Actualitate
CSALB recomandă băncilor să accepte mai multe cereri de negociere trimise de consumatori

Până în acest moment peste 1.500 de oameni s-au împăcat cu băncile în urma concilierilor derulate în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Practic, în aceste cazuri cele două părți nu au mai ajuns în instanță, ci s-au înțeles amiabil. În urma acestor înțelegeri consumatorii au obținut beneficii de aproximativ 3,5 milioane de euro din 2016 până acum. Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB vorbește despre avantajele unei înțelegeri amiabile cu banca sau IFN-ul și face câteva recomandări băncilor comerciale pentru rezolvarea mai eficientă a cererilor trimise de consumatori.
Ce pot obține consumatorii
Beneficiile obținute de consumatori sunt reprezentate de scăderea sau ștergerea unor comisioane, reducerea dobânzii sau a soldului. În unele cazuri, băncile au acceptat chiar ștergerea totală a datoriei pe care consumatorul o avea de achitat către bancă, în special în situațiile sociale sau medicale în care se aflau consumatorii. Anul acesta pare a fi anul recordurilor în materie de valoare a beneficiilor obținute de consumatori: recordul valoric în lei (298.000 Lei șterși din datoria unui bucureștean) și recordul în CHF (52.000 CHF șterși din datoria unui consumator din Oradea) – ambele obținute în luna ianuarie. În luna iunie, o familie din capitală a primit în cadrul CSALB decizia de ștergere a întregii datorii pe care o mai avea de achitat către o bancă: 43.000 de CHF. Trebuie amintit că pentru serviciile de conciliere din cadrul CSALB consumatorii nu plătesc nimic, serviciul fiind gratuit pentru ei.
În 2019, CSALB a înregistrat cel mai mare număr de cereri din primii 4 ani de activitate: 2.117 de cereri. Anul acesta, până spre finalul lunii iulie, am înregistrat 1.563 de cereri, ceea ce înseamnă că estimăm o depășire a nivelului de anul trecut. De exemplu, în lunile de stare de urgență am avut un număr record de cereri înregistrate săptămânal, de aproape trei ori mai multe decât media săptămânală a anului trecut.

Cum se pot adresa consumatorii CSALB
Procedura este simplă, se completeză o cerere online, direct pe site-ul www.csalb.ro, ori se poate transmite cererea via email (office@csalb.ro), precum și prin poștă. Există și consumatori care aduc cererile direct la sediul Centrului, însă, în actualele condiții de criză sanitară, recomandarea noastră este să apeleze la celelalte modalități de sesizare (mai simple și mai sigure pentru sănătate). CSALB analizează cererea, dacă este conformă, o transmite băncii, iar instituția financiar-bancară are la dispoziție 15 zile să spună dacă acceptă sau nu intrarea în negociere cu consumatorul. Dacă negocierea este acceptată, atunci va fi desemnat aleatoriu un conciliator dintre cei 19 specialisti cu care CSALB colaborează. Conciliatorii sunt cei care intermediază negocierile și, la final, propun o soluție de rezolvare a problemei pe care a semnalat-o consumatorul. Printre conciliatori sunt avocați renumiți, profesori universitari sau foști judecători. Cu toate acestea, soluția dată de aceștia poate fi refuzată sau renegociată în cadrul concilierii. Până acum, aproximativ 85% dintre soluțiile rezultate în urma concilierilor au fost acceptate de părți, iar puterea acestora este similară cu a hotărârilor date de instanță. Adică au valoare de titlu executoriu. Trebuie spus că întreaga procedură este voluntară, ceea ce înseamnă că băncile nu sunt obligate să accepte toate cererile de intrare în negociere. Anul acesta, până la finalul primului semestru, 29% dintre cereri au fost refuzate de către bănci în mod nejustificat, iar IFN-urile au refuzat 70% dintre cererile care le erau adresate. Ne dorim ca, până la finalul acestui an, băncile să claseze fără un motiv întemeiat cel mult 20% dintre cererile care li se adresează, acest nivel urmând a fi diminuat în anii ce urmează. Speranțele sunt mari în această privință, dacă ținem cont de faptul că unele bănci (din top 10) refuză nejustificat mai puțin de 10 procente dintre cererile care le sunt adresate.
În cazul IFN-urilor, apetitul spre conciliere este mult mai scăzut, iar cei care vor penaliza acest lucru vor fi, în primul rând, consumatorii. Deși majoritatea cererilor se referă la credite, rate și comisioane, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) soluționează o gamă variată de probleme pe care consumatorii le-ar putea întâmpina în relația cu instituțiile financiar-bancare.
7 recomandări ale CSALB către băncile comerciale
- Când CSALB înaintează către bancă o cerere primită de la un consumator, această cerere să fie analizată de instituția de credit cu disponibilitatea de a fi soluționată și cu flexibilitatea necesară unei împăcări. Practic, între cererile clasate, să existe o pondere mai mare a celor clasate din motive obiective decât a celor clasate nejustificat. Deși cererile clasate sunt mult mai puține decât în primii ani, CSALB primește în continuare refuzuri nejustificate din partea băncilor, iar acest fapt trebuie categoric îmbunătățit.
- Tot în faza de analiză a cererii, recomandăm băncii să trateze cererile prin prisma avantajelor pe care le are ca urmare a concilierii. În consecință este în avantajul băncii să accepte mai multe cereri transmise de CSALB și să intre în cât mai multe dosare de conciliere, deoarece costul pe care o bancă îl are în instanță este de peste zece ori mai mare decât în cazul unei înțelegeri amiabile.
- În faza de negociere sunt două condiții importante: banca să iși dorească împăcarea cu consumatorul, iar soluția să fie echitabilă. Cu alte cuvinte, să se păstreze un echilibru între cererea consumatorului și concesiile făcute de bancă.
- Plecând de la principiile menționate anterior, recomandăm băncilor să rezolve amiabil, cât mai multe dintre cererile pe care, altfel, le-ar respinge nejustificat. Așadar, dacă au de ales între a refuza concilierea și a negocia direct cu consumatorul, la sediul băncii, recomandăm dea de a doua variantă. În acest sens, recomandăm ca numărul cererilor clasate din motive nejustificate să nu depășească 20% dintre cererile adresate băncii, până la finalul acestui an.
- Si un alt aspect important: Recomandăm băncilor să accepte și cererile venite de la persoanele juridice pentru probleme legate de serviciile de plată. Începând cu 2020 CSALB poate concilia și aceste spețe semnalate de persoanele juridice.
- Din activitatea ultimilor ani am constatat că implicarea exclusivă cu prioritate a departamentelor juridice din băncile comerciale în soluționarea alternativă a litigiilor conduce la o abordare tipică instanțelor de judecată. Recomandăm o implicare mai mare a responsabililor din departamentele Reclamații, Customer Service, Risc și Comercial. Motivul este acela că, în cadrul concilierii, contractele nu trebuie analizate în primul rând din perspectiva legalității lor, pentru că nu este ceea ce contestă consumatorii. Contractele trebuie reanalizate din perspectiva capacității consumatorilor de a le duce mai departe, cu dorința ca, prin reechilibrare, să le fie îmbunătățită capacitatea de plată. În acest sens, CSALB recomandă un accent în plus pe latura umană a cererii sau a dosarului analizat.
- Nu în ultimul rând, odată intrată în conciliere, banca trebuie să acorde reprezentanților săi mandate de negociere cu limite flexibile, în interiorul cărora să aibă putere de decizie. Premisa de la care banca trebuie să plece din momentul în care a acceptat intrarea în conciliere și a fost deschis un dosar este aceea că dorește să răspundă pozitiv doleanțelor, nemulțumirilor și cerințelor consumatorului.
Actualitate
Umbrele trecutului: Conexiunile lui Bill Clinton cu Jeffrey Epstein, reanalizate la lumina noilor devoalări
Scandalul Jeffrey Epstein, miliardarul acuzat de trafic de persoane și abuzuri sexuale, continuă să genereze valuri de controverse, mai ales în contextul apariției unor noi loturi de documente și mărturii. Aceste devoalări reaprind dezbaterea publică asupra legăturilor sale cu figuri proeminente, iar declarațiile anterioare ale unor personalități sunt acum supuse unei noi analize riguroase. În centrul atenției se află și fostul președinte american Bill Clinton, a cărui relație cu Epstein și Ghislaine Maxwell a fost, de mult timp, o sursă de speculații intense.
O declarație oficială sub semnul intrebării
În 2019, la trei zile după arestarea lui Epstein, Bill Clinton a emis, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, o declarație scurtă pe Twitter, menită să clarifice și să delimiteze implicarea sa. Textul oficial sublinia că președintele Clinton nu avea cunoștință despre „teribilele crime” pentru care Jeffrey Epstein fusese condamnat în Florida sau despre cele nou aduse în discuție la New York.
Potrivit declarației, între 2002 și 2003, Clinton ar fi efectuat un total de patru călătorii la bordul avionului privat al lui Jeffrey Epstein: una în Europa, una în Asia și două în Africa. Se specifica că aceste deplasări erau legate de activitatea Fundației Clinton, iar personalul, susținătorii Fundației și echipa sa de protecție din Secret Service erau prezenți la fiecare etapă a călătoriilor. De asemenea, era menționată o singură întâlnire cu Epstein, în biroul său din Harlem, în 2002, și o scurtă vizită, aproximativ în aceeași perioadă, la apartamentul lui Epstein din New York, alături de un membru al personalului și echipa de securitate. Declarația concluziona că nu mai vorbise cu Epstein de peste un deceniu și că nu vizitase niciodată Insula Little St. James, ferma lui Epstein din New Mexico sau reședința sa din Florida.
Călătorii și intâlniri: O imagine incompletă?
Deși oficial, declarația lui Clinton a încercat să ofere o imagine clară și limitată a interacțiunilor sale cu Epstein, analiștii și publicul au pus sub semnul întrebării exhaustivitatea acestei prezentări. Mulți susțin că mărturia din 2019 ar putea fi doar o parte a adevărului, lăsând loc pentru numeroase întrebări fără răspuns și detalii potențial omise.
Istoria relației dintre Clinton și Epstein a fost adusă în atenție publică încă din 2011, când Virginia Roberts Giuffre, una dintre victimele lui Epstein, a vorbit despre conexiunile miliardarului cu personalități influente. Contextul noilor documente și mărturii readuce în discuție necesitatea unei transparențe complete, sugerând că legăturile dintre fostul președinte și controversatul finanțist ar fi putut fi mult mai complexe decât cele admise inițial.
Epstein și cercurile puterii: O rețea extinsă
Cazul Jeffrey Epstein a dezvăluit o rețea extinsă de influență, implicând nu doar figuri politice, ci și nume sonore din mediul de afaceri, academic și aristocratic. Fiecare nouă informație aduce la lumină noi conexiuni și ridică întrebări esențiale despre modul în care Epstein a reușit să opereze sub radar pentru o perioadă atât de lungă, protejat de rețelele sale de susținere.
În acest peisaj complex, declarația lui Bill Clinton, departe de a închide capitolul, continuă să fie un punct de referință într-o anchetă mult mai amplă, care pare să scormonească din ce în ce mai adânc în cercurile înalte ale societății. Adevărul complet despre interacțiunile sale și ale altor figuri publice cu Epstein rămâne o necunoscută persistentă, iar presiunea pentru devoalări suplimentare nu face decât să crească.
Actualitate
Miliarde de dolari și ambiții Arctice: Garda de Coastă americană, pe drumul reîntineririi majore
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare fără precedent, vizând „supraalimentarea” activelor sale cu o infuzie masivă de 25 de miliarde de dolari, provenind din recentul proiect de lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, a confirmat că serviciul analizează opțiunile industriale pentru a construi spărgătoare de gheață suplimentare pe teritoriul SUA și accelerează retragerea flotei de elicoptere MH-65 Dolphin, mai devreme decât fusese prevăzut.
Viziunea noului comandant: O „super-autostradă” a achizițiilor
„«Supraalimentarea» este exact cuvântul potrivit,” a declarat comandantul în fața legislatorilor. „Este ceea ce alimentează succesul planului «Force Design 2028» și apropie oamenii de liniile din față pentru a simplifica și a crea o super-autostradă a achizițiilor și contractărilor.” Lunday, învestit în funcția de al 28-lea comandant al Gărzii de Coastă pe 15 ianuarie, a făcut aceste declarații în cadrul subcomitetului pentru Garda de Coastă, Maritim și Pescuit al Senatului, unde a răspuns la o serie de întrebări, inclusiv despre mixul de spărgătoare de gheață ușoare și medii.
Flota Arctică, în extindere: Nave noi și producție internă
Garda de Coastă vizează achiziționarea a unsprezece noi nave spărgătoare de gheață. Până în prezent, au fost semnate contracte pentru șase noi Cuttere de Securitate Arctice de clasă medie, două urmând să fie construite în Finlanda, iar până la patru în Statele Unite. Celelalte cinci nave ar putea fi un amestec de Cuttere de Securitate Arctică și variante mai ușoare, serviciul insistând ca acestea să fie construite pe plan intern.
„Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, ceea ce va reloca mai multă construcție navală în șantierele navale din SUA și va consolida baza industrială a Americii,” a precizat Lunday. Comandantul a adăugat că a primit deja feedback din partea industriei atât pentru variantele ușoare, cât și pentru cele medii, informații analizate în prezent pentru a elabora un plan de achiziții. Astfel, o decizie specifică privind numărul exact de nave din fiecare variantă nu a fost încă luată.
Alaska, poartă Arctică: Baze strategice în așteptare
Subcomitetul, prin vocea președintelui său, senatorul Dan Sullivan, R-Alaska, l-a interogat pe comandant despre planurile de a acosta unele dintre aceste nave în Alaska. Lunday a confirmat că echipa sa lucrează la diferite opțiuni, iar până la patru dintre aceste spărgătoare de gheață ar putea fi destinate statului arctic.
„Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul (Securității Interne) și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Anul trecut, fostul președinte Donald Trump a solicitat Gărzii de Coastă să achiziționeze până la 40 de nave spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort de modernizare pe termen lung, inclusiv câteva Cuttere de Securitate Polare de clasă grea.
Adio elicopterelor Dolphin: O retragere accelerată și avioane noi la orizont
Pe lângă extinderea flotei de spărgătoare de gheață, legislatorii au discutat și despre planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv achiziționarea de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a declarat că serviciul încă decide ce va face cu elicopterele sale mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus, însă în prezent se pare că aceste aeronave vor fi retrase din serviciu mai devreme de data inițială prevăzută pentru 2037.
„Dolphin-ul este mult mai greu de întreținut. Producătorul de echipamente originale nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea se va produce mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a precizat el membrilor subcomitetului.
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
-
Exclusivacum 3 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Featuredacum 2 zileȘeful Poliției Capitalei, criticat de Europol pentru nerespectarea protocolului la intonarea Imnului Național
-
Exclusivacum 2 zile„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!
-
Exclusivacum 3 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 4 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!
-
Exclusivacum 3 zileCoca-Cola sub domnia absurdului: Cum „Lordul” Nan și clanul său au transformat fabrica de fericire într-un focar de incompetență și ilegalități!



