Connect with us

Administratie

Incă se mai pot zări culorile tricolorului românesc care înconjură fresca votivă a anonimului cneaz Cîndea care a ridicat biserica episcopală de la Orlea/ Încă se mai zăreşte de sub var vechiul blazon creştin şi românesc.

Publicat

pe

În luna Martie a anului 2013 am fost invitat de cîţiva preoţi din Ţara Haţegului să vorbesc cu credincioşii de la cîteva parohii ale acestui străvechi pămînt românesc. Într-una din zile am vizitat mai multe biserici de secol 13 (Strei, Sfînta Maria Orlea, Densuş, Colţi, etc.) cu care Ortodoxia românească din Haţeg se poate mîndri pe drept cuvînt. Cu această ocazie am remarcat cîteva aspecte care au mai fost menţionate prin lucrări de specialitate atît de către istorici, cît şi de către istorici ai artei, chiar dacă concluziile trase de unii dintre ei nu au fost duse pînă la capăt.

Pentru cei ce nu cunosc, românii au fost organizaţi din cele mai vechi timpuri în jurul unor conducători locali ce stăpîneau cîte un judeţ sau o ţară, precum Ţara Bîrsei, Ţara Haţegului, Ţara Crişurilor, Ţara Maramureşului, etc ce pot fi regăsite şi în vremurile antice şi chiar preistorice. Tezaurele de la Cucuteni, Coţofeneşti, Agighiol, Peretu şi Porţile de Fier corespund unor centre administrative (Cucuteniul este un astfel de exemplu) ce se pot regăsi mai apoi atît în cercetările arheologice, cît şi în însemnările istorice antice despre daci şi în cele medievale despre români. Documentele romano-catolice din secolul XIII (diplomele cavalerilor ioaniţi şi teutoni cu referire la români, în care sînt menţionaţi în veacul al XIII-lea cnejii Ioan, Litovoi, Seneslau, Farcaş, sau cronica notarului anonim al regelui Bela al III-lea al Ungariei care pomeneşte despre invazia maghiară din veacul al IX-lea a lui Arpad şi ciocnirile cu cnezii Gelu, Glad, Menumorut, Salanus, Ahtum, etc) confirmă acest tip de organizare statală.

Voievodatele, cnezatele, banatele sau judeţele ca forme de organizare administrativă şi militară au funcţionat perfect cîtă vreme românii au fost învecinaţi sau invadaţi de populaţii migratoare: unui puhoi migrator nu avea sens să îi opui o mare armată, pentru că ar fi însemnat o serie de bătălii cu pierderi umane uriaşe şi de o parte, şi de cealaltă, cu probabilitatea nevoii de asimilare a învinşilor rămaşi în viaţă şi cu marea probabilitate a apariţiei unei a treia puteri care ar fi putut prelua teritoriul şi populaţia rămasă în viaţă; dacă juzii / cnezii locali pierdeau un război şi se declarau învinşi, creau posibilitatea puhoiului migrator să îşi continue drumul său spre alte pămînturi. Începînd cu apariţia regatelor (ungare, lituaniene, poloneze, etc) în imediata apropiere a vechilor cnezate, judeţele/banatele româneşti îşi pierd sensul istoric, nemaiputînd să facă faţă presiunii politice, militare (şi uneori chiar culturale) apărute în imediata lor apropiere.

Un astfel de cnezat românesc este Ţara Haţegului. Despre existenţa cnezilor Cîndea la conducerea Ţării Haţegului ştim din cîteva documente de secol XIV şi XV. În secolul XV Cîndeştii se supun autorităţii maghiare şi trec la romano-catolicism. Din acea vreme avem la Sfînta Maria Orlea fresca romano-catolică pictată de un zugrav sîrb după erminia ortodoxă dar cu veşminte latine. O dată cu convertirea la romano-catolicism a venit şi maghiarizarea numelui Cîndeştilor în Kendeffi. În secolul XVII baronii Kendeffi trec la protestantism, ca majoritatea baronilor unguri, iar Sfînta Maria Orlea este zugrăvită cu var peste vechea frescă. În secolul XX biserica, fostă biserică episcopală romano-catolică şi apoi protestantă, devine muzeu, care se poate vizita şi astăzi.

Ce nu se ştie încă este faptul că Sfînta Maria Orlea a fost biserică episcopală ortodoxă. Poate că nişte viitoare cercetări arheologice vor scoate la lumină un întreg complex episcopal construit în secolul XIII de cnezii Cîndea pentru ierarhii ortodocşi ale căror nume nu au mai ajuns pînă la noi, sau, cine ştie?, poate chiar ruinele unei întregi mănăstiri.

Contextul istoric al secolului XIII este destul de tulbure. Avem, astfel, în Transilvania (şi nu numai) acelui veac o majoritate românească luptîndu-se din greu pentru a-şi păstra independenţa şi autonomia. Avem, iarăşi, cîteva ordine romano-catolice ale unor trupe de elită – cavalerii întorşi din cruciadele eşuate în Orientul Mijlociu (ospitalierii ioaniţi şi teutonii) care primesc din partea papalităţii misiunea de a-i converti pe români de la Ortodoxie la papistăşie şi de a asigura protecţia episcopatelor romano-catolice din Transilvania şi Moldova de azi. În această perioadă se aşează în Ţara Bîrsei strămoşii saşilor de azi. Tot în Transilvania, pe lîngă populaţia majoritar românească şi ortodoxă avem populaţii de slavi, unguri, secui, pecenegi şi cumani, unii dintre ei fiind ortodocşi, alţii romano-catolici, iar alţii (cumanii) abia treceau la creştinism. Ca lucrurile să fie mai complicate, după convertirea la romano-catolicism mulţi treceau la ortodoxie, după cum se plînge papa Grigorie al IX-lea într-o scrisoare din 12 Noiembrie 1234 (analizată în detaliu de mulţi istorici români, de la Mihail Kogălniceanu pînă la Victor Spinei). La 1241 are loc marea invazie tătară, care produce un imens dezastru în Transilvania şi în regatul maghiar, dar mai ales opreşte, pentru o vreme, presiunea papalităţii. La 7 Octombrie 1278 papa Nicolae al III-lea trimite o scrisoare în care deplînge dispariţia supuşilor papistaşi de pe teritoriul fostei episcopii a Cumanilor (cu sediul probabil la Focşani sau împrejurimi, intitulat în document ca “Milkovia”): cumanii trecuseră la Ortodoxie sau plecaseră în Ungaria, Serbia şi Bulgaria. Acest sfîrşit de secol XIII aduce cu sine şi presiuni uriaşe din partea papalităţii, care îi forţează pe unguri să distrugă orice urmă de autonomie românească în Transilvania. În cele din urmă, sub greutatea acelor presiuni s-a ajuns la încetarea existenţei cnezatelor româneşti din Transilvania, Moldova şi Muntenia şi apariţia statelor feudale româneşti.

Cnejii Cîndeştii şi-au făcut propriul blazon, de inspiraţie ortodoxă, cruciată şi românească totdeodată. Cu siguranţă nevoile administrative şi militare le-au impus crearea unui blazon (dacă nu cumva acesta exista deja de mai multă vreme) care să le facă recunoscută autoritatea statală. Blazonul cnezilor Cîndea conţine tricolorul care înconjoară crucea bizantină cu reminiscenţe cruciate. Am putea să concluzionăm că puterea administrativă a Cîndeştilor – ctitori de mănăstiri şi biserici în Ţara Haţegului, de la care au rămas ruinele a două castele (la Colţi şi la Rîu-de-mori) şi 13 biserici de piatră – se impunea ca o putere politică şi militară autentic românească, apărătoare şi sprijinitoare a Ortodoxiei.

