O. K.

În prezenţa primului ministru şi a ministrului de interne, noii ofiţeri poliţişti au cîntat,  într-un cor bine pus la punct, „Gaudeamus igitur!”.
„Vivat, crescat, floreat!” — se zice ca le-ar fi urat, intr-o telegramă, viitorii lor beneficiari.

Ochii, ex-golanilor sînt aţintiţi, cu nădejde spre Nord, unde Săpînţa dă semne să devină un refugiu al celor îngroziţi de spectrul neocomunismului.

BRIEFING LA CLUBUL PRESEI STRĂINE

Conferinţa de presă a domnului ADRIAN NĂSTASE

Din cînd în cînd, Clubul Presei Străine din str. Donici îi mai adăposteşte şi pe gazetarii români, aşa cum s-a întîmplat ieri, cu prilejul primului „briefing” pe care ministrul de externe I-a organizat în dorinţa de a ne ţine la curent cu principatele direcţii, de acţiune, ale politicii româneşti. întîlnire de bun augur, dintr-o serie ce se vrea periodică, desfăşurată într-un cadru decontractant şi caracterizat prin francheţe şi transparentă. Ne place, nu ne place, termenul de transparenţă se impune tot mai mult ca o condiţie sine qua non a autenticului dialog şi credibilităţii.

Domnul Adrian Năstase, tînărul nostru ministru de externe, porneşte din start, în misiunea sa guvernamentală, cu atu-urile pe care i le conferă o prezenţă agreabilă, cultivată, proprietatea unui limbaj în care specificitatea se îmbină cu plasticitatea — calităţi care, în general, au lipsit predecesorilor săi, promovaţi cel mai adesea pe criterii ce nu aveau nici o contingenţă cu diplomaţia.
Primele lucruri pe care domnia sa a dorit să ni le facă cunoscute, ţin de noua organizare a Ministerului de Externe. Organigrama a fost aprobată de către guvern zilele trecute şi procesul de aplicare va lua o perioadă de timp în care se va proceda şi la o substanţială înnoire — sub raport calitativ şi de vîrstă — a cadrelor. În afara compartimentelor tradiţionale, ministerul va avea cîteva noi, între care o Direcţie pentru probleme multilaterale europene, a cărei importanţă este determinată de mutaţiile profunde ale profilului politic al continentului. În cadrul Departamentului Politic General, condus de către ministrul secretar de stat Romulus Neagu, vor continua să funcţioneze direcţiile tradiţionale de spaţiu America de Nord, Europa, America Latină, Africa şi Asia, alături de care se vor afla două direcţii politice de sinteză (diagnoză şi planificare politică). Va exista şi un secretariat de stat pentru organizaţii internaţionale şi drept internaţional, în cadrul căruia va funcţiona şi o direcţie de politică economică, a cărei necesitate decurge din încetarea monopolului statului asupra comerţului exterior. În fine — aflat de ieri in exerciţiul funcţiunii — departamentul de presă şi relaţii consulare, unde — noutate absolută — a fost înfiinţat un compartiment pentru relaţiile cu emigraţia. Există o disponibilitate reală pentru ca diaspora românească să fie tratată gradual, fără ostentaţie, acestei probleme urmînd să i se acorde un curs firesc. Nou este şi compartimentul pentru Drepturile Omului, din cadrul Direcţiei Juridice. Aici, însă, vor fi necesare cooperări şi conlucrări cu instituţii neguvemamental, între care este avută în vedere înfiinţarea unui Institut Român pentru Drepturile Omului, pus eventual, sub egida Parlamentului. Realizarea unei organigrame a fost incomparabil mai puţin complicată decît dificultăţile pe care le va ridica găsirea şi formarea noilor cadre pentru diplomaţie. Au fost obţinute o serie de burse în străinătate la care vor fi trimişi tineri testaţi pentru aptitudini, avînd rolul ca într-o anumită perioadă de timp să contribuie la întinerirea ministerului în care astăzi un

singur diplomat are vîrsta sub 30 ani ! Din păcate nu există încă un cadru de pregătire adecvată în plan intern. Mulţi dintre vechii ambasadori au fost rechemaţi. În locul lor nu au plecat încă alţii noi. Cîteva dintre cele mai importante ambasade europene nu sînt „acoperite” la nivel de ambasador ca Londra, Paris, Roma sau Madrid. Există dificultăţi în a găsi oamenii cei mai potriviţi, a căror platformă intelectuală şl politică să fie dublată şi de calităţi diplomatice şi administrative. La acest capitol se oscilează între personalităţi independente şi diplomaţi de profesie, urmînd ca deciziile să fie luate de la caz la caz.
Ce se va întîmpla în perioada următoare? Luna august este în mod tradiţional, o lună de vacanţă diplomatică. Nu va fi şi pentru ministerul român, de externe. Acest răgaz va fi’ folosit pentru pregătirea acţiunilor ce se vor desfăşura în septembrie — o lună decisivă pentru numeroase activităţi politice. Se are în vedere o amplificare a contractelor bilaterale, mai ales pe  anumite direcţii. Este necesară o ameliorare considerabilă a imaginii noastre externe şi o întărire a credibilităţii procesului democratic în curs. Activităţile parlamentare în acest domeniu urmează să completeze şi să nuanţeze demersurile diplomatice. În septembrie se va deschide Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Tot atunci va avea loc reuniunea pregătitoare a miniştrilor de externe, care va pregăti conferinţa şefilor de guverne şi de stat din C.S.C.E. de la Paris. Vor mai avea loc reuniuni legate de Tratatul de Ia Varşovia şi de reunificarea Germaniei. O agendă bogată ce va impune acţiuni şi demersuri constructive, active, pe care noua echipă ministerială este hotărîtă să le exercite cu responsabilitate şi exigenţă. (Octavian Andronic)

Ziarul Libertatea din 31 iulie 1990 pag. 1-a

Democraţie în marşarier

Caricatură de ANDO​

EVRIKA

Sergiu Nicolaescu nu se dezminte. Ultima sa găselniţă… istorică, de la sfîrşitul săptăminii trecute: „Acest secol a început cu o revoluţie – cea comunistă, din Rusia – şi s-a terminat cu (deja? – n.n.) o revoluţie – cea anticomunistă, „din România”. După ce emisiunea „Viaţa parlamentară” de unde am reţinut citatul din popularul regizor, s-a încheiat, T.V. ne-a „delectat” cu o peliculă made S. Nic. (se pare filmul preferat de ex-dictatorul român): „Nea Mărin miliardar”.

MIRACOLUL ECONOMIC ROMÂN I

Guvernul a constatat că în luna iunie, deşi a avut loc o scăderea producţiei şi a productivităţii muncii, salariul mediu a crescut I Chestiunea merita să, fie studiată cu atenţie pentru că ea constituie, fără doar şi poate, o prioritate mondială I

Comunicat din partea Procurorului General al României

Ani aflat prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă de faptul că mai multe persoane cer punerea în libertate a lui Munteanu Marian, arestat în legătură cu evenimentele din 13—15 iunie 1990, deşi în mod firesc aceste cereri trebuiau adresate direct organelor procuraturii sau, în măsură în care se considera necesar, mie personal.
În raport de această situaţie, aduc la cunoştinţa opiniei  publice următoarele:
Potrivit dispoziţiilor legale, actele de urmărire penală şi toate măsurile procedurale se iau de către procurorul care instrumentează cauza, pe baza probelor administrate şi a convingerii lui intime pe care şi-o  formează exclusiv în funcţie de materialul probator.
În consecinţă, chiar dacă pe plan administrativ organele procuraturii sînt subordonate ierarhic, nici şefii unităţilor de procuratură şi nici procurorul general nu au dreptul să dea dispoziţii procurorilor care instrumentează cauzele penale în sensul adoptării unei anumite soluţii.
Cu toate acestea, pentru asigurarea stabilirii adevărului şi respectarea drepturilor procesuale ale persoanelor, procurorul şef poate infirma, în scris şi motivat, o măsură procesuală luată în cadrul procesului de cel care efectuează urmărirea penală.
Avînd în vedere interesul pe care îl prezintă cauza referitoare la Munteanu Marian, în decurs de 3 zile voi verifica actele de urmărire penală ca şi oportunitatea măsurilor luate şi voi aduce la cunoştinţa opiniei publice constatările ce vor rezulta din aceste verificări.    

GHEORGHE ROBU
procuror general

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• O INIŢIATIVĂ: GRUPUL PENTRU DIALOG SEXUAL

Pornind de la constatarea că pe vremea dictaturii problematicii sexuale i se acorda foarte puţină atenţie, accentul fiind pus în special pe capacitatea de reproducere lărgită a poporului român, în scopul ca acesta să ajungă din urmă si chiar să întreacă China, un comitet de iniţiativă a hotărît, înfiinţarea unui organism — Grupul pentru dialog sexual — care printr-o activitate susţinută, conştientă, să deschidă maselor ochii asupra importanţei acestui compartiment al existentei noastre sociale.
Grupul îşi propune să organizeze dezbateri, acţiuni de promoţie, si prin publicarea unei reviste de specialitate (cu denumirea „69″).
să combată amatorismul şi diletantismul cu care unele organe de presă precum „Oblio“ sau „Semnal”, au dezinformat pînă acum sistematic masele însetate de noi cunoştinţe. „Vrem să ridicăm capacitatea de înţelegere a problematicii sexuale de către pături largi ale societăţii — a declarat unul dintre conducătorii grupului aflat în vizită de documentare la firma „Play-boy“ — pentru că guvernul nu face nimic în acest sens“. Se spune că Grupul a denunţat public refuzul guvernului de a pune la dispoziţie un canal de televiziune pentru popularizarea celor mai reuşite creaţii ale genului.

• FRED Şl GINGER V/S MITICĂ Şl DOINA

Un nou cuplu de dansatori pe sîrmă face ravagii în arena Lambadei politice: demni urmaşi ai iui Fred şi Ginger, Mitică (Mazilu) şi Doina (Cornea — Kocsis— Juhasz) uimesc Europa şi nu numai Europa cu performanţele lor patriotice, solicitând ajutoare pentru întărirea disidenţei (ehei, prima dragoste nu se uită !) şi militînd din răsputeri pentru acordarea către România, a clauzei naţiunii celei mai defavorizate! Celebritatea celor doi a atins asemenea culmi, încît, de un paregzamplu, pe cursa TAROM Zurich — Bucureşti li s-a acordat tratament oficial VIP (ceea ce implică scutirea de a efectua formalităţi vamale, printre altele…). Mai mult, o cursă recentă de la Zurich a decolat cu mare întîrziere (ceea ce a implicat plata în valută a unor locaţii) deoarece era aşteptată doamna Doina, care nu ştia ora exactă a plecării. Şi pentru ca tratamentul să fie complet, deoarece domnia sa nu-şi reţinuse bilet, amabilii lucrători ai primei companii aviatice române n-au ezitat să-i lase în (aero)gară, cu buzele umflate, pe un membru al delegaţiei Oficiului de standarde, invenţii şi mărci, care efectuase o călătorie de afaceri în Elveţia şi care îşi luase din timp OK-ul! Faima coregrafică a primei noastre dame de companie (care, ştim noi !) a făcut în plus , să coboare din avion separat de ceilalţi călători şi să fie aşteptată la scara avionului de, o maşină oficială (? !). Explicaţia oferită de „oficiali” a fost că atît Mitică, cît şi Doina sînt posesori de paşapoarte diplomatice! Ce diplomaţie fac cei doi, ne-am lămurit de mult. Mai rămîne de lămurit dacă lucrurile stau aşa, şi cum le-au obţinut!
În rest, dansul continuă, azi aici, mîine-n Elveţia, pînă cînd cei doi vajnici luptători pentru drepturile omului (omul Mazilu şi omul Cornea) vor obţine premiul „Oscar”. La categoria „duplicitate” patriotică !

• PRIMIM LA REDACŢIE, DIN PARTEA AMBASADEI FRANŢEI

Monsieur le Directeur,

Je suis contraint d’apporter un dementi formel a l „information“ parue dans votre ‘Journal, le 23’ juillet, selon laquelle l’attache militaire francais aurait „mis sa voiture a la disposition des manifestants de la place de l’Opera leur apportant des fleurs utilisees pour la decoration  et rendant d’au-
tres -petits services utiles”.
Esperant que vous voudrez bien porter cette Information a la connaissance de vos Iecteurs,
Je vous prie de croire, Monsieur le Directeur, en l’expression de mes sentimente distingues.
Jean-Michel DUMOND
Charge d’Affaires a.i.

Ziarul Libertatea din 31 iulie 1990 pag. a 2-a

Ziarul Libertatea din 31 iulie 1990 pag. a 3-a

ANUNŢ

I.D.M.S. Bucureşti aduce la cunoştinţă publicului interesat că începînd cu. 01.08.1990, Dacia 1310 berlină, break şi 1304 se livrează persoanelor care au banii depuşi ia C.E.C. în cont pentru autoturism pînă la data.de 31.12.1985.
Livrarea se efectuează conform arondării judeţului de domiciliu cunoscute, în funcţie de stocul de autoturisme şi capacitatea zilnică de livrare a fiecărui magazin.
Înscrierile la autoturismele Dacia 1410 Sport se sistează începînd cu 01.08.1890, întrucît numărul de cumpărători aflaţi în evidenţă pentru acest autoturism corespunde cantităţii de autoturisme pe care o va livra producătorul în anul 1990.
Pentru autoturismele OLTCIT -înscrierile se fac prin transfer opţional, al persoanelor care au banii depuşi la C.E.C. în cont pentru autoturism anterior datei de 31.03.1990, conform arondării publicate în presă în anunţurile anterioare. Livrările se efectuează numai pe baza comunicării scrise expediate de la magazinul auto I.D.M.S. de înscriere.
Menţionăm că vînzarea pentru toate tipurile de autoturisme se efectuează în funcţie de stocul de autoturisme şi capacitatea zilnică de livrare a fiecărui magazin.

Ziarul Libertatea din 31 iulie 1990 pag. a 4-a

Interviul generalului-colonel VICTOR STĂNCULESCU acordat „Vocii Americii”

(FRAGMENTE) Joi, 19 Iulie, ora 20,40

Adriana Melnic: Am citit comunicatul dat publicităţii in legătură cu relaţiile dintre Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne, comunicat necesar în acel moment. Care este perspetiva acestor relaţii?
Victor Stănculescu: Lucrăm împreună echipele celor două ministere pentru a pune la punct toate problemele legate de colaborare, şi cooperare, începînd cu pregătirea cadrelor, învăţămîntul militar, activităţile de perspectivă şi cele zilnice. Lucrăm împreună şi ne consultăm în ceea ce priveşte elaborarea reglementărilor ce trebuie să stea la baza activiţăţii viitoare a Armatei şi a MinisteruIui de Interne. Eu am mare încredere că echipa MinisteruIui de Interne şi cea a Armatei vor putea să pună la punct relaţii care să reprezinte un model faţă de un trecut în care cele două ministere — şi aceasta a fost o urmare a vechiului regim — erau contrapuse din nefericire, deşi aveam acelaşi interes.

Întrebare:    Domnule ministru, vă cer permisiunea să ne întoarcem puţin în timp. În 22 decembrie aţi dat ordin de retragere a Armatei şi după cum declarau participanţii la emisiunea „Rondoul” din 18 februarie a.c., a fost distrus, am înţeles eu, sistemul de transmisie radio. Aţi luat singur asemenea hotărîri, v-aţi consultat cu alţi colegi?
Răspuns: M-am consultat cu mine însumi, pentru că am fost într-o situaţie de a nu avea altă soluţie. M-am consultat cu mine însumi şi cu conştiinţa mea şi eu singur mi-am dat ordin să dau ordin. Spun acest lucru pentru că se marşează foarte mult, se scriu acum lucruri „interesante”, despre tot felul de conspiraţii, lovituri de stat etc.
Dacă este vorba de lovitură de stat înseamnă că am dat-o pe cont propriu. Nu pot să vorbesc şi să admit că a fost ceva premeditat şi că s-a acţionat într-un consens, într-un cadru mai larg, pentru că eu personal, care am avut cîteva iniţiative şi am luat unele măsuri, n-am ştiut despre, ce se vorbeşte, că exista un trecut şi n-am căutat pe cineva pe care să-i aduc lîngă mine ca să fim doi pentru a împărţi răspunderea cu acesta.

Întrebare:     Domnule     ministru Stănculescu prezenţa Armatei în evenimentele care au început în decembrie ’89 a fost foarte puternică şi, de asemenea, reacţia populaţiei la prezenţa Armatei nu a fost pozitivă. Există şi multe semne de întrebare pe care răspunsurile, dvs. probabil că le vor elucida. Vorbind tot de evenimente care au marcat puternic societatea românească, deci 13—15 iunie 1990, nu eraţi în ţară, Armata nu a intervenit spre surprinderea multora, s-au formulat critici împotriva Armatei. La 13 iunie intervenit Poliţia militară. 
Răspuns: Aş vrea să fac o singură precizare. Aş dori ca ascultătorii să analizeze concluziile pe care comisia parlamentară le va prezenta. Pentru ca să nu fiu cel care am vorbit de la Berlin, cum spunea cineva. S-a făcut asemenea afirmaţii. Totdeauna în Armată este un obicei, cel care pleacă undeva trebuie să-i lase primului locţiitor drepturi depline. Este un obicei care a fost şi este folosit în Armată.

Întrebare: Domnule general Stănculescu, o ultimă întrebare despre rolul Armatei într-o democraţie, în condiţiile in care ţările europene tind către o Europă unificată?
Răspuns: Este un prim pas spre a învăţa profund ce este democraţia. Eu aş. vrea să subliniez că trebuie ca toţi oamenii politici, de la noi din ţară să studieze bine modul cum armatele din diverse ţări sînt folosite în timp de pace şi în acest context, să avem în vedere că în primul rînd liniştea şi ordinea trebuie asigurate de organismele care sînt destinate acestor scopuri. Trebuie o acţiune politică de liniştite, a unor asperităţi, pentru că elementul politic trebuie să primeze în aceste situaţii, chiar dacă presa a adus ce-a spus la noi în ţară despre Armată. Ţara nu se apără numai Ia fruntarii ştim foarte bine, dar aş vrea ca cei care au scris despre aceasta să mai studieze ce s-a mai întîmplat şi pe la vecinii noştri.

La Bucureşti, popii fac din nou politică

Monseniorul Robu a pus să fie citită în biserici o scrisoare de protest contra recentelor acte de violenţă ale minerilor. El a denunţat o tentativă de pogrom contra ţiganilor.
„Oameni însetaţi de sînge, îndepărtaţi-vă de mine!”. Invocînd cuvintele teribile ale profetului Isaia, noul arhiepiscop catolic al Bucureştiului, Monseniorul Ioan Robu, a pus să fie citită în toate bisericile catolice din Bucureşti o scrisoare de protest împotriva actelor de violenţă săvîrşite recent de mineri, condamnîndu-i pe cei care i-au chemat, încurajat şi acoperit în cursul zilelor s]ngeroase de 13, 14 şi 15 iunie.
„Sperantele noastre comune, născute în decembrie — scrie el — au fost dintr-o dată întunecate de o dezlănţuire colectivă de violentă şi de ură. Eforturile tuturor şi ale fiecăruia, încercările noastre de a edifica o societate, bazată ,pe libertatea şi demnitatea grupurilor sociale au fost puse sub semnul întrebării”.
„Dreptul de liberă asociere şl de adunare, dreptul la libera exprimare a opiniei — individuală sau în grup — libertatea cuvîntulul şi a presei au fost
brusc suspendate prin forţă. Toate aceste drepturi au fost plătite cu sînge în decembrie. De aceea, noi nu putem asista impasibili la vărsarea de sînge care acum pare să le fi înăbuşit”.
Invocîndu-şi datoria de episcop, Mgr. Robu denunţă succesiv:
— acţiunea brutală a forţei în zorii zilei de 13 iunie, acţiune care a provocat în mod conştient sau nu mînia disperată şi agresivă a unei părţi a tineretului;
— programul de dezinformare sistematică prin transmiterea de către mass-media a unor adevăruri trunchiate;
— apelul lansat către mineri, precum şi atrocităţile comise contra populaţiei civile, contra intelectualilor şi studenţilor;
— devastarea sediilor partidelor, a Universităţii şi a Institutului de arhitectură, consimţirea la violenţa colectivă şi invitaţia, exprimată public, la delaţiune;
— arestările abuzive şi ameninţările, vînătoarea de vinovaţi imaginari şi acuzaţiile iresponsabile lansate contra grupurilor etnice;
— agravarea tensiunilor dintre diferitele categorii sociale.
Arhiepiscopul lansează o acuzaţie de o gravitate deosebită care relevă unele aspecte necunoscute asupra dramelor din iunie;
„Noi protestăm cu fermitate, scrie el, contra încercărilor de pogrom, semnalate în unele cartiere din Bucureşti locuite de ţigani. Noi nu putem tolera aceste manifestări rasiste şi xenofobe, gravele brutalităţi suferite de cetăţeni români şi distrugerea bunurilor lor sub pretextul că ei aparţin unei minorităţi considerată a fi inferioară şi ostilă”.
Urmează apoi acest avertisment al arhiepiscopului:
„Violenţa săvîrşită contra conştiinţelor este de departe cu mult mai primejdioasă decît violenta fizică. Fapt dovedit de eveninimente… Noi, cei care am fost răscumpăraţi prin sîngele lui Hristos, nu ne temem nici de cei care fac să curgă sînge, nici de cel care corup conştiinţele”.
El conchide: „Ne exprimăm compasiunea pentru victimele agresiunii şi solidaritatea cu toţi cei care au avut de suferit în zilele de 13, 14 şi 15 iunie, asigurîndu-i de iubirea noastră. Tuturor le amintim cuvintele Mîntuitorului nostru: Să nu vă fie frică!
Tuturor preoţilor şi credincioşilor arhidiocezei le mărturisim că avem nădejdea că lumina adevărată ne va dezvălui, dimensiunea chipului pur, al adevărului, al iertării aproapelui, al respectului faţă de lege şi al dragostei faţă de semenii noştri”.

