Actualitate
Nicolae Zamfir, după demiterea de la conducerea laserului de la Măgurele: Am primit vestea cu stupoare, am fost demis în grabă, fără nicio discuție / Noul director, sancționat pentru abateri grave
Fostul directorul al celui mai mare proiect de cercetare din România – laserul de la Măgurele (ELI-NP), Nicolae Zamfir, a vorbit sâmbătă despre revocarea din funcție, făcută de ministrul Educației Monica Anisie.
Specialistul a fost revocat din funcție în cursul serii de vineri, 14 august, iar în locul său a fost numit Nicolae Mărginean, unul dintre principalii opozanții ai lui Nicolae Zamfir. Cel din urmă a precizat la Digi24 modul în care a perceput revocarea din funcție, dar și ce se ascunde în spatele cortinei de la Măgurele.
Nicolae Zamfir, după demiterea de la conducerea laserului de la Măgurele: Am primit cu stupoare vestea
„Nu știu, nu vă pot răspunde, am primit și eu cu stupoare (vestea demiterii – n.r.), sunt uimit de faptul că am fost demis în grabă, deodată, fără nicio discuție. În afară de campania de presă, de denigrare, care a fost în ultimele luni, nu știu alt motiv. Proiectul merge foarte bine, suntem aproape de finalizare. Nu știu ce a fost în spatele deciziei doamnei ministru”, a declarat Nicolae Zamfir.
De asemenea, acesta a recunoscut că în cadrul institutului au existat niște probleme legate de nerespectarea regulilor financiare și de nerespectarea unor reguli legate de protecția la radiații nucleare.
„Sigur că a trebuit să iau măsuri, dar acesta este rolul unui director. Cei care au încălcat aceste reguli au găsit de cuviință că e bine să protesteze și să ducă o campanie de denigrare”, a susținut specialistul.
Nopul director, sancționat pentru abateri grave: Avea responsabilitatea să facă măsurători și nu le-a făcut
Nicolae Zamfir a precizat că nu știe care a fost motivul din cauza căruia a fost demis, însă punctează că actualul director a fost sancționat pentru abateri grave de la regulile privind protecția la radiații nucleare.
„Nu știu, pentru că decizia de revocare nu invocă niciun motiv. Bănuiesc, însă, pentru că a fost o campanie destul de agresivă în presă, cu lucruri neargumentate sau false, legat, de asemenea, de implementarea proiectului și de apartenența la acel ERIC, în care noi nu avem nicio vină, ne-am făcut datoria complet, așa cum am promis acum zece ani, am aplicat pentru proiect, deci nu știu care sunt adevăratele motive, dar a fost, cred, o combinație de pretexte. (…) Acești contestatari, în loc să aleagă calea dialogului, i-am invitat de fiecare dată să discutăm, au ales denigrarea nu numai a mea, dar și denigrarea proiectului”, a mai explicat acesta.
„Dl. Mărginean avea responsabilitatea să facă măsurători (pentru protejarea mediului – n.r.) și nu le-a făcut”, a punctat specialistul.
Povestea superlaserului de la Măgurele
În urmă cu un an, mai exact în luna martie a anului 2019, laserul de la Măgurele, proiect finanțat din fonduri structurale cu aproximativ 311 milioane de euro, atingea puterea de 10 PetaWatts, cea mai mare din lume. Proiectul a fost realizat în strânsă colaborare cu profesorul francez Gérard Mourou, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2018.
În luna iulie, GÂNDUL.RO a discutat cu academicianul Victor Nicolae Zamfir, director general al Institutului Național de Fizică Nucleară „Horia Hulubei” și al centrului ELI-NP .
Povestea laserului de la Măgurele a început în 2006, când cercetătorul francez, Gérard Mourou, proaspăt întors în Franța din SUA, și care făcuse în 1985 o descoperire privind construcția laserelor de mare putere, reușea să coaguleze cercetătorii și inginerii din domeniu laserelor și să facă o propunere la Comisia Europeană de construcție a unuia dintre cele mai puternice lasere din întreaga lume. În acea perioadă, în Europa s-a elaborat o foaie de parcurs, pentru megaproiectele din Europa. Mega înseamnând de la sute de milioane în sus. În total au fost 36 de mari proiecte în toate domeniile științei, iar fizica și ingineria, au primit cele mai multe proiecte, fiind domeniile cele mai mature care au ajuns la nivelul să construiască mari centre. Așa că unul dintre aceste proiecte a fost ELI(The Extreme Light Infrastructure), conceput pe ideea de a construi lasere de mare putere în Europa, povestea academicianul Zamfir pentru GÂNDUL.RO.
Nicolae Zamfir a fost directorul Institutului de Fizică Nucleară “Horia Hulubei” încă din 2004, an în care a revenit în țară de la Yale University, SUA, unde a fost profesor și cercetător în cadrul Wright Nuclear Structure Laboratory din 1997 până 2004. Institutul de Fizică Nucleară este instituția care implementează în România proiectul laserului de la Măgurele (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP), Zamfir fiind directorul proiectului încă de la lansarea acestuia.
Întregul interviu cu academicianul Nicolae Zamfir pe GÂNDUL.RO.
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 4 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



