Actualitate
Remember 18 august 1990 – Presa acum 30 de ani
K.O.
Autorităţile cehe şi slovace au luat măsuri restrictive contra dorinţei cetăţenilor români de a cunoaşte la faţa locului opera teoretică şi practică a preşedintelui Havel. În curind vom face cozi pentru returnarea paşapoartelor care se dovedesc fără valoare în tentativele de a intra în mult visata „Casă europeană”.
CEI DIN URMĂ?…
Domnul Doru Viorel Ursu calcă… pe urmele primului ministru (imagine surprinsă cu prilejul festivităţii de înălţare în grad a absolvenţilor Academiei de poliţie).
Foto: Jean VASILESCU
Ziarul Libertatea din 18 august 1990 pag. 1-a ►

Ziarul Libertatea din 18 august 1990 pag. a 2-a ►

Ziarul Libertatea din 18 august 1990 pag. a 3-a ►

În cuplurile de interpreţi comici există (oricît ar părea de ciudat) o departajare a rolurilor. Căci şi aici, unul e de prim-plan (aşa numitul „trăgător”), iar celălalt de plan secund („ridicătorul”). Să dăm exemple din istoria revistei româneşti: Stroe şi Vasilache (deşi e al doilea, Vasilache era… primul), Horia Şerbănescu şi Radu Zaharescu (aici ordinea e cea firească), Nicu Constantin şi Alexandru Lulescu (aşisderea). Dar, iată că, mai ales după revoluţie, se afirmă un nou „duet” umoristic, pe scena Teatrului „C. Tănase”:
de plan secund în structura cuplului, Vasile Muraru este, însă, şi un dăruit actor „independent”, cu acte în regulă, căci este absolvent al IATC. L-am văzut în multe filme (în roluri episodice, dar care se reţin), ca şi în cîteva spectacole de revistă ce-i atestă vocaţia pentru gen. De cînd cu succesul amintitului cuplu e oare sortit să rămînă în umbra partenerului? Să sperăm că nu, mai cu seamă că Teatrul „C. Tănase” promite multe comedii muzicale în care, fără îndoială, îşi va găsi roluri de… solist. Ca şi în fotografiile alăturate, unde la grădina „Boema”, înfruntă publicul de unul singur …. (E. C.).
Ziarul Libertatea din 18 august 1990 pag. a 4-a ►

XXXXX Firmă cu mari pretenţii, local de lux, servicii impecabile. Mergeţi cu toată încrederea. Merită să vă oferiţi din cînd în cînd cîte o plăcere scumpă.
XXXX Firmă serioasă, local select, cu un anumit specific, servicii de excelentă calitate. Dacă sînteţi înzestraţi cu rafinament şi bani merită să deveniţi clientul casei.
XXX Local bun. De obicei serviciul este corespunzător. Merită să-l frecventaţi dacă vă este în drum sau dacă sînteţi cunoscut de personal.
XX Este ceea ce se cheamă un local de mina a doua chiar dacă preţurile sint deocamdată de lux. Veţi găsi ceea ce nu vă aşteptaţi şi rareori veţi găsi ceea ce vă doriţi. Încercaţi să vă menajaţi nervii şi manifestaţi prudenţă în toate privinţele. Dacă veţi reveni, o veţi face din motive sentimentale sau de nevoie.
X Nu merită să riscaţi
LA CONCRET
XXXXX În Bucureşti nu există încă un astfel de local
XXXX CAPŞA – ambianţa: plăcută, intimă, clientela casei; serviciul: de bună-calitate; bucătăria: specific franţuzesc.
XXX AMBASADOR – ambianţa: plăcută, clientela diversă; bucătăria: specific franţuzesc; serviciul: fără pretentii.
De acelaşi rang: ATHENEE PALACE, HAVANA, CONTINENTAL, NAN-JING, BOLTA-RECE, BERLIN, LEBADA, DOI COCOŞI.
XX BUCUREŞTI, PESCĂRUŞ, OLIMP ’90, BULEVARD, DUNĂREA, PARC, FLORA, PODUL MOGOŞOAlEI, VARŞOVIA, CAPITOL, BUCUR, LIDO, LE PRESIDENT.
ITALIA FRUMOASĂ, dar cam devreme acasă
Săptămîna aceasta un tur al cîtorva firme cu pretenţii ne rezervă unele surprize.
• La Pescăruş, restaurant privatizat, cu intrare şi program, după o deschidere în forţă la începutul sezonului, suflul bucătăriei a scăzut simţitor. E drept, aprovizionarea merită în continuare apreciată, localul fiind printre puţinele, dacă nu singurul din Bucureşti, care îşi permite să reamintească clientelei sale de gustul icrelor negre, spre exemplu, sau a unor specialităţi vînătoreşti. Dar arta preparării lor e mult mai jos decît ştacheta preţurilor. Antreuri tip pik-nik, grătare neinteresante şi cîteva preparate din vînat, marea majoritate înecate în sosuri într-atît de groase şi saramurate încît împiedică identificarea produsului de bază, iată ce etalează proaspeţii apropitari de îndată ce au început să aibă niţel dever. Calificarea personalului nu justifică pasul pe care îl presupun noile raporturi de proprietate si nivelul de cîştiguri. După o decolare însufleţită, zborul „Pescăruşului” a devenit asemănător fîlfîitului de gîşte îndopate al restaurantelor din coteţul reţelei de stat. Un program de un prost gust greu imaginabil, însăilat în prima parte de profesionişti educaţi la şcoala ugeseristă a batjocoririi folclorului, şi în partea a doua – cu zdrăngăneala unei formaţii obosite şi plictisite completează cu o porţie de agresiune auditivă şi vizuală, insatisfacţia celui venit să ia o masă bună într-un loc liniştit şi cu aer curat. Pierde o stea.
• Ne-a mirat mai mult însă căderea Nan-jing-ului. În ciuda afluenţei scăzute, un chelner tîndălos – de cînd au apărut şi aici asemenea specimene? – se urneşte cu greu să ia comanda. Lista îi îngăduie să nu se obosească cu recomandările. Doar patru feluri mai ţine bucătăria, şi din astea unul singur are originea sănătoasă. Vin prost şi nu avem decît apă naturală, nu avem gheaţă, nu avem desert – expresii şi obiceiuri ce nu credeam că vor trece atît de repede zidul chinezesc. Două stele, pentru prima dată de la începutul sezonului.
• La „Doi cocoşi”, experienţa discotecii i-a săturat pe patroni de clienţii din cartier şi pe cei de-o culoare cu ei. Programul este susţinut acum de o orchestră, „Barock”, surprinzător de melodioasă şi civilizată, lumea e mai puţin pestriţă şi atmosfera respirabilă. De subliniat, însă, pachetul de reforme al bucătăriei, care oferă acum o listă de meniuri atrăgătoare, cu o excelentă paletă de gustări calde, inclusiv cupe asortate, un sortiment cuprinzător de specialităţi româneşti, prezentate cu fantezie, vin bun de Pietroasele şi deserturi de calitate. Trei stele şi e loc şi pentru a patra, cu ceva mai multă străduinţă de a instrui garnitura de, ca să zicem aşa, tinere ţărănci cu bundiţe şi minicatrinţe supraelastice, ce tocane graţios şi incitant printre boschete şi lampioane.
• Proprietarul de la „Bella Italia”, deschisă recent pe Moşilor, a dorit şi el să intre în vederile noastre. După o primă vizită de recunoaştere, am procedat la inspecţia propriu-zisă, inopinantă. Luni seară la ora 20.45 porţile „Italiei” erau baricadate de un scaun. Un afiş încredinţa, totuşi, clientela că „Italia” nu se închide mai devreme de ora 22. Vizita noastră a fost scurtă şi dacă nu putem contrazice cu probe că ispititoarea Italie din coasta Moşilor e frumoasă, ni s-a părut că e totuşi cam prea devreme acasă. O includem deocamdată la „nu riscaţi”.
