Actualitate
Expoziția „De ce ne rabdă Pământul?” propune vizitatorilor Muzeului Grigore Antipa întâlnire cu ideile unor români de geniu
Începând de joi, expoziția „De ce ne rabdă Pământul?” propune vizitatorilor Muzeului Național de Istoria Naturală Grigore Antipa o întâlnire surprinzătoare cu ideile unor români de geniu, care și-au lăsat amprenta în știința, economia și arta universală: Grigore Antipa, Constantin Brâncuși și Nicolae Georgescu-Roegen. Expoziția recuperează, în mod inedit, concepte și viziuni originale dezvoltate de cei trei, a căror intuiție în ceea ce privește dezvoltarea durabilă îi plasează (chiar și) astăzi în avangardă.
Expoziția este deschisă în perioada 6 august – 30 septembrie 2020. Vizitatorii vor putea explora, cu sprijinul dioramelor artistice dedicate celor trei personalități, modul în care cultura tradițională informează și clădește noțiuni devenite astăzi indispensabile pentru dezvoltarea pe termen lung, într-un mod sustenabil.
Dioramele și lucrarea „Culegătorul”, amplasată pe peluza de la intrarea în muzeu, propun un argument multidisciplinar în susținerea afirmației „dezvoltarea unei lumi durabile este un act cultural”. Opera de o viață a celor trei a generat, în ultima sută de ani, valoroase puncte de plecare pentru noi priorități ale lumii actuale, de la economia ecologică sau economia circulară la preocuparea pentru epuizarea resurselor. Trecerea la un trai în armonie cu Planeta presupune înțelegerea și asumarea principiilor dezvoltării unei societăți durabile, iar schimbarea comportamentelor este facilitată de cultură.
„Alăturarea celor trei vizionari poate părea surprinzătoare, dar vrem să scoatem la lumină aspecte mai puțin cunoscute ale muncii lor. De exemplu, Antipa, biologul care a rafinat „diorama” și a fost un pionier în muzeologie, a fost și un experimentat antropolog practician și bioeconomist. Iar Nicolae Georgescu-Roegen, un mare matematician, statistician și economist, autorul teoriei bioeconomiei, este practic necunoscut publicului român din afara mediului universitar – științific, deși este considerat, astăzi, unul dintre părinții conceptului de dezvoltare durabilă la nivel global. De la Brâncuși ne-a interesat perspectiva tehnicii sale de „cioplire directă”, care îl pune într-un dialog creativ direct cu natura și materia.
Toți trei au acordat prioritate naturii și au analizat în mod original relația om-natură-societate, iar unghiul din care le privim opera, în această expoziție, este unul influențat de o întrebare extrem de actuală Cum vrem să ne dezvoltăm: mai mult sau mai înțelept?” Teodor Frolu, curator.
„Când spunem dezvoltare durabilă, automat ne gândim la viitor, ținte și obiective, Agenda 2030. Expoziția deschisă astăzi ne arată însă cum „dezvoltarea unei lumi durabile este și un act cultural” și cum trei mari personalități ale României, Grigore Antipa, Constantin Brâncuși și Nicolae Georgescu-Roegen, prin munca, creația și operele lor au pus bazele acestui concept, de dezvoltare durabilă. Folosesc acest prilej pentru a invita publicul larg să viziteze această expoziție, să cunoască și să îmbrățișeze principiile construirii unei societăți sustenabile, pentru realizarea schimbării pe care o dorim și de care avem nevoie, mai ales în contextul actual. Doar așa vom reuși să transformăm România și să asigurăm un viitor durabil generațiilor următoare” a spus László Borbély, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru dezvoltare durabilă din cadrul Guvernului României, prezent la vernisaj.
Demersul evidențiază primordialitatea gândirii românești în stabilirea unor idei vizionare pentru fundamentarea unei economii în armonie cu Pământul. Altfel spus, conceptele despre dezvoltarea durabilă nu sunt doar „de import”, ci contribuția României poate fi demonstrată, iar această expoziție este unul dintre argumente. Prin revizitarea operei acestor precursori excepționali și angrenarea, în spațiul public, a unei conversații pe teme lansate de ei, putem redescoperi valoarea culturii tradiționale țărănești dintr-o perspectiva contemporană și inovativă.
La vernisaj au participat: Teodor Frolu, curatorul expoziției, Luis Ovidiu Popa, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, László Borbély, coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă, Ivan Patzaichin, președintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, Doina Lemny, custode al Atelierului Brâncuși de la Paris, Giorgio Ficcarelli, șeful secției Cultură, Direcția Generală pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare DEVCO, Comisia Europeană și Irina Cios, directorul AFCN.
Expoziția, aflată în Sala Multimedia de la parterul Muzeului, poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00 – 20:00 (ultimul vizitator va intra la ora 19:00).
Expoziția este realizată de Teodor Frolu și Dan Vezentan și, sub titlul Building on a Sustainable World, a beneficiat de calitatea de invitat special la BOZAR, centrul cultural din Bruxelles, în 2019, la colocviul internațional Culture4Future, organizat de Comisia Europeană.
Expoziția este organizată de DC Communication, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa și cu Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, ca parte din proiectul cultural pluridisciplinar „Este dezvoltarea unei lumi durabile un act cultural? Antipa, Brâncuși, Georgescu-Roegen”, co-finanțat de AFCN. Proiectul beneficiază de aportul generos al Aqua Carpatica precum și de sprijinul oferit de București FM.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



