Actualitate
Interviu BBC cu Laura Kovesi. Jurnalist BBC către Kovesi: ”Dacă aduceți metoda cooperării cu serviciile secrete în Europa, veți face mulți oameni nefericiți/ Kovesi: La nivel european voi lucra legal, așa cum am făcut în România”
Într-un interviu pentru BBC, Laura Kovesi, procuror-sef european, a vorbit despre combaterea cu succes a criminalității transnaționale, despre activitatea EPPO la aproximativ un an de zile de când și-a preluat mandatul. Jurnalistul britanic a subliniat lipsa de interes a statelor membre de a folosi informațiile generate la nivel european, despre intenția fostului șef DNA de a captura ”marea bestie a Europei”, despre metodele de a colabora cu serviciile secrete, afirmând că importul in Europa a unei astfel de metodă ar face mulți europeni ”nefericiți”. În final, jurnalistul BBC pune sub semnul întrebării colaborarea cu statele membre care nu sunt parte a EPPO, precizând că ” toate cărțile aparțin statelor membre”, însă Kovesi a precizat că lucrurile nu arată așa.
Jurnalistul britanic a întrebat-o pe fosta șefa DNA despre rezultatele obținute într-un an de zile, iar Kovesi a răspuns că are nevoie de procurorii europeni și cei delegați în statele membre pentru a-și exercită funcția.
Stephen Sackur: Ce ați realizat până în prezent?
Laura Kovesi: Am preluat biroul în noiembrie. Pentru a-mi începe activitatea, trebuie să am procurori europeni, acei procurori care lucrează cu mine în Luxemburg și acei procurori delegați care vor lucra în statele lor naționale membre.
Jurnalistul BBC punctează că după 9 luni de zile, cel mai de temut procuror al Europei are încă atribuții administrative.
Stephen Sackur: Problema este foarte urgentă. Vorbim despre rolul crimei organizate și fraudarea a miliarde de euro din fondul Agricol și din fondul de Coeziune din întreaga Europă, iar după 9 luni, lucrați ca administrator.
Laura Kovesi: Da. Trebuie să construim noul birou, să avem toate reglementările interne, toți procurorii europeni. Este responsabilitatea dintre Comisie, PE, Consiliu și toate autoritățile naționale.
Stephen Sackur: Când ați realizat că o parte a echipei pe care o veți conduce va lucra cu jumătate de normă ?
Laura Kovesi: Posibilitatea procurorului este cu jumătate de normă sau cu normă întreagă. Nu-mi pot imagina cum poate lucra un procuror delegat 4h / zi și trebuie să meargă și să continue ca procuror național. De aceea am insistat să am procurori cu normă întreagă
Jurnalistul continuă să sublinieze lipsa de interes a statelor membre de a folosi informațiile generate la nivel european. Procurorul român promite că EPPO va rezolva această problema, având posibilitatea de a realiza investigații.
Stephen Sackur: ”Este clar că unele state membre nu au interes să folosească informațiile obținute de ancheta anticorupție a UE”/ Kovesi: ”EPPO va rezolva această problemă”
Stephen Sackur: Este clar că unele state membre nu sunt serioase să folosească informațiile obținute de ancheta anticorupție a UE. Dacă aruncăm o privire asupra situației actuale, la OLAF, acestea au lansat 54.000 de dosare care ar trebui să ajungă în instanță. De fapt, doar 300 au ajuns, 1.071 au fost clasificate. Statele membre nu iau în considerare această problemă.
Laura Kovesi: Da. EPPO va rezolva această problemă, dar este important să spunem că OLAF, până acum, a făcut doar investigații administrative. Deci, EPPO poate face investigații. Când vorbim despre acest fenomen, legat de frauda financiară, uneori procurorii nu sunt concentrați în același mod în toate statele membre. EPPO o va schimba.
Întrebată dacă intenționează să captureze marele ”peste”, precum a făcut în România, Kovesi spune că acesta este rolul ei.
Stephen Sackur: Ai obținut slujba datorită istoriei remarcabile din România în timpul pe care l-ai condus în calitate de director anticorupție. Am văzut că dvs. vă conduceți campania împotriva întregii clase de politicieni: fostul prim-ministru, Năstase, 14 foști ministri, 43 de parlamentari, 260 de oficiali locali. Vă doriti capturarea ”bestiei” din Europa?
Laura Kovesi: Bineînțeles că voi investiga frauda financiară, oamenii puternici, dar este important să spun că voi fi procuror în 22 de state membre.
Jurnalistul spune ca, in ciuda campaniei controversate a Romaniei cu privire la lupta coruptiei, cifrele nu arata acelasi lucru, ba din contra, plaseaza Romania pe locul 70, o scădere dramatică în topul percepției corupției, care a ajuns în 2019 la același scor ca în 2012, adică mediul de afaceri percepe mai multă corupție în sectorul public decât în urmă cu opt ani.
Stephen Sackur: Ati fost o figură controversată în România. Dacă ne uităm la starea României, când ați fost demis de guvern, Transparency International a clasat România cu performanțe mai slabe, ocupă locul 70 în lume, în ceea ce privește indicele de corupție, în 2019. A fost a doua țară cea mai coruptă din Europa. În ciuda efortului depus, nu mi se pare o schimbare semnificativă.
Laura Kovesi: Nu este singura responsabilitate a procurorilor, ci și prevenirea, legile bune. Mentalitatea poate contribui la corupție, nu numai la arestare. (…)
Întrebată despre colaborarea cu serviciile secrete, Kovesi spune că aranjamentele dintre cele două părți se limitau la primirea de informații.
Stephen Sackur: Cum iti vei face treaba? Este de remarcat faptul că ați fost pregătita de Serviciul de informații pentru dosare și Constituția României pune sub semnul întrebarii aceste metode. Regretati?
Laura Kovesi: Nu este vorba despre metode, ci despre aranjamentele de lucru bazate pe legislație. Am primit informații de la Serviciile Secrete și am deschis dosarele. Investigațiile noastre au fost făcute de procurori și polițiști și serviciile secrete nu au lucrat la aceste cazuri.
Jurnalistul amintește despre declarația lui Călin Popescu Tăriceanu pentru BBC în care preciza că ”sistemul juridic din România nu este independent, iar DNA şi serviciile secrete sunt percepute ca instituţii care nu respectă cadrul legal, sunt corupte ele însele, şi sunt folosite ca pârghii importante în lupta politică din România”
Jurnalist BBC: ”Dacă aduceți metoda cooperarii cu serviciile secrete în Europa, veți face mulți oameni nefericiți!”/ Kovesi: La nivel european voi lucra legal, așa cum am făcut în România
Stephen Sackur: Domnul Tăriceanu a spus că DNA a devenit coruptă și a devenit parte a politicului, din cauza cooperării dumneavoastră cu Serviciile Secrete? Dacă aduceți metoda în Europa, veți face mulți oameni nefericiți!
Laura Kovesi: La nivel european voi lucra legal, așa cum am făcut în România.
Stephen Sackur: Curtea Constitutionala a spus că ați creat un sistem paralel.
Laura Kovesi: Nu există decizie!
Stephen Sackur: Citesc o decizie și sunt acuzații serioase in ceea ce priveste crearea unui sistem paralel.
Laura Kovesi: În acea decizie, am depus o plângere la CEDO potrivit caruia drepturile mele au fost încălcate.
În toată activitatea mea am respectat legea penală a procurorului.
Stephen Sackur: Credeți că în urmărirea corupției și a fraudei, scopul finalizează mijloacele?
Laura Kovesi: Nu. Respect legea și trebuie să o avem in considerare.
Stephen Sackur: Ce fel de cooperare credeți că veți obține cu Ungaria? Care se află în afară în sistemul EPPO, alături de Polonia, Suedia, Danemarca, Irlanda.Laura Kovesi: Pe baza Regulamentului EPPO putem încheia un acord de lucru cu participarea unei țări și, de asemenea, cu țări terțe.
Stephen Sackur: Ungaria și Polonia au primit o sumă de bani din fondurile de coeziune. De ce au renunțat la sistemul EPPO?
Laura Kovesi: Este o decizie politică. Nu pot să comentez și să răspund de ce un membru al echipei poate face parte din acesta.
Jurnalistul Sackur subliniează încă o dată faptul că toate ”cărțile” aparțin statelor membre, iar rolul EPPO depinde de voința politică a acestora, deși Kovesi s-a contrazis la începutul interviului.
Stephen Sackur: Permiteți-mi să pun o întrebare specifică: OLAF a descoperit în Ungaria că contractul strict finanțat de la UE era ilegal, avea legaturi cu primul ministru. OLAF nu a fost capabil de anchetă penală. În viitor, veți putea să procedați la proceduri penale?
Laura Kovesi: Nu putem iniția procedura penală decât în cazul în care se desfășoară o activitate pe teritoriul statelor membre participante. In caz contrar, toate informațiile pe care ar trebui să le trimitem în Ungaria.
Jurnalist BBC: ”Toate cărțile aparțin statelor membre, chiar dacă spuneați la începutul interviului că EPPO este o instituție importantă”
Stephen Sackur: Toate cărțile aparțin statelor membre, chiar dacă spuneați la începutul interviului că EPPO este o instituție importantă și, în lipsa cooperării, nu puteți funcționa.
Laura Kovesi: Nu este așa. Primim plângeri aici, în Luxemburg, putem muta un caz în alte state membre. Procurorul delegat va fi independent. Totul va fi mai eficient.