Din păcate, la Sfînta Maria Orlea, biserica episcopală ortodoxă a Haţegului, după înfrîngerea cnezilor români şi convertirea forţată la romano-catolicism, însoţită de maghiarizarea forţată în sec. XV, peste fresca originală s-a zugrăvit o altă frescă, a pictorului sîrb mai sus menţionat. Dacă vreodată în viitor această frescă sîrbească va fi extrasă, aproape sigur vor ieşi la iveală frescele autentice, ortodoxe şi (cel mai probabil) româneşti, din secolul XIII. O astfel de mostră este accesibilă în pronaosul bisericii, sub balconul construit de protestanţi, care au dat cu var peste fresca ctitorului. Cu toate acestea, încă se mai pot zări culorile tricolorului românesc care înconjură fresca votivă a (deocamdată) anonimului cneaz Cîndea care a ridicat biserica episcopală de la Orlea. Încă se mai zăreşte de sub var vechiul blazon creştin şi românesc.(Monahul Filotheu Bălan).

 

Administratie

MAI: Al treilea sezon estival consecutiv încheiat cu rezultate operative bune

Publicat

pe

De

Aproape 26.000 de angajați au fost zilnic în teren

Ministerul Afacerilor Interne a încheiat al treilea sezon estival consecutiv cu rezultate operative bune, în urma mobilizării structurilor sale la nivel național. În fiecare zi a verii, un efectiv mediu de 25.958 de angajați ai MAI a acționat pentru siguranța cetățenilor, prevenirea criminalității, controlul traficului și al frontierei, precum și pentru gestionarea situațiilor de urgență.

Bilanțul sezonului estival 2026 a fost analizat în cadrul unei ședințe operative conduse de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. La reuniune au participat conducerea ministerului, inspectorii generali ai structurilor operative, șefii structurilor centrale și conducătorii unităților teritoriale.

Evaluarea a vizat activitatea desfășurată la nivel național, cu accent pe litoral, zona montană, siguranța rutieră, controlul frontierei și intervențiile în situații de urgență.

Peste 171.000 de intervenții în situații de urgență

În perioada analizată, structurile MAI au gestionat:

  • 171.539 de intervenții în situații de urgență;
  • 1.795 de persoane urmărite național și 217 persoane urmărite internațional, depistate;
  • 49.307 permise de conducere reținute;
  • 1.654 de misiuni executate cu aeronavele MAI;
  • 1.337 de acțiuni pentru controlul frontierei și combaterea șederii ilegale.

La nivel național au fost constatate 91.199 de infracțiuni. Activitatea structurilor ministerului a vizat, în principal, prevenirea și combaterea criminalității organizate, traficului de droguri și de persoane, violenței domestice și infracționalității rutiere.

Siguranță rutieră, într-o perioadă cu trafic intens

Creșterea valorilor de trafic din timpul verii a determinat menținerea unui dispozitiv extins pentru prevenirea accidentelor și sancționarea conducătorilor auto care puneau în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic.

Supravegherea traficului s-a realizat, în medie, cu aproximativ 300 de aparate radar în fiecare zi, inclusiv cu sprijinul mijloacelor aeriene ale Inspectoratului General de Aviație.

În sezonul estival au fost:

  • reținute 49.307 permise de conducere;
  • retrase 38.763 de certificate de înmatriculare;
  • constatate 11.659 de infracțiuni la regimul rutier.

Peste 6.000 de controale pentru prevenirea incendiilor

Din totalul celor 171.539 de intervenții în situații de urgență, aproximativ 78% au vizat acordarea asistenței medicale de urgență.

În domeniul prevenirii incendiilor au fost desfășurate 6.150 de acțiuni de control. În urma verificărilor, au fost identificate 982 de obiective care funcționau fără autorizație de securitate la incendiu. Pentru 16 dintre acestea a fost dispusă oprirea funcționării.

Resursa de aviație a MAI a fost utilizată în 1.654 de misiuni, dintre care:

  • 1.372 pentru intervenții medicale și misiuni SMURD;
  • 94 pentru supravegherea traficului;
  • 43 pentru supravegherea frontierei.