• Marea bucurie a ultimelor zile a fost însă telefonul pe care însăşi domnul director general al ITHR, Antonescu l-a dat la conducerea redacţiei în scopul de a afla pe cine trebuie să dea in judecată pentru articolul „Circul gastronomic Bucureşti” din sîmbăta trecută. Trecînd ceva vreme de la Revoluţie şi mai trecindu-i spaimele că ar putea fi întrebat de cîte unele sau punînd, probabil, între timp de-o privatizare, domnul Antonescu îşi regăseşte aroganta şi tupeul de pe vremea cind era tovarăş, căci nu ideea de a cerceta dacă nu cumva ceea ce se zicea în articol e adevărat îl impulsionase, ci doar intenţia de a-l pedepsi pe zicător.
Vom fi onoraţi, domnule director general să ne găsim în faţa justitiei împreună pentru a da seamă fiecare de faptele noastre. Spre a fi vrednici de interesul dumneavoastră, în aşteptarea citaţiei am pregătit un dosar de mărturii si probe pe care nu vi-l punem în braţe de pe acum pentru că ne temem să nu vă cadă din greşeală şi să vă luxeze, doamne fereşte vreun deget de la picior. Avem tot interesul să vă vedem acolo întreg şi nevătămat.
Inspector L
Ziarul Libertatea din 18 august 1990 pag. a 6-a ►

Ziarul Libertatea din 18 august 1990 pag. a 7-a ►

Ziarul Libertatea din 18 august 1990 pag. a 8-a ►

Actualitate
O nouă etapă în artileria cu rază extinsă: General Atomics se alătură programului ERAP al Armatei SUA
Într-o mișcare strategică menită să consolideze capacitățile de lovire de precizie ale forțelor terestre, General Atomics Electromagnetic Systems (GA-EMS) a securizat un contract pentru dezvoltarea unui proiectil de 155 mm în cadrul programului Extended Range Artillery Projectile (ERAP). Această etapă marchează extinderea capacităților de producție și inovare ale companiei, care se alătură altor nume sonore din industria de apărare, precum General Dynamics și BAE Systems, în cursa pentru muniția de generație următoare.
Dincolo de bariera celor 65 de kilometri: Obiectivele ambițioase ale programului XM1155
Inițiativa Armatei, cunoscută și sub numele de cod XM1155, vizează crearea unui proiectil capabil să elimine ținte aflate în mișcare la distanțe ce depășesc 65 de kilometri. Programul caută soluții letale împotriva unei game variate de amenințări, de la obuziere autopropulsate și vehicule de luptă ale infanteriei, până la tancuri și ținte maritime. Această nevoie de „standoff” și letalitate sporită a devenit o prioritate după ce proiectul anterior de tun cu rază extinsă a fost abandonat în favoarea dezvoltării muniției avansate.
Competiție acerbă între giganții industriei de apărare: General Dynamics și BAE Systems intră în cursă
Piața proiectilelor inteligente este în plină efervescență, General Dynamics Ordnance and Tactical Systems (GD-OTS) prezentând deja sistemul Vulcano 155. Dezvoltat în colaborare cu parteneri europeni din Italia și Germania, acest proiectil promite o rază de acțiune de până la 70 de kilometri. În paralel, BAE Systems lucrează la propria versiune a muniției de 155 mm, consolidând un peisaj competitiv în care inovația tehnologică este motorul principal pentru a asigura supremația pe câmpul de luptă.
Tehnologie de precizie pentru mediile ostile și calendarul de implementare până în 2030
Noile soluții propuse nu se bazează doar pe forță brută, ci pe o precizie chirurgicală susținută de aerodinamică avansată, ghidaj GPS și senzori laser sau infraroșu. Aceste tehnologii permit angajarea țintelor chiar și în medii unde semnalul GPS este bruiat, o condiție esențială în conflictele moderne. Calendarul este unul strâns: oficialii militari vizează atingerea capacității operaționale inițiale până în anul fiscal 2030, cu o producție de serie mică programată să înceapă încă din primăvara anului 2029.
Actualitate
Tehnologia „cheie universală” pentru apărarea antirachetă: Proiectul Space-BACN trece de la DARPA la DIU pentru faza de testare pe orbită
Agenția de Proiecte de Cercetare Avansată pentru Apărare (DARPA) finalizează etapele de dezvoltare ale proiectului Space-BACN, o tehnologie esențială care va susține arhitectura masivă de apărare antirachetă cunoscută sub numele de Golden Dome. Programul face acum pasul decisiv către implementare, fiind transferat către Unitatea de Inovare a Apărării (DIU), care va coordona procesul de licitație pentru demonstrațiile pe orbită.
