiții mărilor și munților cuprinde povești marinărești și haiducești, cu care mi-am obișnuit deja cititorii. Drumuri, oameni, cântece și va cuprinde impresii de călătorie din diverse țări și vremuri (dat fiind că am călătorit mai mult până în anul 2010). Ar mai fi, în curs de consolidare, un volum de povestiri contemporane, care încă nu are titlu. Probabil va primi titlul unuia dintre textele din cuprins.

Gândul.ro: Ce ați învățat de-a lungul timpului și ar fi fost un sfat bine venit și pentru dvs la început și care, de asemenea, este folositor pentru un scriitor debutant acum?

Marina Costa: Un sfat important pentru orice scriitor debutant este să termine ceea ce a început. Poți edita oricât e nevoie ceva ce se află deja pe hârtie. Nu poți edita o pagină goală. Perseverența și disciplina literară sunt importante. De asemenea, să cerceteze amănunțit detaliile pentru fiecare carte. Sunt scriitori nu chiar debutanți, poate mai mulți în străinătate, dar și la noi, ai căror personaje europene mănâncă roșii și cartofi înainte să-i aducă conquistadorii din America. Sau care cred că muscheta e Kalașnikov, să scuipe câte gloanțe vor ei fără s-o încarce din nou…

Gândul.ro: Vă mulțumim pentru gânduri și vă dorim mult succes!

Marina Costa: Și eu vă mulțumesc că v-ați oprit și asupra mea. La rândul meu, vă doresc și mai mult succes, știind că o parte dintre redactorii acestui ziar sunt și ei autori.

Dacă doriți să discutăm despre cărți sau activitatea voastră din domeniul literar, dacă aveți o carte pe care vreți să o prezentăm, acestea fiind publicate în rubrica Gânduri printre cărți, nu ezitați să ne trimiteți un mesaj pe adresa de e-mail – [email protected] , care să conțină numele și un număr de telefon, precizând în subiect – în atenția Simonei Tănăsescu și Alinei Dinu.

Actualitate

Planul naval pentru 2027 împinge costurile construcției de nave la niveluri record

Publicat

pe

De

Planul Marinei SUA de extindere a flotei ar necesita cheltuieli anuale mult peste nivelul finanțării din ultimii ani. Estimările pentru programul pe termen lung indică o creștere de 41% față de sumele alocate, în medie, în ultimii cinci ani.

Aproape 54 de miliarde de dolari anual

Planul de construcții navale publicat în mai ar presupune un cost mediu anual de aproximativ 53,8 miliarde de dolari. În ultimii cinci ani, Marina a primit în medie circa 38,1 miliarde de dolari pe an pentru acest domeniu.

Calculul include și cheltuieli care nu apar în planul Marinei, deși sunt acoperite, de regulă, din fondurile destinate construcției de nave: realimentarea reactoarelor de pe navele cu propulsie nucleară și achiziția unor nave care nu fac parte din forța de luptă, inclusiv nave de transport maritim second-hand. Aceste costuri adaugă aproximativ 4,6 miliarde de dolari la media anuală estimată pentru plan.

La asemenea niveluri, cheltuielile pentru construcția navală ar depăși atât finanțarea recentă, cât și reperele istorice. În ultimul deceniu, fondurile alocate au ajuns la cele mai înalte niveluri de după consolidarea militară din anii 1980. Din 2016, Congresul a aprobat, în general, cu aproximativ 2,5 miliarde de dolari pe an mai mult decât a solicitat președintele, pe fondul îngrijorărilor că flota este prea mică pentru misiunile care îi revin.

Nota de plată pe trei decenii: 1.470 de miliarde

Doar achiziția navelor noi prevăzute în plan ar costa aproximativ 1.470 de miliarde de dolari, calculați în dolari din 2026, pe parcursul a 30 de ani. Estimarea Marinei pentru aceeași perioadă este de 1.230 de miliarde de dolari.

Diferența ține, între altele, de ipotezele folosite pentru proiectarea și dotările unor nave viitoare, precum și de metodele de calcul și de modul în care sunt prognozate creșterile costurilor cu forța de muncă și materialele.

Pentru anul fiscal 2027, planul și cererea bugetară a Marinei solicită 65,8 miliarde de dolari pentru construcții navale. Inițiativa „Golden Fleet” a administrației Trump urmărește extinderea flotei la 450 de nave până în 2031, incluzând nave de luptă, nave auxiliare și platforme fără echipaj.

Ritm accelerat acum, noi investiții spre finalul perioadei

Cea mai intensă etapă de construcție ar urma să fie în următorii zece ani, când Marina vrea să-și mărească flota cât mai repede. Ritmul ar încetini de la mijlocul anilor 2030 până la mijlocul anilor 2040, apoi ar crește din nou spre sfârșitul anilor 2040 și în anii 2050.

Relansarea ar urmări înlocuirea navelor mai mici, cu o durată de serviciu estimată la 20–25 de ani, cumpărate în primul deceniu al planului.

Senatul propune reduceri de 18,5 miliarde

Estimările privind nevoile de finanțare vin în contextul unei propuneri din Senat de reducere semnificativă a bugetului cerut pentru construcția de nave. Subcomisia pentru apărare a Comisiei pentru alocări bugetare a Senatului a propus diminuarea solicitării Marinei cu aproximativ 18,5 miliarde de dolari.

În planul de cheltuieli propus de senatorii responsabili de alocări au fost prevăzute 41,6 miliarde de dolari pentru construcții navale.

Citeste in continuare

Actualitate

Canapele Timișoara: ce găsești în gama Home Mobili

Publicat

pe

Publicat pe 21 noiembrie 2026 · Echipa Home Mobili · 6 minute de citit

Home Mobili are în showroom-ul din Timișoara și pe site 72 de colecții de canapele, fixe și extensibile, aduse din import. În colecția afișată acum, prețurile pornesc de la aproximativ 5.390 RON și ajung la circa 13.990 RON, TVA inclus. Mai jos vezi ce diferențe contează, cum alegi și ce modele merită văzute pe viu.

Cât de mare este gama de canapele Home Mobili?

Pe pagina de canapele Timișoara sunt listate 72 de colecții, împărțite pe cinci pagini, de la Alfa și Aura până la Vega, Viona și Zenit. Majoritatea au și fotoliu asortat, iar unele au puf. Dacă ți-ai găsit modelul preferat, același nume apare adesea și în colecțiile de living sau dining, deci poți potrivi restul camerei.

Producătorii cu care lucrează magazinul au peste 25 de ani de experiență, spune echipa. Nu am cum să verific asta de la distanță, dar am văzut că o parte din modele au zeci de poze din unghiuri diferite, inclusiv detalii de coș și de cusătură. E un semn bun: nu ascunzi nimic când arăți coșul canapelei.

Canapea Alfa din colecția Home Mobili Timișoara
Canapea Alfa, 236 cm, de la 7.890 RON. Fotoliul asortat costă 4.490 RON.

Cât costă canapelele din gamă?

Prețurile de mai jos sunt cele afișate pe site în momentul redactării articolului, în RON, cu TVA inclus. Verifică-le pe pagina colecției înainte de comandă, pentru că se pot actualiza.

Colecție Canapea Preț Fotoliu
Aqua 225 cm 5.390 RON 2.990 RON
Avensis (extensibilă) 240+50 cm 6.490 RON 2.790 RON
Canyon 250 cm 6.890 RON 2.990 RON (rotativ)
Alfa 236 cm 7.890 RON 4.490 RON
Aura 250 cm 9.290 RON 4.490 RON
Belize 265 cm 9.890 RON 3.390 RON
Bubble 260 cm 12.890 RON 5.990 RON
Aural 275 cm 13.990 RON 4.990 RON

Diferența de preț între Aqua și Aural e de aproape 2,6 ori. Ce plătești în plus? Mai ales forma și execuția: modelele rotunjite, cu volume mari, ca Bubble sau Butterfly, costă mai mult decât cele cu linii drepte. Bubble și Butterfly se pot face și pe dimensiuni speciale, ceea ce contează dacă ai un colț de living cu măsuri ciudate.

Canapea fixă sau extensibilă: pe care o alegi?

Alege fixă dacă o folosești zilnic și ai deja un pat pentru oaspeți. Alege extensibilă dacă ai nevoie de un loc de dormit ocazional. Atât de simplu e, dar merită câteva detalii.

Canapele fixe

Scheletul nu se modifică, deci nu ai mecanisme care să se uzeze. Au de obicei între 2 și 4 locuri și se potrivesc bine în livinguri mici. Cele mai multe modele din gamă sunt fixe.

Canapele extensibile

Se transformă în pat și ajută când nu ai o cameră în plus. Avensis este un exemplu marcat explicit ca extensibil pe site: 240 cm închisă, 290 cm cu extensia. Dacă o alegi, întreabă la showroom cum se deschide și cât spațiu liber îți trebuie în față. O canapea care se extinde într-un perete nu servește la nimic.

Set canapea și fotolii Aura, canapele Timișoara
Setul Aura: canapea de 250 cm (9.290 RON) și fotoliu de 115 cm (4.490 RON).

Cum alegi canapeaua potrivită pentru living?

Pornește de la rulețe, nu de la poze. Iată ordinea în care ar trebui să verifici lucrurile:

  1. Măsoară camera și intrarea. Un colț de 3 metri nu ajută dacă nu trece pe ușă. Lasă cel puțin 60-70 cm între canapea și măsuța de cafea.
  2. Stabilește cum o folosești. Film seara, siestă, oaspeți peste noapte sau toate trei? Răspunsul îți spune dacă ai nevoie de adâncime mare, de extensie sau de fotoliu în plus.
  3. Verifică fermitatea. Echipa Home Mobili recomandă pentru conversații mai multă fermitate, cu spumă poliuretanică turnată la rece, care nu se tasează ușor. Moale e plăcut în prima lună, dar uneori obosește în a doua.
  4. Alege țesătura după viața ta. Dacă ai copii sau animale, caută materiale rezistente la pete și ușor de curățat.
  5. Fixează un buget. Compară 3-4 modele din aceeași categorie de preț, nu din categorii diferite.

O poveste care mi-a rămas: o clientă a vrut canapea și fotolii albe și a spus că a fost singurul loc unde a fost încurajată să o facă. Îi dau dreptate că alb pe canapea sună riscant, dar dacă materialul e ales bine, merge. Părerea ei, preluată dintr-o recenzie Google, este că a primit consiliere până la ultimul detaliu: material, textură, broderie.

Canapea modulară Belize, colecția Home Mobili Timișoara
Belize: canapea de 265 cm (9.890 RON) sau 232 cm (8.790 RON), cu fotoliu de 3.390 RON.

Ce modele merită văzute în showroom?

Sunt câteva pe care aș merge să le încerc personal, în funcție de ce cauți.

  • Alfa și Calyon pentru un raport bun între preț și dimensiune. Calyon are canapea de 280 cm la 7.390 RON și fotoliu rotativ.
  • Bentley dacă vrei lungime: 285 cm la 7.690 RON.
  • Belize și Betta pentru configurații modulare, cu poze de colțar.
  • Bubble, Cloud și Butterfly pentru forme rotunjite și volum. Sunt cele mai scumpe, între 12.890 și 13.890 RON pentru canapea.
Canapea Bubble cu forme rotunjite, canapele Timișoara
Bubble: 260 cm, 12.890 RON, realizabilă și pe dimensiuni speciale.

Merită să ceri consiliere înainte de comandă?

Da, mai ales la modelele personalizabile. Echipa Home Mobili spune că evaluează nevoile fiecărui client înainte de a recomanda ceva, iar la majoritatea canapelelor culoarea și țesătura se aleg separat. Asta înseamnă că poți vedea mostre de material, poți pipăi textura și poți compara două nuanțe la lumina din casa ta, nu doar pe ecran. Eu aș lua mostrele acasă, aș aștepta o zi cu soare și una cu lumină slabă și abia apoi aș decide. Pare un pas în plus, dar o canapea nu se schimbă în fiecare an, iar o nuanță care arată crem în showroom poate ieși gri în living.

Cum comanzi și ce urmează după?

Poți comanda direct de pe site sau poți trece pe la showroom. Într-o recenzie, o clientă menționează un colțar de peste 3 metri, transportat fără probleme, cu un cost de transport care i s-a părut mic față de distanță. Detaliile despre livrare, plată și retur sunt pe paginile Transport și montaj, Metode de plată și Politica de retur.

Întrebări frecvente despre canapelele Home Mobili

Cât costă o canapea la Home Mobili Timișoara?

În colecția afișată pe site, canapelele pornesc de la aproximativ 5.390 RON (Aqua, 225 cm) și ajung la circa 13.990 RON (Aural, 275 cm). Prețurile includ TVA.

Pot alege altă culoare sau altă țesătură?

Da. La majoritatea modelelor, textilul se poate face pe diferite culori și țesături. Unele modele, cum sunt Bubble și Butterfly, se pot realiza și pe dimensiuni speciale.

Ce diferență este între canapeaua fixă și cea extensibilă?

Cea fixă are scheletul imobil și rezistă bine în timp. Cea extensibilă se transformă în pat, deci ține loc de dormitor pentru oaspeți când spațiul e limitat.

Unde pot vedea canapelele înainte să cumpăr?

În showroom-ul din Timișoara, pe Bulevardul Liviu Rebreanu 34. Programul și telefonul sunt mai jos.

Date de contact Home Mobili Timișoara

Showroom: Bulevardul Liviu Rebreanu 34, Timișoara 300425, România
Program: luni-vineri 10:00-18:30, sâmbătă 10:00-14:00
Telefon / WhatsApp: 0732 117 160
Email: homemobilipremium@gmail.com
Social: Facebook · Instagram · YouTube · Pinterest

Vezi toate canapelele pe homemobili.ro

 

Citeste in continuare

Actualitate

Parteneriat strategic pentru apărare: O nouă fabrică de drone de mare capacitate în Germania

Publicat

pe

De

Producție masivă sub egida „Build with Ukraine”

O firmă de software și un producător ucrainean de drone au inițiat o colaborare strategică pentru a înființa o nouă unitate de producție în Germania. Proiectul, parte a cadrului de cooperare în domeniul apărării „Build with Ukraine”, urmărește crearea unei linii de asamblare capabile să livreze volume ridicate de echipamente pentru necesitățile frontului.