15 membri ai Gărzii de Coastă, recompensați pentru o operațiune de salvare

În cadrul ședinței operative au fost recompensați 15 membri ai echipajului Gărzii de Coastă care au participat, la sfârșitul lunii august, la salvarea echipajului unei nave scufundate în Marea Neagră.

Intervenția s-a desfășurat în condiții dificile și a presupus o reacție rapidă, o bună coordonare și asumarea unor riscuri profesionale semnificative.

Pentru profesionalismul și curajul demonstrat, echipajului navei maritime de supraveghere din cadrul Gărzii de Coastă i-a fost acordată, prin ordin al ministrului Afacerilor Interne, Placheta de Onoare a Ministerului Afacerilor Interne.

Situația la frontieră și gestionarea migrației

Pentru controlul trecerii frontierei de stat și combaterea șederii ilegale au fost desfășurate 1.337 de acțiuni, în cadrul cărora au fost identificate 15.590 de alerte.

Totodată, autoritățile au depistat 2.577 de migranți și 2.570 de cetățeni străini aflați în ședere ilegală.

Predoiu: „Evaluarea MAI trebuie să includă și vocea cetățenilor”

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat că bilanțul sezonului estival nu trebuie să se limiteze la indicatori statistici și la numărul de misiuni executate.

„Este al treilea an consecutiv în care încheiem cu rezultate bune sezonul estival. Este o concluzie pozitivă, fără să fie una festivistă. Rezultatele vin și din faptul că structurile au lucrat integrat, iar cooperarea începe să devină un mod firesc de lucru în Ministerul Afacerilor Interne”, a declarat ministrul.

Cătălin Predoiu a cerut identificarea dificultăților întâmpinate, a procedurilor care pot fi îmbunătățite și a lecțiilor operaționale ce trebuie transformate în practici de lucru pentru misiunile viitoare.

Ministrul a insistat și asupra importanței feedbackului primit de la cetățeni, astfel încât evaluarea activității Poliției, Jandarmeriei, structurilor pentru situații de urgență și a celorlalte componente ale MAI să includă modul în care oamenii percep siguranța publică și serviciile oferite.

„Nu trebuie să ne evaluăm exclusiv din interiorul instituției. Feedbackul oamenilor este important dacă vrem să știm ce funcționează și ce trebuie îmbunătățit”, a precizat Cătălin Predoiu.

Extinderea utilizării dronelor, prioritate pentru 2027

Experiența operațională din această vară a evidențiat necesitatea extinderii utilizării tehnologiilor moderne în misiunile MAI. În acest context, ministrul Cătălin Predoiu a solicitat elaborarea unui concept pentru integrarea dronelor în activitatea structurilor operative.

Acestea ar putea fi folosite pentru:

  • reducerea riscurilor la care este expus personalul;
  • scurtarea timpilor de intervenție;
  • supravegherea zonelor extinse sau greu accesibile;
  • sprijinirea intervențiilor pe mare și în zone montane;
  • monitorizarea traficului și a situațiilor de urgență.

Pentru sezonul estival 2027 va fi analizată posibilitatea integrării structurale a unor astfel de capabilități în mai multe componente operative, în funcție de necesități și de resursele disponibile.

„Trebuie să fim un pas înaintea timpurilor și un pas înaintea celor care folosesc noile tehnologii în scopuri ilegale. Ministerul trebuie să înțeleagă unde are nevoie să se tehnologizeze și să continue permanent acest proces”, a subliniat ministrul Afacerilor Interne.

Concluziile bilanțului vor fi utilizate pentru pregătirea misiunilor din perioada următoare și pentru planificarea sezonului estival 2027. Ministrul a transmis că, deși sezonul estival s-a încheiat, responsabilitatea pentru siguranța cetățenilor continuă: „Siguranța publică nu are sezon. Misiunea continuă.”  (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Peste 1 miliard de lei investiți în sănătate prin PNRR, în luna august

Publicat

pe

De

Fondurile sunt direcționate către digitalizarea și modernizarea spitalelor

Peste 1 miliard de lei au fost investiți în sistemul sanitar, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), doar în luna august. Banii sunt utilizați pentru digitalizarea spitalelor, modernizarea infrastructurii medicale și extinderea serviciilor destinate pacienților.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătății, 340 de milioane de lei au fost plătite în perioada 31 august – 4 septembrie către spitale și institute medicale din întreaga țară.

Finanțare pentru noul spital din Bistrița-Năsăud

Printre proiectele sprijinite prin fonduri europene se numără și construcția noului spital din Bistrița-Năsăud. Pentru această investiție au fost alocate 29,8 milioane de lei.

Proiectul face parte din eforturile de dezvoltare și modernizare a infrastructurii medicale, astfel încât pacienții să beneficieze de servicii mai eficiente și de condiții adecvate de tratament.

Rată de absorbție de 91% pentru fondurile gestionate de Ministerul Sănătății

Rata de absorbție a fondurilor PNRR gestionate de Ministerul Sănătății a ajuns la 91%. Finanțările susțin proiecte menite să reducă decalajele dintre unitățile medicale și să accelereze transformarea digitală a sistemului sanitar.

Printre beneficiarii fondurilor se numără:

  • Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”;
  • Institutul Clinic Fundeni;
  • Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova;
  • Spitalul Clinic CF nr. 2 București;
  • Spitalul Municipal Timișoara;
  • Institutul Clinic de Urgențe Oftalmologice „Prof. Dr. Mircea Olteanu”;
  • Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș.

Investiții în tehnologie și servicii medicale

Proiectele finanțate prin PNRR urmăresc introducerea unor soluții digitale moderne, îmbunătățirea infrastructurii și creșterea accesului pacienților la servicii medicale de calitate.

Investițiile în tehnologie și infrastructură vizează un sistem medical mai rapid, mai sigur și mai accesibil pentru pacienții din întreaga țară.

Citeste in continuare

Administratie

Șase tineri violonceliști, în semifinala Concursului Internațional „George Enescu” 2026

Publicat

pe

De

România găzduiește o probă în premieră: „Play & Conduct”

Șase tineri violonceliști din Statele Unite ale Americii, Coreea de Sud, China și Elveția s-au calificat în semifinala Secțiunii Violoncel a Concursului Internațional „George Enescu” 2026.

Calificarea vine după primele două etape ale competiției, desfășurate la Universitatea Națională de Muzică din București. Printre semifinaliști se numără Seojin Jung, din Coreea de Sud, în vârstă de doar 14 ani, și Ziyang Zhao, din China, care are 17 ani.

Semifinala va avea loc sâmbătă, 5 septembrie, la Ateneul Român.

Cine sunt cei șase semifinaliști

Concurenții vor evolua în următoarea ordine:

  • Joshua Kováč – Statele Unite ale Americii;
  • Sanghyeok Park – Coreea de Sud;
  • Seojin Jung – Coreea de Sud;
  • Ziyang Zhao – China;
  • Samuel Niederhauser – Elveția;
  • Goeunsol Heo – Coreea de Sud.

Sonata lui George Enescu, în prima parte a semifinalei

Semifinala se va desfășura în două părți, fiecare punându-i pe tinerii muzicieni în fața unor provocări artistice distincte.

Prima probă începe la ora 10:00. Fiecare semifinalist va interpreta, cu acompaniament de pian, Sonata nr. 2 în Do major pentru violoncel și pian, op. 26, de George Enescu.

Accesul publicului la această etapă este liber.

Formatul „Play & Conduct”, introdus în premieră

De la ora 16:00, semifinaliștii vor urca din nou pe scena Ateneului Român, alături de Orchestra de Cameră Radio și de concertmaestrul invitat Bogdan Zvorișteanu.

