COSTINEŞTI: Serbările mării şi ale tinereţii

În zilele de 30 şi 31 august, în organizarea Companiei Autonome de Turism pentru Tineret, la Costineşti se vor desfăşura „Serbările mării şi ale tinereţii ’90“. Prezent, zeul mării, Neptun, va urmări, credem cu plăcere întreaga paletă de manifestări programate pentru cele două zile: în prima – demonstraţii nautice, jocuri distractive pe plajă. Cartea recordurilor un spectacol de divertisment (pe scena Teatrului de vară), precum şi un carnaval ce sa va desfăşura pe plajă, începînd cu ora 24; în cea de a doua zi – alături de o demonstraţie aviatică, jocuri distractive (Casa căsătoriilor şi Topul Serbărilor mării), un „punct” ce polarizează, nu ne îndoim, interesul iubitorilor de frumos: desemnarea „Reginei frumuseţii” a acestei ediţii a serbărilor. (Neli L.).

EVRIKA

Şi-a reluat cariera faptului divers televizat o persoană cu iniţiale de partid – P.M.B. Se aude că după duşmănia din ianuarie s-a ajuns la o strînsă colaborare între partidul mai sus menţionat şi cel al domnului Mazilu. Casa de piatră!

O.K. 

Veşti de la ex-ministrul turismului care a cerut azil politic chiar în ţara turismului – Elveţia. Ex-maiorul disc-jokey a fost transferat intr-un loc mai bine păzit. Ţineţi-i bine, fraţilor, să n-ajungă iar la noi că omul este ca argintul viu. Scump, dar face!

Ziarul Libertatea din 28 august 1990 pag. 1-a ►

Caricatură de ANDO

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• CATT – ILINA

Cerneala care a curs în acest sezon despre Costineşti n-a mai fost atît de simpatică precum în alte veri. S-au mai schimbat vremurile, s-au mai transformat şi oamenii s-au mai ridicat şi pretenţiile condeierilor, mai vechi sau mai noi într-ale meseriei.

Nici CATT-ul nu mai e blagoslovit cu osîrdia de pe vremea cînd era BTT, pentru bunul motiv că faptul de a organiza nişte acţiuni nu-l absolvă de îndatorirea de a le organiza cum trebuie. Un condei mai aspru, de la un cotidian central, a încercat chiar să privească în profunzime autonomia acestei foste instituţii uteciste şi n-a găsit prea multe cuvinte de laudă pentru noile năravuri ale ctitorilor săi. Iată, însă, că, în replică parcă, un venerabil domn ce-şi amînă pensionarea semnînd într-o publicaţie plină de nerv şi    evident preocupată de a-şi conserva obiectivitatea poziţiei, scrie de curînd un înflăcărat articol despre „aceastăprestigioasă firmă”, în termeni de reclamă publicitară. Deşi, iniţial, se simţise tentat să ne ofere doar „citeva spicuiri din statutul CATT“, evlaviosul cîntăreţ al acestei „întreprinderi-instituţii” – premieră genetică în peisajul social-politic actual! – se mulţumeşte să ne facă „să vedem cum se defineşte noua firmă de real prestigiu, continuatoare vrednică a unor tradiţii valoroase prin propriile programe”. Odată pregătiţi pentru senzaţionalele dezvăluiri promise, iată ca aflăm: „specialiştii, lucrătorii şi agenţii firmei (una-i una şi alta-i alta! n.n.) extrăgînd din experienţa proprie ceea ce este mai valoros pentru planurile,şi direcţiile de acţiune în perspectivă (aici autorul exprimă cu alte cuvinte ideea că această prestigioasă firmă este „continuatoare vrednică a unor tradiţii valoroase prin propriile programe”!), explorind realităţile ca şi fantezia, au găsit cele mai fericite şl mai economice soluţii ca principatul obiectiv – acela de a organiza şi stimula dezvoltarea turismului individual şi de grup (asta da, idee nouă la o agenţie de turism! n.n.) să descopere (după ce au găsit? n.n.) şi să propună forme inedite şi tentante pentru toate categoriile de tineri, indiferent dc ocupaţie, virstă, (oare urcă pînă la 35 de ani), sex, religie, naţionalitate şi chiar apartenenţă politică” (măi, să fie! n.n.). Şi acum, ii rugăm pe cititorii noştri suferinzi de cord să înceteze lectura, prea tare pentru o inimă încercată, intrucît urmează şocul dezvăluirii unor forme şi metode de petrecere a timpului liber nemaiauzite în lume: „Iată cîteva dintre ele – excursii şi alte forme de călătorie în ţară şi străinătate (au fost, deci, descoperite! n.n.) tabere de odihnă, acţiuni do cunoaştere a patrimoniului naţional, şi istoric (ce dor ne-a fost de ele! n.n.) manifestări cultural-artistice (hai, că la asta nu vă aşteptaţi! n.n.) acţiuni sportiv turistice şi de educaţie turistică (iar, una-i una şi alta-i alta! n.n.) ecologislă, şi – urmează bomba! n.n. – manifestări şi acţiuni recreativ distractive”…! Relaxaţi-vă! El însuşi tulburat de revelaţiile avute în birourile domnilor directori generali, autorul CATT-Hinarei încheie prin cîteva cuvinte ce merită dăltuite pe altarul literaturii turistice universale, în care arată că această agenţie. „Dispune şi pune în mişcare tehnici şi mijloace – care se vor dezvolta şi îmbogăţi mereu – de 780 de ghizi colaboratori interpreţi şi 4500 pentru turism intern pregătiţi, formaţi pentru specificul turismului pentru tineret”. Să recunoaştem că nu-i uşor să pui în mişcare tehnici şi mijloace de 700 de ghizi colaboratori interpreţi şi 4500 de ghizi pentru turismul intern, şi să-i dăm acestui nou CATT-ilina ce i se cuvine, dacă nu cumva i-au dat domnii directori generali.

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 28 august 1990 pag. a 2-a ►

Ziarul Libertatea din 28 august 1990 pag. a 3-a ►

Ziarul Libertatea din 28 august 1990 pag. a 4-a ►

Politica fascisto-horthystă de deznaţionalizare şi represiune a cuprins toate domeniile vieţii cotidiene din teritoriul răpit de Ungaria în august 1940. Orice formă de viaţă naţională a încetat. 
S-au dat dispoziţii şi s-au luat măsuri pentru maghiarizarea numelor şi denumirilor româneşti, interzicerea folosirii limbii române în administraţie, justiţie, armată etc., toate fiind, de fapt, părţi componente ale unui proces complet, fascist. 
In domeniul învăţământului putem arăta că în 520 de comune nu mai exista învăţămînt primar românesc, iar din 56 şcoli secundare a mai rămas una singură şi şase secţii pe lîngă licee maghiare. 
Numărul învăţătorilor români a scăzut de la 4 692 la numai 269, iar cel al profesorilor, de la 800, la aproximativ 160. Precizăm că liceul românesc care a mai funcţionat este cel de la Năsăud şi acela cu un număr redus de elevi şi cadre didactice.

Regimul horthyst de ocupaţie a lovit cu aceeaşi duritate şi în biserică, cu scopul de a-i lipsi pe români de unul dintre cele mai importante puncte de sprijin moral. Românii au fost crunt reprimaţi pentru a se lepăda de credinţa strămoşească şi pentru a adopta confesiunea maghiară. Multe biserici au fost distruse, dărîmate sau aservite, preoţii fiind alungaţi, schingiuiţi sau omorîţi.

Numeroase partide politice, uniuni, organizaţii şi asociaţii fasciste împreună cu organele de stat horthyste au promovat cel mai aprig naţionalism şi revizionism, au incitat la agresiune şi crimă. 
Unul dintre aceste partide a fost „Partidul Crucilor cu săgeţi”, partid asemănător Partidului Naţional Socialist din Germania care susţinea fără rezerve, deschis, reprimarea românilor, eliminarea evreilor, teroare neîndurătqare împotriva tuturor celor ce opuneau rezistenţă ocupaţiei horthyste. 
Prin programul său acest partid urmărea introducerea regimului naţional socialist totalitar din Germania în Ungaria. Partidul Crucilor cu săgeţi a fost o importantă forţă politică a reacţiunii maghiare din teritoriul răpit. 
Pentru realizarea politicii horthyste şi fasciste, asasinatele individuale sau colective au fost expresia cea mai sălbatecă a terorii horthyste. 

Astfel, redăm, în continuare, cîteva exemple din crimele săvîrşite în teritoriile răpite României. 
In comunele Ip, Trăsnea, Sărmaşi, Molsei, populaţia a fost măcelărită, încît amploarea şi gravitatea acestei crime este comparată cu cele comise de nazişti la Auschwitz, Birkenau şi Maidanek etc. 
Locuitorii comunei Ip au fost atacaţi pe neaşteptate de elemente şovine, hothyste şi masacrate, încît au fost ucişi 157 români, copii, bătrîni, femei şi bărbaţi nevinovaţi care apoi, au fost aruncaţi într-o groapă comună peste care s-au turnat 400 kilograme var. 
S-a întîmplat în noaptea de 13-14 septembrie 1940 cînd „au scos din case pe toţi românii care nu fugiseră, i-au bătut pînă la sînge şi i-au schingiuit, zdrobindu-le oasele şi smulgîndu-le unghiile, apoi fără a ţine seama de sex şi vîrstă i-au împuşcat cu focuri de armă şi de mitralieră. 
Crimele comise pe drumurile Mezeşului şi la abatorul din Zalău – unde în ziua de 9 septembrie au fost ucişi bestial mai mulţi români, apoi masacrele de la Mureşenii de Cîmpie unde cu o cruzime înfiorătoare au fost exterminaţi familia preotului Andrei Bojor şi toţi cei ce se găseau în casa lui, in total 11 persoane; cele de la Cosniacul de Sus sau cele din comuna Cerişa, unde au fost maltratate şi apoi împuşcate 30 de persoane, printre care 6 evrei şi 9 slovaci. 
In ziua de 13 septembrie 1940, la Nuşfalău au fost asasinaţi 13 români.

Prof. N. GORAN