Tehnologie avansată integrată pe front

Activitatea noii entități se va concentra, într-o primă etapă, pe platforma FPV de tip Shrike, extinzându-se ulterior către sisteme de interceptare și capabilități de lovire la distanță medie și mare. Fiecare unitate produsă va integra cadrele aeriene dezvoltate în Ucraina cu sisteme avioanice și software operațional de înaltă precizie.

Siguranță și adaptabilitate în ciclul de inovație

Amplasarea fabricii în Germania oferă avantajul strategic al unei capacități de producție protejate de riscul atacurilor aeriene. Totodată, această locație facilitează menținerea unei legături directe și a unui ciclu scurt de inovație, prin integrarea rapidă a feedback-ului primit săptămânal de la unitățile aflate pe linia frontului în procesele de fabricație.

Finanțare guvernamentală și standardizarea echipamentelor

Proiectul beneficiază de sprijinul financiar al guvernului german, estimat la sute de milioane de euro, direcționat prioritar către aprovizionarea Ucrainei, iar ulterior către echiparea forțelor armate germane. Această inițiativă va permite armatei Germaniei să acceseze intern aceleași tehnologii avansate de ghidare terminală și detectare a țintelor, deja validate și utilizate pe scară largă în operațiunile ucrainene.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv15 ore ago

Sporul-fantomă din concediu: polițistul muncește în condiții grele, dar se odihnește pe gratis

„Demersuri inițiate” din 2025, rezultate zero în 2026 De un an și jumătate, Ministerul Afacerilor Interne scrie scrisori. Atât. Din...

Exclusiv2 zile ago

Gladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești

Nu vă mai uitați în zare după hoarde de barbari sau evadați ca-n filmele de la Hollywood dacă vreți să...

Exclusiv2 zile ago

Bule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești

Dacă vă întrebați ce gust mai are fericirea la sticlă pe final de 2026, răspunsul vine direct din inima Prahovei:...

Exclusiv2 zile ago

La M.A.I., legea intră în vigoare după ce câștigi procesul

Sindicatul „Diamantul” sesizează Avocatul Poporului și avertizează: dacă sporul din concediu nu se plătește de bunăvoie, tribunalele riscă să devină...

Exclusiv3 zile ago

Stele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!

Pe plantația cu gratii a Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), acolo unde câțiva vătafi de carton cu epoleți grei trăiesc...

Exclusiv3 zile ago

REPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!

Dacă ați crezut că după dezvăluirile explozive din Incisiv de Prahova („Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum...

Exclusiv3 zile ago

Când MAI taie pensii cu pixul, legea devine opțională

La încasări, revizuire „din oficiu”. La plăți, birocrație până la adânci bătrâneți În universul administrativ al Ministerului Afacerilor Interne, legea...

Exclusiv3 zile ago

Cosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției

UN NOU SECRETAR DE STAT LA JUSTIȚIE ȘI O VOCE PUTERNICĂ DIN SISTEM Numirea avocatului Lavrin Covaci în funcția de...

Exclusiv4 zile ago

Antrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!

Dacă mai avea cineva iluzia că Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Prahova este un bastion al siguranței cetățeanului, e cazul...

Exclusiv4 zile ago

Până la 60.000 de euro de polițist: Statul, marele jefuitor din fluturașul de salariu

În România, cel mai eficient jefuitor de polițiști nu e infractorul, ci statul. Nu sparge seifuri, nu atacă bănci, nu...

Exclusiv4 zile ago

Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!

Dacă aveați impresia că la Transport Călători Express (TCE) Ploiești s-a atins deja fundul prăpastiei administrative, pregătiți-vă să mai săpați...

Exclusiv4 zile ago

Împăratul „Copy-Paste” cu pistol de lemn și togă de catifea: Cum a vrut avocatul stagiar Alexandru Fulgeanu să tragă țeava din Tisău în Cătina, între 118 flotanți în sufragerie, operații estetice din buget și falimente „active” cu bolnavi la patru ore! (II)

Dacă administrația publică din România și barourile de avocați ar avea un muzeu al absurdului, Alexandru Fulgeanu, fostul primar de...

Exclusiv6 zile ago

Spiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer

Dacă mai avea cineva impresia că Justiția din România se mișcă încet, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vine cu dovada...

Exclusiv6 zile ago

Croitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele

Există în administrația românească o tradiție sacră, aproape mistică: întâi tai panglica, dărâmi zidul și desenezi organigrama din pix, iar...

Exclusiv6 zile ago

Poliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR

În Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Arad s-a descoperit recent o nouă formă de muncă operativă sub acoperire: concursul-fantomă pentru...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv