O.K. 

Înverşunaţii ziarişti de la „Dreptatea” – cei fără de sediu de redacţie, de talent şi de multe alte lucruri lumeşti – muşcă precum boldeii întărîtaţi. Oful lor cel mare vine de la vechea zicătoare: „Cîinii latră, caravana trece”.

EVRIKA

Resturile peneţecediste sînt tot alăturea cu drumul. Dintr-un comunicat emanaţie P.N.Ţ.-c.d. (grupa mare de vîrstă) aflăm că aruncătorii de pietre, din piaţa „U” ar fl exasperaţi. Aceiaşi exasperaţi au spart in cîteva rînduri geamurile frumosului sediu din Piaţa Rosetti, nemulţumiţi de diurnă?

K.O. 

Din surse neoficiale aflăm că M.S. Vartan i-a abdicat de la T.V. Evenimentul ar putea fi in legătură şi cu plecarea liderului sindical din amintita instituţie la un stagiu de democratizare peste Ocean.

Ziarul Libertatea din 29 august 1990 pag. 1-a ►

Caricatură de ANDO 

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

AVE MAMAIA

• Mamaia — la prima sa ediţie fără imnuri şi omagii — a demonstrat că şi în domeniul creaţiei muzicale avansăm în zig-zag, ca să nu zicem din „hăis“ în „cea”. De la şlagărul „Cincinalul în 4 ani şi jumătate” — la „Ave Maria” •  Să nu ne îngrijorăm degeaba: misticismul a fost chiar rezonabil la actuala ediţie •  Rămas de pe vremea dictaturii, un consistent stoc de frînghii a încins de jur împrejur teatrul de vară, delimitînd zona de acces a… noii nomenclaturi • Prima ediţie „liberă” marchează şi împlinirea a 25 de ani de la debutul festivalului evocat nostalgic de către Directorul general (de acum) al televiziunii, Emanuel Valeriu • „Evenimentul numărul 1“ al ediţiei l-a constituit modul în care o interpretă (nenominalizată) şi-a sfişiat rochia o dată în culise şi o dată pe scenă. Domnul Valeriu, în calitate de prezentator, a rezistat cu succes ambelor manevre • Recitalul dinamic şi colorat al Loredanei Groza a marcat prezenţa unui partener inedit: operatorul TV — Cătălin Căţoiu (cunoscut sub pseudonimul Ţeavă) care a ţinut că nu scape nici una dintre expresiile de prim plan ale cîntăreţei • Casa de modă „Venus” a promis să o sponsorizeze pe Laura Stoica „îmbrăcînd-o” la viitoarea ediţie a „Cerbului de aur”, la sugestia discretă a comperului Octavian Ursulescu, impresionat probabil de garderoba sumară a talentatei debutante care, de altfel, a dovedit că stă foarte bine pe cele două (lungi) picioare ale sale, din punct de vedere muzical, bineînţeles • Modestă şi ca prezentatoare, Carmen Movileanu a fost nevoită să constate cu tristeţe că garderoba sa de festival n-a fost sponsorizată de nimeni • De altfel, dacă e să vorbim de sponsori, singura firmă (străină) care s -a… mişcat natural a fost Rank-Xerox. Restul, dovedind doar că dacă ar fi vrut ar fi putut • Saşa Georgescu îi declara într-o pauză lui Cornel Fugaru că după părerea sa o bună parte a succesului melodiei sale „Ave Maria” s-ar datora refrenului… inspirat! • Epocal: cu prilejul festivalului, Casa de modă „Venus” a lansat cu succes zgarda pentru bărbaţi! Accesoriu care înlocuieşte de minune cravata sau papionul. Un spectator a declarat că este nerăbdător să vadă pe cine ştie el cu zgardă în loc de papion • Doamna Zina Dumitrescu, directoarea Casei, a făcut cu acest prilej o amplă trecere în revistă a maximelor şi cugetărilor referitoare la modă, din antichitate şi pînă în zilele noastre, contribuind astfel la prezervarea caracterului educativ formativ al manifestării • IVO FRANKLIN — cîntăreţul olandez adus cu mari sacrificii la Mamaia, cu elicopterul, s-a întreţinut cordial cu sala, într-o interesantă încercare de a învăţa limba română cîntînd. Limbajul lingvistic acumulat i-a fost suficient, probabil, pentru a se înţelege cu admiratoarele sale.

AMBIDEXTRU

De la Biroul de Presă al Ministerului de Interne

Domnule redactor şef,

în condiţiile în care conducerea ziarului „Dreptatea” nu a apreciat ca necesară şi oportună publicarea considerentelor noastre pe marginea unui articol apărut în ziua de 21 august a.c. în respectiva publicaţie, vă rugăm pe dumneavoastră să dispuneţi prezentarea materialului de mai jos în ziarul pe care îl conduceţi.

Şeful Biroului de Presă al M. I., DAN DELIU
Am citit cu surprindere afirmaţiije făcute de domnul Emil Ţepeş în articolul „Ploieşti— Nici apă, nici aer, nici mincare, dar nici… muncă”, publicat în ziarul „Dreptatea” din 21 august a.c., potrivit căruia cei „38 milioane lei din fondul de premiere al muncitorilor de la Uzina 1 Mai“ destinaţi U.C. Huşi „au fost folosiţi pentru ridicarea unui
modern sediu al Poliţiei Huşi”. Pentru o informare corectă, în spiritul adevărului, a publicului cititor considerăm oportun să facem corecturile şi precizările ce se impun în această problemă.

Lucrarea de investiţie privind realizarea sediului Poliţiei Huşi a fost executată in perioada 15 iunie 1988 — 14 noiembrie 1989 pe baza proiectului nr. 6635/1988 şi a contractului nr. 205/1988 de către întreprinderea antrepriză construcţii-montaj Vaslui — Brigada complexă nr. 2 Huşi. Investiţia în valoare de 7 milioane lei a fost cuprinsă în Planul de investiţii al Ministerului de Interne pe anii 1988—1989, deci din propriile fonduri! Totodată, precizăm că recepţionarea lucrărilor s-a realizat în data de 14 noiembrie 1989 şi nu în septembrie cum eronat se afirmă de către o comisie de specialitate a Ministerului de Interne, numită în acest sens.

In altă ordine de idei, aducem la cunoştinţă şi faptul că la inaugurarea respectivei clădiri nu au participat persoanele menţionate în articolul domnului Emil Ţepeş, ale cărui informaţii se dovedesc false.

Aşadar, apreciem cu totul nejustificată şi cel puţin răuvoitoare ideea acreditată de ziaristul publicaţiei „Dreptatea” că fonduri financiare destinate premierii muncitorilor sau dezvoltării şi modernizării unei întreprinderi au fost folosite ilegal de către Ministerul de Interne.

In condiţiile în care domnul Emil Ţepeş şi în articolul „Adevărul despre ultimele evenimente”, publicat în ziarul „Dreptatea” din 20 iulie a.c. prezintă denaturat şi tendenţios implicarea efectivelor Ministerului de Interne în evenimentele din comuna Săpînţa, considerăm că ziaristul respectiv încearcă cu insistentă discreditarea şl calomnierea fără reţineri a organelor Ministerului de Interne, în general şi a celor de politie îndeosebi.

Fată de această situaţie vă rugăm să publicaţi integral răspunsul nostru la atacurile nefondate ale domnului Emil Ţepeş şi, totodată, să luaţi măsurile pe care le consideraţi necesare, pentru a se preveni în viitor dezinformarea cititorilor, prin denaturarea adevărului.

formează după bunul plac al unor forţe antiromâneşti, fapte de notorietate publică, aruncate, de mult, in groapa ruşinii istoriei?

In fruntea R.T.V. este un distins intelectual, istoric pe care îl preţuiesc şi îl stimez. Cum îngăduie el, ca român, Investit cu asemenea responsabilităţi, oa om de mare probitate profesională, să fie profanate sufletele celor înălţaţi la ceruri ca urmare a mîrşăviei înţelegerii germano-ungare?

În continuarea emisiunji o tînără etnică din Tirgu-Mureş afirmă nici mai mult nici mai puţin, că Liga Studenţilor din Bucureşti „a luat loc la aceeaşi masă cu tinerii maghiari din Tirgu Mureş datorită poziţiei acesteia în cazul lui Marian Munteanu”. Ce mai putem spune, după acestea, despre documentul adoptat la Tirgu Mureş, document care constituie o sfidare a suferinţelor românilor din Ardeal în noaptea anilor 1940—1944.

Ziarul Libertatea din 29 august 1990 pag. a 2-a ►

Ziarul Libertatea din 29 august 1990 pag. a 3-a ►

Ziarul Libertatea din 29 august 1990 pag. a 4-a ►

ÎN EXCLUSIVITATE DE LA AGENŢIA NOVOSTI

STILUL GUVERNULUI: Să facă mîine ceea ce trebuie făcut alaltăieri

Economistul sovietic Boris SERGHEEV despre consecinţele negative ale unor hotăriri ale guvernului.

In ultimele zile, pe ecranele TV îşi face mereu apariţia şeful guvernului. După ce a luat cunoştinţă de starea de lucruri de la sate, în urma unei vizite în regiunea Sa-ratov, el a declarat că… e nevoie să se strîngă recolta. Sub acest pretext a fost convocată o şedinţă ordinară a Prezidiului Consiliului de Miniştri a! U.R.S.S. Da, este intr-adevăr vorba de o recoltă record, dă şl cifre de 260 şi 300 milioane de tone. Cere şi o abordare aparte. Reţin insă atentia a o serie de elemente.

Astfel, vinzarea cerealelor către stat este, in pofida recoltei actuale, mai mică decit anul trecut, care a fost un an nu prea norocos. Aşa încit discuţiile despre condiţiile speciale reprezintă tradiţionala căutare a unei justificări, pis care înainte o oferea timpul nefavorabil.

Cu prima ocazie s-a clarificat că o parte considerabilă a parcului de vagoane a fost deviată spre transportul cerealelor de import, că nu s-a asigurat nici transportul la timp a combustibilului pentru sate.

In toiul recoltării, Consiliul de Miniştri adoptă hotărirea privind ajutorarea ţăranilor de către întreprinderile industriale. Dar nu era, oare, limpede că odată cu trecerea la autogestiune, relaţiile dintre oraş şl sat se schimbă cardinal si că este necesar un mecanism al relaţiilor absolut nou, întemeiat pe cointeresarea economică? Aşa Incit pierderile, cane, din păcate, promit să fie şi ele record, vor greva In totalitatea lor asupra guvernului.

Acesta nu este însă un fapt singular. Se poate aminti şi de cadrilul hotărîrilor în domeniul relaţiilor economice externe, clnd, numai după o lună, se abroga ceea ce fusese adoptat în ajun; sau să amintim de raporturile cu cooperativele. De la 1 august a fost abrogată hotărîrea guvernului privind facilitarea călătoriilor intr-o serie de ţări vecine. Abrogarea a fost adusă la cunoştinţă cu 10 zile înainte, dar si atunci s-a făcut foarte timid, pe tăcute. Drept urmare, in fata graniţelor închise s-au odunat mii de cetăţeni. Si doar se ştie că la noi oamenii se pregătesc de concediu nu într-o săptămînă, nici chiar intr-o lună. De fapt, pentru acesstă lună ei muncesc tot anul. Mai ales dacă intenţionează să-şl consacre concediul turismului internaţional. Obţinerea actelor necesare înseamnă cozi Interminabile, cheltuieli.

În loc să sisteze eliberarea petelor pentru facilitarea călător toi şi să stoneze astfel torentul de care aminteam, se lasă barierele la frontieră. Se vede treaba că, sub presiunea mulţimii, barierele au fost ridicate pentru încă o perioadă , de zece zile…

Bineînţeles că recolta si excursiile peste hotare sînt două lucruri ce nu pot fi puse fată în faţă. însă abordările si rezultatele lor sînt asemănătoare.

CE VA LĂSA ÎN URMA SA GUVERNUL?

Aici prognoza economistului Boris Sergheev nu are darul să liniştească.

Potrivit normelor statelor civilizate, guvernul lui N. Bîikov ar fi trebuit, să cadă deja de mai multe ori: şi după prăbuşirea programelor adoptate de el, şi ca urmare a hotărîrilor luate în grabă sau, dimpotrivă, cu întirziere. Cereri în acest sens au formulat numeroşi deputaţi si minerii, în timpul grevei de avertisment. Întrucît în U.R.S.S. încă nu există practica pronunţării votului de neîncredere, o prognozare a schimbării Cabinetului este destul de complicată.
Şi cu toate acestea schimbarea se va produce inevitabil, însă dintr-un alt motiv.

Potrivit declaraţiei cu privire la suveranitatea Federaţiei Ruse, centrului ar urma să-i fie transmise numai funcţiunile a aproximativ cinci ministere. Incluzînd aici Ministerul Apărării, căile ferate etc. Celelalte ramuri urmează să le administreze însăşi Federaţia Rusă. Intr-un mod asemănător au procedat deja guvernele Republicilor Baltice.

În acest caz, vechile ministere unionale pur şi simplu nu vor mai de lucru, întrucît lor le va reveni funcţia de coordonare Intre ministerele republicane, cam aşa cum procedează actualul C.A.E.R. Dacă, bineînţeles, aceste funcţii vor fi delegate centrului.

Se mai iveşte însă şi o altă problemă ce va lăsa actualul guvern în urma sa? Incercind să se menţină pe linia de plutire el a şi plasat o mină puternică sub încrederea fată de cei care vor veni după el.

In tradiţiile cele mal blamate ale practicii mitingurilor, s-a promis un uriaş pachet, de cheltuieli bugetare. Alocaţiile de perspectivă preconizate pentru măsuri socio-culturale pierd orice legătură cu posibilităţile economiei. Guvernul reprezintă un proiect de lege privind asigurarea cu pensii, una din cele mai umane legi din lume. Însă pentru nimeni nu este clar de unde ar urma să se la banii respectivi. Pe ansamblu, plătile vor însuma peşte 100 miliarde ruble. Se creează impresia că economia nu se află în cea mai profundă dintre crize, ci că ea prosperă, căci în anul 1990 planul de emisiune va fi oricum, depăşit de 2,5 ori.

Un ultim exemplu, Hotărirea Consiliului de Miniştri de a amortiza împrumuturile de stat din anii ’50, care nu au fost recuperate în timp util de la populaţie. Nu încape discuţie că aceasta este o acţiune nobilă, însă ce poate să reprezinte această amortizare din moment ce rafturile magazinelor sînt goale, iar această acţiune a guvernului, ca şi altele, nu fac decit să agraveze situaţia? Este un pas pozitiv, dar ce poate el oferi fără un surplus de mărfuri? Doar o accentuare a inflaţiei. Plata unor bani fără acoperire în mărfuri este o înşelătorie.

Este o înşelătorie nu doar prezentă, ci şi viitoare. Căci noului guvern îi va fi extrem de greu să renunţe la generoasele promisiuni ale predecesorilor şi nici să le indeplinească nu va fi în stare încă mult timp. Pe lingă generoasele promisiuni, el va mai moşteni un uriaş deficit la Bugetul de stat, a cărui valoare va depăşi orice limite raţionale.

Aceste exemple şl altele atestă că, cu cit se va face mal tîrziu remanierea guvernului, cu atit mai dificilă va fi ieşirea din criza care a cuprins ţara.