Actualitate
Iulian Cristache, președintele Federației Asociațiilor de Părinți: „Ministerul Educației va face o mare greșeală dacă îi va obliga pe părinți să-și trimită copiii la școală” (EXCLUSIV)
Iulian Cristache, președintele Federației Asociațiilor de Părinți din România, a declarat pentru GÂNDUL.RO că decizia de a începe școala pe data de 14 septembrie este una normală și că cel mai important este să ne adaptăm la condițiile actuale. „Nu avem garanția că virusul dispare pentru o lună sau două. Nu știm deocamdată. Este clar că vom avea și compromisuri. Nimeni nu poate garanta că întoarcea la școală nu va duce la contaminări”, explică Iulian Cristache.
În același timp timp, Iulian Cristache atrage atenția și subliniază că coercitația tuturor elevilor de a se întoarce la școală nu este nici pe departe cea mai bună soluție, deoarece s-ar putea ajunge la procese între părinți și școală.: „Ministerul Educației va face o mare greșeală dacă îi va obliga pe părinți să-și trimită copiii la școală” .
Cele trei scenarii
Președintele Klaus Iohannis a explicat, miercuri, care sunt cele trei scenarii – verde, galben, roșu – în funcție de care se va decide funcționarea școlii, care va începe pe 14 septembrie, și a precizat că decizia va fi descentralizată și se va lua pe plan local în raport de specificul epidemiologic local.
„Nu poți să mai ai un alt scenariu. Trebuie ca directorii să-și facă calculele și să trimită către inspectorate ceea ce au nevoie referitor la finanțare, iar Ministerul respectiv să execute, altfel vom avea multe probleme”, mai spune Iulian Cristache.
„Directorii de școală trebuiau facă o analiză”
„Directorii trebuiau să consulte părinții prin intermediul diriginților care vor să-și trimită copiii la școală cu prezență sută la sută fizică. Solicitările părinților pe fiecare formațiune de studiu. Vor fi formațiuni de studiu care vor spune că din 30 de copii 20 vor la școală, iar 10 în online. Atunci lucrurile devin relativ simple și totul se rezumă la dotarea sălii de curs pentru predarea online. Dacă majoritatea părinților vor dori să meargă la școală, atunci trebuie să împartă formațiunile de studiu în două grupe: dacă spațiul permite, dacă spațiul este excedentar, iar dacă spațiul nu este excendentar trebuie să fie 50% online, 50% prezență fizică. Dreptul la educație este garantat de Constituție indiferent de context”, spune președintele Federației Asociațiilor de Părinți din România.
Pe de altă parte, Iulian Cristache spune că este nevoie de o responsabilizare comună: profesori, directori de școală, elevi și părinți.
„Sunt copiii care nu au făcut orele online deoarece au luat perioada aceasta drept o o joacă. Însă acum nu mai e vorba de un sfert de semestru. E vorba de un an de zile. Pe de altă parte, directorii trebuie să vadă ce face fiecare profesor la clasă și de aceea, fiecare profesor trebuie să vină să predea la tablă fix cum preda înainte., nu de pe canapea. Astfel încât copilul să fie evaluat în online cum trebuie. Lucrurile trebuie luate în serios, astfel va fi un an compromis”, mai subliniază Iulian Cristache.
„Ministerul Educației nu trebuie să îi oblige pe toți elevii să vii la școală”
Cât privește Ministerul Educației, Iulian Cristache atrage atenția și spune că „va fi o greșeală dacă îi va obliga pe părinți să-și trimită copiii din toamnă la școală”.
Vor fi cazuri de copii contaminați cu certitudine. Trebuie să existe un contract ferm între familie și școală, încât riscurile să fie asumate. Dacă un director îndeplinește toate condițiile igenico-sanitare nu garantează însă că acel copil nu poate fi contaminat din familie, din mediul social. Nu este un virus vizibil. Este nevoie de responsabilitate și de risc asumat din partea tuturor. Eu fac parte din toate comisiile la nivelul Ministerului și o fac benevol. Nu am văzut pe cineva să stea în ministerul acela. A fost un calendar încărcat, a fost Evaluarea, Bacalaureatul. S-a lucrat pe brânci. Însă singura problema pe care o avem e că trebuie să găsim finanțarea, astfel încât să dotăm toate instituțiile de învățământ cu echipamentul necesar pentru ca lecțiile să fie transmise și online, mai spune Cristache.
„Ne lovim de componenta financiară”
În cotinuare, Iulian Cristache spune că componenta financiară este cea mai piedică la nivelul unităților de învățământ.
Sistemul a fost cronic subfinanțat. E greu să să faci în 6 luni ce nu s-a făcut în 30 de ani. Noi am încercat să facem o scrisoare de parcurs cu toate partidele, însă nu au dorit să răspundă la apelul nostru. Avem nevoie de o legislație care să fie asumată de toate partidele. Avem nevoie de un procemt din PIB, pentru că niciun partid nu va veni să dea 6% din PIB. Trebuie să punem piciorul în prag. Însă acești politicieni consideră educația prioritară doar în campanie electorală. Apoi uită, iar vina majoră o avem noi, părinții, care îi alegem. Nu ar trebui să mai alegem un primar, și mă refer aici, în special în mediul rural, acolo unde vobim de deficiențe majore de infrastructă. Oamenii aleg timp de două-trei mandate același primar, mai atrage atenția Iulian Cristache.
Școala începe pe 14 septembrie
Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că școala în învățământul preuniversitar începe la 14 septembrie, iar pentru majoritatea elevilor asta înseamnă că vor merge efectiv la instituțiile de învățământ. Președintele a precizat însă că decizia va fi luată la nivel local, în funcție de trei scenarii care un fost schițate.
Criteriul de care se ține cont în stabilirea acestor scenarii este numărul de cazuri noi din ultimele 14 zile la mia de locuitori. Astfel:
- Scenariul verde înseamnă că în localitatea respectivă e mai puţin de o persoană detectată cu COVID-19, în ultimele 14 zile;
- Scenariul galben (risc mediu) – între 1 şi 3 persoane detectate cu noul coronavirus;
- Scenariul roşu se aplică unde au apărut mai mult de trei bolnavi noi în localitatea respectivă, în ultimele 14 zile, la mia de locuitori. În acest scenariu, școala se închide de tot.
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