Această parte a competiției introduce, în premieră la Concursul Internațional „George Enescu”, formatul „Play & Conduct”. Concurenții nu vor avea doar rolul de soliști, ci vor trebui să cânte la violoncel și, în același timp, să conducă ansamblul.

Proba urmărește mai mult decât virtuozitatea tehnică. Juriul va evalua maturitatea muzicală a concurenților, capacitatea lor de comunicare, viziunea artistică și abilitatea de a construi, împreună cu orchestra, o interpretare coerentă.

Concerte de Haydn, în acompaniamentul Orchestrei de Cameră Radio

În această etapă, semifinaliștii vor interpreta una dintre cele două lucrări fundamentale ale repertoriului pentru violoncel semnate de Joseph Haydn:

  • Concertul nr. 1 în Do major pentru violoncel și orchestră, Hob. VIIb:1;
  • Concertul nr. 2 în Re major pentru violoncel și orchestră, Hob. VIIb:2.

Prin introducerea formatului „Play & Conduct”, ediția din 2026 propune o probă menită să evidențieze nu doar performanța individuală, ci și capacitatea tinerilor muzicieni de a-și asuma responsabilitatea unei construcții muzicale complete.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusivo zi ago

MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” –  Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul

De la strategie națională la șmecherie organizată Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a fost vândut românilor drept „motor...

Exclusivo zi ago

Harta dragostei penale din Brașov: cum se fură cu sentiment și se delapidează cu sufletul la gură

În județul Brașov, după toate aparențele și după cum susțin sursele și reclamațiile, nu mai vorbim doar de afaceri dubioase,...

Exclusivo zi ago

TCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane

În orașul în care autobuzele abia se târăsc, iar datoriile sar în aer, la TCE Ploiești nu curge motorină. Curge...

Exclusiv2 zile ago

Ministrul Darău, lovit în față cu propriul proiect –  Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”

Ministrul Ambrozie-Irineu Darău a vrut să reorganizeze MEDAT. Ministerul Justiției i-a răspuns, în esență: „Reorganizează-ți întâi temeiurile legale, apoi mai...

Exclusiv2 zile ago

„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex

Un nou “cadou” marca MAI pentru polițiștii care au îndrăznit să gândească singuri și să muncească în lumea civilizată: de...

Exclusiv2 zile ago

Industria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc –  Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor

În comuna Blejoi, județul Prahova, nu mai e nevoie de filme horror. E suficient să locuiești lângă punctul de lucru...

Exclusiv2 zile ago

TCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)

Ploieștiul, oraș cu transport public… privat de rușine La suprafață, TCE Ploiești e „societate publică de transport”. În realitate, ultimii...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”

Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episodul 55, în care am prezentat traseul spectaculos...

Exclusiv3 zile ago

Triada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”

Ministerul Economiei sau SRL-ul Triadei? La Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) nu se mai face administrație, se face...

Exclusiv3 zile ago

Șef de IPJ cu nota 3,82 la “capacitate”. România, te iubesc… pe mute

Inspectorat de Poliție Județeană sau Școală Ajutătoare de Șefi? Concursul pentru șefia Inspectoratului de Poliție Județean Cluj nu a fost...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie

Reamintire scurtă: „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului” De 55 de episoade tot scriem despre IPJ Prahova, transformat cu succes din...

Exclusiv4 zile ago

TCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare

„La TCE domnește Nae. Restul doar ridică mâna.”  AGA A VOTAT: SALVĂM 8 CONTROLORI, EXECUTĂM 40 DE ANI DE MUNCĂ...

Exclusiv5 zile ago

Concursul de la Dinamo, făcut praf: tragere la sorți cu grile la vedere și comisie pe ‘românește’

Ofițer principal I la Resurse Umane sau ofițer principal I la „Bătaie de Joc”? Sindicatul Sidepol dezvăluie o posibilă fraudă...

Exclusiv6 zile ago

Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare

23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...

Exclusiv6 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine

SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”  Când șeful de poliție...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv