Actualitate
Peste jumătate dintre români vor ca banca lor să renunțe la comisioanele pentru plata întârziată a ratelor
Noi date din “Financial Pulse Survey” realizat de McKinsey & Company arată că românii au nevoie imediată de sprijin din partea băncilor pentru o creditare mai convenabilă, dar și de servicii îmbunătățite accesibile prin intermediul canalelor digitale. De exemplu, 52% dintre aceștia și-ar dori ca banca să renunțe la comisioanele pentru plata întârziată aferente cardului de credit sau altor împrumuturi în această perioadă de incertitudini generate de pandemia COVID-19.
Pe scurt:
• 52% dintre clienții din România și-ar dori ca, în această perioadă, banca lor să îi sprijine renunțând la comisioanele pentru plata întârziată pentru cardul de credit sau un alt împrumut;
• Consumatorii români de servicii bancare sunt cei mai mulțumiți cu privire la performanțele din ultimele luni ale băncilor raportat la cei din alte șapte țări europene; însă e posibil ca cei locali să aibă așteptări mult mai reduse;
• Peste 70% dintre clienți au folosit servicii bancare de pe mobil sau online în această perioadă, canalele digitale generând un nivel de satisfacție mai ridicat față de cele tradiționale.
Noi date din “Financial Pulse Survey” realizat de McKinsey & Company arată că românii au nevoie imediată de sprijin din partea băncilor pentru o creditare mai convenabilă, dar și de servicii îmbunătățite accesibile prin intermediul canalelor digitale. De exemplu, 52% dintre aceștia și-ar dori ca banca să renunțe la comisioanele pentru plata întârziată aferente cardului de credit sau altor împrumuturi în această perioadă de incertitudini generate de pandemia COVID-19.
21% dintre români, cel mai mare procent dintre țările europene incluse în sondaj, au indicat o performanță peste așteptări, în ultimele luni, a băncilor la care sunt clienți. Alți 61% au declarat că interacțiunile cu banca au fost conform așteptărilor lor. Acest aspect ar putea indica, într-o anumită măsură, așteptările mai scăzute ale clienților locali dat fiind faptul că băncile din țările Europei de Vest sunt mai avansate în ceea ce privește serviciile oferite prin intermediul canalelor digitale.
Prin urmare, întrucât așteptările consumatorilor români vor crește până la nivelul celor din Europa de Vest, băncile locale vor fi, în curând, nevoite să-și îmbunătățească nivelul serviciilor atât în ceea ce privește condițiile și serviciile de creditare, cât și soluțiile de consiliere și asistență. Aceste priorități emergente sunt susținute, de asemenea, de feedback-ul dat de clienți deoarece canalele digitale care permit tranzacții online complete (’’E2E’’) și rapide pentru toate activitățile bancare ar fi un punct forte pentru bănci, potrivit declarațiilor a 44% dintre utilizatorii locali. De asemenea, 31% dintre români, cel mai probabil mai puțin experimentați digital, s-ar simți mai confortabil dacă banca i-ar ajuta să devină mai familiarizați cu cât mai multe dintre serviciile disponibile prin intermediul telefonului mobil sau online pentru tranzacții sau alte interacțiuni cu banca.
„Băncile au câteva oportunități clare de a-și susține clienții, pornind de la nevoile curente ale acestora. Una, imediată, ar fi să continue să ofere sprijin financiar prin diverse facilități la plata pe termen scurt pentru clienții aflați în situații dificile. O alta, pe termen lung însă, ar fi să se concentreze pe <<user experience>>, dincolo de digitalizarea de bază și să îmbunătățească disponibilitatea și accesibilitatea serviciilor bancare către toate categoriile de clienți, independent de gradul acestora de maturitate digitală”, a declarat Alexandru Filip, Managing Partner al biroului din București și lider al Digital & Analytics Practice în Europa Centrală al McKinsey & Company.
Canalele digitale (atât online, cât și prin telefonul mobil) sunt deja utilizate pe scară largă: peste 70% dintre respondenți sunt conectați, în această perioadă, la platformele web sau aplicațiile mobile ale băncilor. Canalele digitale generează, de asemenea, un nivel de satisfacție semnificativ mai mare în rândul clienților față de cele tradiționale (peste 50% au declarat că sunt foarte satisfăcuți de canalele digitale vs. aproximativ 30% privind cele non-digitale), subliniind că o rată mai mare de adopție a canalelor digitale ar putea ajuta băncile să crească nivelul de satisfacție în rândul clienților, dacă se concentrează în continuare pe dezvoltarea acestora.
Primul set de rezultate al “Financial Pulse Survey”, comunicat în luna iulie, a arătat că 54% dintre români consideră că situația lor financiară curentă este destul de precară. Aproape 50% dintre consumatori au înregistrat o reducere a veniturilor și a economiilor, în timp ce mai puțin de 33% au reușit să își reducă cheltuielile casnice. 60% dintre ei au economii suficiente pentru cel mult 4 luni sau chiar mai puțin, la care pot apela în eventualitatea pierderii locului de muncă sau a scăderii veniturilor. Mai multe detalii sunt disponibile aici.
„Financial Pulse Survey” a fost realizat în România în iunie 2020 și a cuprins peste 500 de respondenți. Rezultatele au fost ajustate astfel încât cifrele să reflecte populația din România cuprinsă între 18 și 80 de ani.
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