ultima oră

Din partea Direcţiei Generale a Vămilor, Agenţia de presă Rompres a primit următorul COMUNICAT:

1. In vederea prevenirii scoaterii abuzive din ţară a unor bunuri deficitare pe piaţa internă, in baza art. 207 alin. S din Regulamentul vamal, Ministrul Finanţelor a emis următorul:
ORDIN
Art. 1 — În perioada 01.08.1990 — 30.04.1991, nu se permite scoaterea din ţară de către persoanele fizice, în afa-
ra efectelor de călătorie, a următoarelor categorii de bunuri :
A) Materiale neconfecţionate (textile, pielărie, materiale plastice, hîrtie etc.);
B) materiale de construcţii şi instalaţii;
C) materiale şi piese de uz industrial;
D) medicamente, instrumente şi articole de tehnică medicală;
E) mobilier din lemn;
F) covoare, mochete, carpete şi peretare    
G) piese de schimb şi accesorii auto, moto, velo;
H) maşini şi aparate pentru menaj şi uz gospodăresc;
Art. 2 — In cadrul plafoanelor admise de lege, în afara efectelor de călătorie, sînt permise la scoaterea din ţară
cel mult 5 bucăţi (set, perechi, etc.) bunuri de acelaşi fel, în cazul obiectelor cu valoare individuală de pînă la 1000 Iei. Fac excepţie de la această prevedere tipăriturile şi imprimările de orice fel.
Art. 3 — Pentru persoanele care îşi stabilesc domiciliul în altă tară, precum şi pentru persoanele cu domiciliul în străinătate, aflate în înteres de serviciu în România, sau care au procurat bunuri cu plata în valută Ia scoaterea din tară a bunurilor care le aparţin se aplică numai restricţiile prevăzute la art. 1 lit. A, B, C.
Art. 4 — Prezentul Ordin se va afişa Ia toate unităţile vamale.
II De asemenea, se atrase atenţia călătorilor ca, potrivit art. 173 din Regulamentul vamal, la ieşirea din România cu autovehiculele proprietate personală pot scoate din ţară numai cantităţile de carburanţi la capacitatea  rezervoarelor normale, nefiind permisă utilizarea rezervoarelor suplimentare sau a canistrelor.
Pentru călătorii care intră sau ies din ţară mai mult decît o dată intr-o lună sau care rămîn în ţară sau în străinătate mai puţin de 24 de ore, cantitatea de combustibil admisă la scoaterea din ţară este limitată Ia 10 litri de autovehicul.