Stephen Sackur: Adevărul este, citind un raport al Transparency International, că banii UE au fost separați, iar elementele infracționale organizate implică persoane legate de puterea politică. Credeți că aveți puterea și sprijinul politic pentru a lua forța înapoi?
Laura Kovesi: Nu este necesar un sprijin politic. Trebuie să câștigăm încrederea cetateanului. Trebuie să cercetăm oamenii puternici.
HARDtalk – Laura Kövesi: Can the EU’s ‘corruption buster’ deliver? – BBC Sounds
Catch up on your favourite BBC radio show from your favourite DJ right here, whenever you like. Listen without limits with BBC Sounds.

Actualitate
Blindate de top pentru Europa: Gigantul BAE Systems accelerează producția CV90, în ciuda retragerii Estoniei
Negocierile la nivel înalt pentru dotarea armatelor europene cu vehicule de luptă pentru infanterie intră într-o fază decisivă. În timp ce cinci națiuni europene își unifică forțele pentru o achiziție comună de blindate CV90, producătorul suedez BAE Systems Hägglunds își recalibrează strategia după ce Estonia a anunțat oficial că părăsește programul. Conducerea companiei dă însă asigurări că planurile de producție rămân pe o traiectorie ascendentă, impactul retragerii fiind considerat „marginal”.
Efect de bumerang: Retragerea Tallinnului accelerează livrările pentru ceilalți aliați
Decizia Estoniei de a prioritiza sistemele de apărare aeriană în detrimentul noilor blindate nu a provocat panică la sediul central din Örnsköldsvik. Din contră, oficialii BAE Systems susțin că acest pas înapoi va permite celorlalți clienți — Finlanda, Suedia, Norvegia, Lituania și Olanda — să primească vehiculele mai devreme decât era prevăzut. Deși Tallinnul va continua să își modernizeze flota actuală de 50 de unități, ieșirea din consorțiul de achiziție ar putea pune presiune pe prețul per unitate pentru restul partenerilor, negocierile urmând să fie finalizate până în toamna acestui an.
Investiții masive pentru o cadență de război: „Un blindat pe zi”
Pentru a răspunde cererii globale fără precedent, BAE Systems a demarat un plan de expansiune agresiv. Cu peste 300 de milioane de dolari deja investiți și o forță de muncă ce a explodat de la 750 la 2.600 de angajați în ultimii patru ani, compania se pregătește pentru o nouă infuzie de capital de 150 de milioane de dolari între 2026 și 2028. Obiectivul este clar: atingerea unei capacități de producție de un vehicul CV90 pe zi. Cu un portofoliu actual de 600 de unități și o prognoză de încă 500 prin noul program european, linia de asamblare va rămâne activă cel puțin până în anul 2032.
Lecția ucraineană: Blindate adaptate pentru era dronelor
Experiența de pe frontul din Ucraina a devenit un laborator de testare vital pentru inginerii suedezi. Cele 50 de vehicule donate de Suedia au demonstrat o protecție remarcabilă, oficialii companiei afirmând că, din datele lor, niciun militar nu și-a pierdut viața în interiorul unui CV90 în timpul luptelor. Totuși, realitatea crudă a „războiului dronelor” a forțat modernizări imediate. Noile configurații vor include sisteme avansate de protecție împotriva amenințărilor aeriene fără pilot, recunoscându-se faptul că generațiile anterioare erau vulnerabile în fața acestei noi tehnologii de combat.
Actualitate
Ambiții submerse: Programul de submarine AUKUS în fața unei crize de credibilitate și infrastructură
Parteneriatul strategic trilateral AUKUS, menit să redefinească echilibrul de forțe în regiunea Indo-Pacifică prin livrarea de submarine cu propulsie nucleară, traversează un moment critic. O serie de „deficiențe și eșecuri” sistemice amenință acum să deraieze unul dintre cele mai ambițioase proiecte de apărare din istoria recentă, punând sub semnul întrebării nu doar securitatea națională, ci și soliditatea alianței dintre Regatul Unit, SUA și Australia.
Șantiere în derivă: Veriga slabă a producției de elită
Punctul focal al îngrijorărilor se află la Barrow-in-Furness, unde șantierul naval BAE Systems, destinat construcției viitoarelor nave SSN-AUKUS, se confruntă cu întârzieri majore de investiții. Modernizarea infrastructurii este considerată vitală, însă orice amânare suplimentară ar putea genera un efect de domino asupra întregului calendar de livrare.
Fără o intervenție imediată în capacitățile de producție, promisiunea tehnologică a programului riscă să rămână un simplu proiect pe hârtie. Consecințele nu sunt doar logistice, ci și diplomatice, afectând direct încrederea partenerilor internaționali în capacitatea de execuție a Londrei.
Deriva politică și ceața financiară: Lipsa unei direcții clare
Pe lângă problemele tehnice, programul suferă din cauza unei aparente pierderi de entuziasm la nivelul conducerii politice britanice. Observatorii avertizează că „vizibilitatea” scăzută a guvernului central în promovarea acestui parteneriat a lăsat loc unei derive politice periculoase. Este necesară o asumare mai fermă a rolului de lider pentru a contracara incertitudinea care planează asupra proiectului.
Această incertitudine este amplificată de amânarea Planului de Investiții în Apărare (DIP), documentul strategic care ar fi trebuit să clarifice prioritățile de achiziție pentru următorul deceniu. Retragerea calendarului de publicare a acestui plan lasă semne de întrebare majore asupra finanțării pe termen lung, într-un context în care costul estimat al fiecărui submarin viitor se ridică la aproximativ 3,4 miliarde de dolari.
Flota actuală la limita rezistenței: Prețul mare al credibilității
Efortul de a menține aparențele unei prezențe globale constante exercită o presiune imensă asupra resurselor actuale. Submarinele din clasa Astute ale Marinei Regale sunt împinse dincolo de limitele lor operaționale pentru a onora angajamentele de rotație și vizite în porturile australiene.
Exemplul recent al unei nave forțate să își scurteze misiunea în Australia pentru a fi redeployată urgent în contextul conflictelor din Orientul Mijlociu subliniază o realitate crudă: disponibilitatea flotei este la un nivel critic de scăzut. Dacă infrastructura de mentenanță și suport nu va fi îmbunătățită într-un ritm accelerat, capacitatea de a asigura securitatea în zona Euro-Atlantică, respectând în același timp obligațiile AUKUS, va deveni o misiune imposibilă.
Actualitate
Viteza, noua armă strategică: Generalul Saltzman impune „soluția de 80%” în Space Force
Într-o mișcare ce semnalează o ruptură radicală de birocrația tradițională a achizițiilor militare, Generalul Chance Saltzman, șeful Operațiunilor Spațiale, a lansat un apel ferm către forțele sale pentru adoptarea unei dezvoltări incrementale. Mesajul este clar: Space Force trebuie să prioritizeze livrarea rapidă a „capabilităților minime viabile”, abandonând căutarea utopică a sistemului perfect în favoarea unor soluții imediate și funcționale. Deși autoritatea formală asupra bugetelor rezidă în ramura civilă a Departamentului Forțelor Aeriene, influența lui Saltzman ca lider de serviciu trasează noua direcție strategică pentru „Guardians”.
Imperfecțiunea calculată: Mai bine azi decât prea târziu
În cea mai recentă notă de comandă, datată 24 aprilie 2026, Generalul Saltzman a subliniat că întreaga arhitectură de apărare a SUA trece la un „regim de război”. În acest nou context, perfecționismul devine un inamic al eficienței. „O soluție de 80% aflată astăzi în mâinile luptătorilor este infinit mai valoroasă decât o soluție de 100% care sosește prea târziu”, a declarat Saltzman. Această filosofie transformă eșecurile tehnologice controlate din „erori” în „lecții necesare”, argumentând că asumarea unor riscuri calculate în faza de producție reduce, în final, riscul operațional pe câmpul de luptă.
Războiul împotriva „derapajului cerințelor”
Esența noii strategii constă într-o colaborare strânsă între cei care proiectează sistemele și cei care le operează. Saltzman cere eliminarea fenomenului de „requirements creep” – adăugarea continuă de noi cerințe tehnice care amână lansarea unui produs. În loc să aștepte îndeplinirea tuturor specificațiilor ideale, unitățile operaționale trebuie să accepte produse parțiale, dar utile, care vor fi îmbunătățite ulterior prin iterații succesive. Este o schimbare de mentalitate care impune un sentiment de urgență absolută în fața amenințărilor în continuă evoluție.
O forță de achiziții record pentru un buget de 33 de miliarde
Space Force deține în prezent cea mai mare concentrație de specialiști în achiziții dintre toate ramurile armatei americane, raportat la numărul total de personal. Cu un buget de aproape 33 de miliarde de dolari planificat pentru acest an, serviciul este poziționat să devină un motor al inovației rapide. Totuși, Saltzman avertizează că procesele care au funcționat în trecut nu mai sunt adecvate pentru viitor. Trecerea de la vechea paradigmă, unde operatorii refuzau orice sistem care nu era „perfect” de teamă că nu vor mai primi actualizări, la un model de dezvoltare continuă, este esențială pentru a menține supremația în spațiul cosmic.
-
Exclusivacum 5 zileOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Ancheteacum 3 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 2 zileMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 4 zileMarele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
-
Exclusivacum 3 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 2 zileVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 2 zileEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 4 zileSprint spre zăbrele: Cum a eșuat „Marele Plan” al unui fugar de carton în fața unui polițist „Strongman”