Sub noua egidă a inițiativei intitulate „Point Break”, DIU urmărește să demonstreze capacitatea terminalelor de comunicații optice de a asigura un transport de date fără cusur între diferite rețele satelitare. Obiectivul final este permiterea comunicațiilor fluide între constelațiile comerciale și terminalele aeriene aflate în zbor, eliminând barierele tehnice care izolau până acum diversele sisteme spațiale.
O punte digitală între constelații: Eliminarea barierelor de comunicare în spațiu
Proiectul Space-BACN a fost conceput pentru a crea legături laser „universale”, capabile să fie reconfigurate direct pe orbită. Această abordare permite constelațiilor de sateliți, care în mod normal folosesc protocoale incompatibile, să comunice între ele. Această capacitate de interconectare este vitală pentru viitoarea Rețea de Date Spațiale (SDN) a Forței Spațiale a SUA.
Odată finalizată, această rețea hibridă va fuziona sateliții militari vechi și noi cu platformele comerciale și cele ale aliaților. Rezultatul va fi un sistem capabil să transfere cantități uriașe de date în timp real, oferind un avantaj strategic crucial prin conectarea senzorilor de avertizare timpurie direct cu unitățile de luptă din toate domeniile de operare.
De la cercetare la execuție: Fundația rețelei de date spațiale a viitorului
Până în prezent, majoritatea terminalelor laser foloseau software proprietar, „vorbind” limbi digitale diferite. Provocarea lansată de DARPA, supranumită „100 la cub”, a fost una extrem de ambițioasă: crearea unui terminal care să transmită 100 de gigabiți pe secundă, folosind doar 100 de wați de putere, la un cost de aproximativ 100.000 de dolari pe unitate.
Companii precum Mbryonics și Mynaric au reușit deja să finalizeze dezvoltarea terminalelor de legătură optică inter-satelitară, pregătindu-se pentru teste riguroase de verificare în această vară. Aceste sisteme sunt proiectate să fie interoperabile cu programe majore precum Starshield de la SpaceX sau constelația Amazon LEO, servind drept o „cheie universală” care deblochează sistemele de comunicare închise ale diferiților furnizori.
Performanță la scară industrială: Teste riguroase pentru comunicații laser de lungă durată
Tranziția către DIU semnalează faptul că tehnologia este aproape gata pentru utilizarea pe scară largă. În timp ce terminalele actuale sunt limitate la o rază de acțiune de aproximativ 6.500 de kilometri, unul dintre obiectivele viitoare ale programului este extinderea acestei distanțe până la 30.000 de kilometri, facilitând astfel comunicațiile între diferite orbite terestre.
Pe lângă hardware-ul optic, s-au făcut progrese majore și în dezvoltarea modemurilor reconfigurabile și a sistemelor de comandă și control. Producția de serie a început deja să fie stăpânită, sute de unități fiind livrate clienților din întreaga lume. Această infuzie de inovație comercială în infrastructura de securitate națională asigură faptul că operatorii militari vor beneficia de un avantaj informațional decisiv, transformând acoperirea satelitară globală într-un instrument tactic instantaneu.
Actualitate
Radarul care vede tot: LeoLabs își mobilizează noul sistem de monitorizare spațială în Pacific
Un nou „ochi” în orbită pentru Pentagon și aliați
Compania americană LeoLabs, specializată în monitorizarea obiectelor din spațiu, a anunțat că noul său radar de urmărire este acum operațional, primul exemplar urmând să fie testat în premieră în cadrul exercițiului militar multinațional Valiant Shield, desfășurat în Pacific.
Potrivit unui purtător de cuvânt al companiei, sistemul denumit Scout-S, în configurația sa inițială „Scout Hawaii”, a devenit operațional în iunie 2026 și va fi integrat în activitățile de experimentare din cadrul exercițiului Valiant Shield 2026 al Comandamentului Indo-Pacific al SUA (INDOPACOM). Noul radar este parte a unui efort mai amplu de a evalua capabilități transportabile de căutare 3D pentru întreaga familie de sisteme Scout, în medii „relevante operațional”.
Valiant Shield: laboratorul militar din Indo-Pacific
Valiant Shield este un exercițiu bianual al forțelor joint americane în teatrul Indo-Pacific, care, începând cu 2024, include și aliați regionali. Ediția din acest an are loc între 22 iunie și 1 iulie, în și în jurul Hawaii, Guam și Japonia, oferind un cadru ideal pentru testarea în condiții reale a noilor tehnologii de supraveghere spațială.
Deși detaliile contractului nu au fost făcute publice, LeoLabs precizează că radarul „transportabil” Scout-S a fost dezvoltat printr-o combinație de investiții private și sprijin din partea US Space Force, inclusiv printr-un grant TACFI (Tactical Funding Increase) acordat în 2025.
Radar într-un container: mobilitate totală pe uscat, pe mare și în aer
Unul dintre atuurile cheie ale Scout-S este mobilitatea. Întregul sistem încape într-un container ISO standard de 20 de picioare, ceea ce îi permite să fie dislocat rapid pe cale terestră, aeriană sau maritimă, oriunde este nevoie de acoperire suplimentară.
Tehnologic, radarul folosește scanare 3D, o arhitectură direct radiating array (DRA) și un design modular în banda S, menite să îmbunătățească monitorizarea obiectelor aflate în orbita joasă a Pământului (LEO) și în orbita foarte joasă (VLEO).
Conform companiei, acest pachet tehnologic permite extinderea semnificativă a duratei de observare a unui obiect, de la câteva secunde la câteva minute, în timpul unei singure treceri orbitale.
De la „instantanee” la supraveghere continuă
Această prelungire a ferestrei de observare este esențială pentru militari și operatori spațiali. Cu cât un obiect este urmărit mai mult pe durata unei orbite, cu atât cresc șansele de a detecta manevre, de a caracteriza comportamentul, de a observa operațiuni de proximitate, de a identifica lansări de încărcături utile și de a diferenția activitățile de rutină de acțiunile cu potențial ostil.
În plus, designul Scout-S permite proliferarea rapidă a unei rețele de radare mobile, capabile să umple golurile de acoperire lăsate de sistemele fixe existente. Rezultatul: trecerea de la un model bazat pe „poze din când în când” la un model de „urmărire persistentă” a fiecărui obiect spațial de interes.
Răspuns la „accelerarea activităților adversarilor” în spațiu
CEO-ul LeoLabs, Tony Frazier, avertizează că intensificarea activităților adversarilor în spațiu pune sub presiune superioritatea spațială a SUA și aliaților săi. În acest context, simpla urmărire periodică a obiectelor pentru a le prezice orbitele „nu mai este suficientă”.
Ceea ce contează acum, subliniază el, este abilitatea de a menține „custodia persistentă” asupra sarcinilor utile manevrabile, astfel încât clienții – în principal militari – să poată reacționa rapid la amenințările emergente.
Scout Hawaii rămâne „în teren” după exercițiu
LeoLabs anunță că unitatea Scout-S din Hawaii nu va fi retrasă după încheierea Valiant Shield. Ea va rămâne operațională pentru activități de experimentare și testare în condiții reale a capabilităților radar de nouă generație.
De altfel, radarul contribuie deja cu date la rețeaua globală de monitorizare a spațiului a companiei. Potrivit comunicatului, Scout-S a furnizat „urmărire persistentă” a sateliților chinezi de intelligence, supraveghere și recunoaștere – inclusiv sateliții militari Yaogan – precum și a așa-numitei „navete spațiale” chineze, aflate în LEO.
Sistemul și-a demonstrat și capacitățile în VLEO, reușind să urmărească un obiect la o altitudine de aproximativ 230 de kilometri (143 de mile), o zonă de zbor extrem de sensibilă, unde puține radare pot oferi, în prezent, date de calitate la fel de ridicată.
-
Exclusivacum 2 zileEvadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
-
Exclusivacum 2 zileBreaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 2 zilePensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
-
Exclusivacum 2 zileDe la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
-
Exclusivacum 3 zileEVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
-
Exclusivacum 3 zileProtejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
-
Exclusivacum 4 zileDN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
-
Exclusivacum 4 zileȚara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT



