Actualitate
România furnizează soluții tehnologice inovatoare spitalelor COVID din UE: Cele mai bune proiecte premiate în cadrul proiectului european EuvsVirus
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Securitatea și credibilitatea informațiilor sensibile este, în aceste luni măcinate de pandemie, unui dintre cele mai importante subiecte de pe agenda globală. GÂNDUL.RO a documentat cele mai inovatoare proiecte românești premiate în cadrul proiectului EuvsVirus, o inițiativă concepută de o echipă de 600 de oameni voluntari și ofițeri ai Comisiei Europene din șapte departamente ale Comisiei și conduși de către Consiliul European pentru Inovare.
Într-o primă etapă a proiectului european (joi, 30 Aprilie, 2020) au fost anunțați câștigătorii Hackathonului pan-european EUvsVirus, organizat de Comisia Europeană, al cărui obiectiv a fost conectarea societății civile, inovatorilor, partenerilor și investitorilor din toată Europa pentru a dezvolta soluții inovative destinate combaterii pandemiei COVID – 19. Echipe cu membri din România s-au aflat printre câștigătorii acestei competiții.
Soluţii pe termen scurt în ceea ce priveşte sănătatea şi viaţa, continuitatea activităţilor profesionale în contextul pandemiei
Desfăşurat pe 24, 25 și 26 aprilie sub patronajul comisarului pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, şi condus de Consiliul European pentru Inovare (COVRC), hackathonul este structurat pe mai multe categorii de probleme ce necesită soluţii pe termen scurt în ceea ce priveşte sănătatea şi viaţa, continuitatea activităţilor profesionale, munca şi educaţia la distanţă, coeziunea socială şi politică, finanţele digitale şi alte provocări, în contextul coronavirusului.
La începutul lunii iunie, proiectul a continuat cu etapa Matchathon, după ce #EuvsVirus a creat 2.164 de echipe multi-disciplinare, multi-naționalitate, cu soluții inovatoare și a determinat dezvoltarea a 2.235 de noi parteneriate transeuropene, potrivind cele mai bune 120 de echipe cu 458 de parteneri susținători din sectoarele publice și private pe tot parcursul lunii mai.
Primele au fost rezultatele recordului mondial Hackathon cu peste 21 mii de participanți în 3.500 de echipe. Acestea din urmă au fost rezultatele Matchathon care a devenit cel mai mare exercițiu de matchmaking organizat vreodată în lume, cu 1.500 de întâlniri curatate pentru a genera 2.235 noi parteneriate.

#Euvsvirus a declanșat apariția unei noi comunități paneuropene de inovatori, antreprenori și membri ai societății civile
Această nouă comunitate #EuvsVirus este temelia unui viitor ecosistem european de inovație, gata să rezolve problemele societății prin folosind puterea inovației și a tehnologiei, se arată pe siteul proiectului #EUvsVirus inițiat de CE.
Este cea mai eficientă inițiativă creată vreodată în UE pentru a lupta împotriva unei provocări neașteptate care schimbă lumea: coronavirus
.Este un nou mod de lucru între administrațiile publice, arată inițiatorii(Comisia Europeană și 27 de state membre), inovatori, antreprenori și proiecte actorii societății civile. România s-a aflat printre ţările cu un număr mare de participanţi dintre care unii au fost desemnați câştigători ai acestui Hackathon.
S-au înscris peste 12.000 de participanţi din toate statele membre ale UE, precum şi din alte ţări, şi doritorii se pot înscrie în continuare pe site-ul EUvsVirus Hackathon, arată Comisia Europeană, într-un comunicat de presă.
„Mulțumesc tuturor organizațiilor și cetățenilor din România care și-au dedicat timpul și eforturile pentru implicarea directă și lupta împotriva coronavirusului în cadrul acestui concurs. Pandemia COVID-19 este o provocare a timpurilor noastre, iar acest Hackathon este, mai mult decât niciodată, o inițiativă cu accent pe solidaritate și pe oportunitatea de a fi parte a eforturilor Uniunii Europene pentru a schimba vieți. Totodată, prin intermediul competiției EUvsVirus se identifică și formule de finanțare pentru cercetare, însă lucrul cel mai important este că în centrul său sunt oamenii”, a declarat Dragoș Ciuparu, secretar de stat pentru cercetare.
Juriul EUvsVirus Hackathon a identificat cele mai bune soluții pentru a sprijini efortul european și global în lupta împotriva focarului de coronavirus. În colaborare cu parteneri privați și publici din Europa și nu numai, oferim cele mai bune echipe și soluții pe domeniu, precum și un câștigător și două subcampioane pentru fiecare din cele 37 de provocări. În total 117 din 2160 de soluții!
Soluții românești la probleme globale: Un ecosistem global de colaborare care facilitează aprovizionarea cu date de încredere COVID19 pentru spitale din întreaga lume.
Dattum este unul dintre proiectele câștigătoare – cu o echipă multinațională (România, Germania, Franța, Elveția, Italia, Spania, India, SUA, Columbia, Letonia, Regatul Unit, Noua Zeelandă, Turcia, Grecia), dar cu sediul în România
Dattum este un ecosistem global de colaborare care facilitează aprovizionarea date de încredere COVID19 pentru spitale din întreaga lume.
Dattum utilizează modele de ontologie dinamică pentru a construi date internaționale structură pentru asistență medicală. Soluția se dezvoltă treptat în comun cu medicii ca să corespundă flexibilității și nevoilor de interoperabilitate ale unui cadru global.
„Mediul global de asistență medicală este complicat și fragmentat. Schimbarea datelor este foarte lentă datorită birocrației și ineficiențelor ceea ce face reacția la o pandemie în timp util foarte dificilă. Cercetătorii și organizațiile medicale pierd timp prețios pentru a reacționa la evoluția virusului și pentru a găsi un tratament contextual sau a beneficia de noi descoperiri. Strategiile necorelate duc la greșeli repetate și îtimpi mari de propagare a soluțiilor”, scrie echipa în justificarea proiectului.
Sistem de donații de încredere și transparent în UE pentru echipamente medicale necesare spitalelor COVID
Un alt proiect numit Donescu (domeniu: Digital Finance) creat în România a fost premiat.
Multe spitale din țările în curs de dezvoltare nu au echipament medical funcțional aceștia necesită: diagnosticarea, monitorizarea, tratarea și reabilitarea pacienților și se protejează. Autoritățile locale sunt copleșite sau prinse nepregătite și spitalele au nevoie de sprijin mai structurat pentru a le depăși provocările de zi cu zi.
Iată cum justifică dezvoltatorii soluției necesitatea proiectului:
Mai multe organizații neguvernamentale, companii private și cetățeni interesați de situația de mai sus a început să doneze. Ceea ce părea o simplă donație proces s-a dovedit a fi mai complicat:
– Donațiile directe în numerar nu ajută foarte mult spitalele, în special în sub situații de criză, deoarece achizițiile medicale trebuie să treacă prin public sistem de achiziție care are condiții de plată care pot prelungi proces de achiziție până la 60 de zile.
– Mai mult, furnizorii de echipamente medicale au solicitat plăți în avans de până la 50% din valoarea totală a facturii.
– Lipsa unei liste detaliate și actualizate a necesităților de echipament, Spitalele au fost copleșite prin apeluri telefonice de către diferite ONG-uri și potențiali donatori
– Unele spitale (în prima linie) au primit mai mult decât era necesar, în timp ce altele s-au confruntat cu lipsa gravă de echipament medical
– Donatorii nu aveau nicio certitudine că donația lor este bine plasată și nu este utilizat în alte scopuri decât intenția lor
Soluție pentru evitarea glomerației și păstrarea distanțării sociale
Un alt proiect românesc este „NoCrowd” (cu membri din Ungaria, România, Regatul Unit)
NoCrowd este o soluție premiată, care ne ajută să evităm coada și mulțimile în timp ce suntem afară. Serviciul oferă anonimitate, fără înregistrare sau partajarea datelor personale.
„Neștiind unde sunt zonele aglomerate, la ieșire sau la coadă în fața magazinelor și la farmacii, ne e imposibilă distanțarea socială corespunzătoare. NoCrowd este o aplicație mobilă pregătită pentru a implementa soluții sociale. Utilizatorii își împărtășesc locația în cadrul aplicației în timp ce se află în exterior. Prin urmare, toată lumea poate vedea pe ecrane unde sunt zone aglomerate”, justifică autorii proiectului.
Un alt proiect este Team FreshAir, dezvoltat de 3 voluntari care au început să lucreze împreună la diferite proiecte open source de care beneficiază pacienții și personalul medical.
„ ViraTrace” este o soluție românească pentru a urmări focarele COVID, în timp ce „Canarul galben” este un instrument de evaluare a bunăstării emoționale care ajută oamenii să recapete controlul asupra stării lor emoționale și le dau legătura cu sute de psihologi.
Actualitate
Anunț finalizare implementare proiect: „DIGITALIZAREA ACTIVITATII SOCIETATII PESTCONTROL BUCURESTI SRL”
Actualitate
Scutul olandez pentru Europa: Destinus prezintă interceptorul Vorexon pentru eliminarea punctelor oarbe din apărarea aeriană
Compania olandeză Destinus a dezvăluit un nou sistem de interceptare a rachetelor, conceput special pentru a aborda vulnerabilitățile critice din arhitectura de apărare aeriană integrată a Europei. Denumit Vorexon, acest interceptor lansat de la sol promite să detecteze și să neutralizeze rapid proiectilele inamice, asigurând protecția activelor prioritare printr-o selecție inteligentă a țintelor.
Viteză de peste Mach 2 și precizie sub control uman
Aflat încă în faza de dezvoltare, sistemul Vorexon este proiectat să atingă o viteză maximă de peste Mach 2 și să aibă o rază de acțiune de peste 20 de kilometri. Tehnologia funcționează în cadrul unei rețele integrate de senzori și control al focului, utilizând radare externe pentru a identifica și clasifica proiectilele primite. După lansare, interceptorul beneficiază de corecții de curs pe traiectoria medie, până când propriul radar se blochează pe țintă pentru atacul final. Un aspect esențial subliniat de producători este faptul că decizia finală de angajare a țintei rămâne în permanență sub comanda unui operator uman.
Eficiența costurilor: O lecție învățată de pe frontul din Ucraina
Dezvoltarea Vorexon vine ca un răspuns direct la realitățile războiului modern, unde bombardamentele masive de artilerie au demonstrat că utilizarea interceptorilor scumpi pentru a opri rachete ieftine este nesustenabilă economic. În prezent, nicio arhitectură de apărare nu poate angaja fiecare proiectil fără a epuiza resursele financiare ale apărătorului. Vorexon urmărește să echilibreze acest raport de forțe, oferind o soluție scalabilă împotriva rachetelor de artilerie și a bombelor ghidate, care sunt produse în masă la costuri reduse.
Calendarul implementării și protecția infrastructurii critice
Destinus estimează că Vorexon va trece prin teste operaționale anul viitor, având ca țintă lansarea producției de masă în 2028. Sistemul este gândit să protejeze puncte strategice precum posturile de comandă, hub-urile logistice, depozitele de muniție și bateriile de apărare aeriană. Deși nu au fost anunțați clienți oficiali de lansare, compania a confirmat purtarea unor discuții cu mai multe state europene, inclusiv cu Ucraina, țară unde alte tehnologii ale firmei, precum racheta de croazieră RUTA Block 2, sunt deja utilizate în contextul conflictului actual.
Actualitate
Thunder: Noua eră a aviației militare – Drona autonomă care devine „camaradul loial” al elicopterelor de atac
Sectorul tehnologiei de apărare asistă la o premieră majoră prin lansarea „Thunder”, o dronă din Grupa 5 concepută să revoluționeze modul în care sunt desfășurate operațiunile aeriene. Dezvoltată printr-un parteneriat strategic între gigantul tehnologic Anduril și producătorul de aviație Archer, noua platformă este proiectată pentru a îndeplini rolul de „loyal wingman” (camarad loial), zburând alături de elicoptere de atac precum Apache sau viitoarea flotă Cheyenne.
Simbioză tehnologică: De la taxiuri aeriene la prădători autonomi
Thunder nu este doar un proiect teoretic, ci rezultatul a trei ani de dezvoltare intensă. Această aeronavă cu rotoare basculante (tiltrotor), complet autonomă și înarmată, a fost creată pe baza lecțiilor învățate din dezvoltarea aparatului cu aripi fixe YFQ-44A „Fury”. Interesant este faptul că geneza sistemului Thunder se află în tehnologia „taxiurilor aeriene electrice” dezvoltată de Archer, demonstrând o tranziție fără precedent a inovației din sectorul comercial către cel militar, special adaptată pentru „războiul de manevră” în zonele litorale.
Forță brută și precizie chirurgicală: Un arsenal echivalent cu al unui Apache
Din punct de vedere al performanțelor, Thunder se anunță a fi un monstru al eficienței. Cu o rază de acțiune și viteză comparabile cu cele ale elicopterului Cheyenne, drona dispune de o capacitate de încărcare similară cu cea a unui Apache, dar cu avantajul de a opera la altitudini superioare. Configurația sa tactică prevede grupuri de trei până la șase drone Thunder care escortează aeronavele cu echipaj uman, oferind protecție și putere de foc suplimentară.
Arsenalul este impresionant: compartimentul principal poate găzdui până la 10 rachete Hellfire, 16 muniții de tip „air-launched effects” sau 76 de rachete. Mai mult, botul aeronavei este echipat cu sisteme specializate pentru combaterea altor drone (Counter-UAS), asigurând o bulă de protecție pentru întreaga formație de zbor.
Inteligența „Lattice”: Când algoritmii mașinilor autonome cuceresc cerul
Dincolo de blindaj și armament, adevărata putere a dronei Thunder rezidă în software. Anduril a integrat platforma Lattice, un sistem bazat pe inteligență artificială care colectează și sintetizează datele de la toți senzorii pentru a crea o imagine tactică completă. Pentru a permite zborul autonom la joasă altitudine și viteze mari, inginerii au preluat și adaptat tehnologii din industria vehiculelor autonome (self-driving cars), oferind dronei capacitatea de a evita formele de relief în timp ce reacționează instantaneu la amenințările inamice.
Orizont 2030: Standardizarea războiului de manevră pe scară largă
Thunder a fost concepută pentru a fi „atritabilă” (înlocuibilă cu costuri rezonabile), facilitând desfășurarea unor cantități mari de senzori și arme pe câmpul de luptă. Designul său modular permite dezasamblarea și transportul într-un container ISO standard de 40 de picioare, putând fi livrată rapid prin infrastructura terestră, maritimă sau aeriană. Primele teste de zbor sunt programate pentru anul viitor, software-ul fiind deja verificat pe aeronave surogat în ultimii doi ani. Dacă cererea din partea forțelor armate se menține, producția de serie va debuta în intervalul 2029-2030, marcând o schimbare radicală în modernizarea aviației de atac.
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 20 de oreHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor




