Actualitate
INTERVIURILE GÂNDUL. Ioana Pârvulescu, invitata Cristinei Stănciulescu: „Am venit la Litere prin eliminare, nu prin vocație, dar această eliminare era, de fapt, vocația”
Ioana Pârvulescu este invitata Cristinei Stănciulescu la INTERVIURILE GÂNDUL. În a cincea parte a interviului exclusiv (publicat în premieră pe canalul YouTube al GÂNDUL), scriitoarea vorbește despre momentul în care a ales să devină scriitoare și definiția intelectualului.
Cristina Stănciulescu: Ați vrut dintotdeauna să scrieți?
Ioana Pârvulescu: Deloc. Nu am vrut. Voiam lucruri mult mai interesante pentru mine, copilul sau adolescenta. În clasa a cincea ni s-a dat un test despre ce vrei să te faci când vei fi mare? Eu am scris gazetar, ziarist și toți copiau de la mine…
Dirigintele, profesor de matematică, a spus la ora de dirigenție: „Nu înțeleg ce e cu voi…Toți vreți să vă faceți ziariști”
Ioana Pârvulescu: De ce doream să mă fac ziarist, nu știu, azi nu aș mai vrea lucrul acesta. Pe urmă am vrut să mă fac arheolog. Și pe urmă mai serios, aș fi vrut foarte mult să fac istoria artei, dar pe vremea aceea erau doar patru locuri la istoria artei și am fost descurajată de către oameni mai trecuți prin viață de către mine, „alea patru locuri sunt deja date, este fiica nu știu cui, nu ai ce să cauți”.
Am venit la Litere prin eliminare, nu prin vocație, dar această eliminare era VOCAȚIA. A fost o alegere formidabilă, pentru că facultatea am făcut-o cu mare ușurință, făceam ce îmi plăcea mai mult. Mai erau și materii mai puțin plăcute, dar treceam peste.
Scrisul le-a înglobat pe toate, a fost cel mai aventuros lucru, îmi plăcea acțiunea. Până la urmă a fost cel mai aventuros lucru pe care am putut să-l fac și să locuiești într-o carte este formidabil.
Cristina Stănciulescu: Astăzi se citește mai puțin.
Ioana Pârvulescu: Da.
Cristina Stănciulescu: Cum e lumea fără cărți?
Ioana Pârvulescu: Adică se citește mai puțină literatură. Oamenii nu mai au răbdare să stea să citească, se întrerupt să se uite pe telefonul mobil.
Cristina Stănciulescu: Ce înseamnă o viață fără cărți? Astăzi? Se poate trăi fără cărți, nu?
Ioana Pârvulescu: Se poate. Îmi amintesc de o întâmplare tot din studenție, când știți că oamenii au pasiunea discuțiilor în contradictoriu, și am vorbit cu un coleg care locuia în aceeași casă cu chirie, unde locuiam, și care era fizician. Deși fratele lui era poet, el nu citea. Eu l-am întrebat cum îți poți închipui o lume fără cărți, fără să citești.
Și el a spus „Păi?”
Sunt oameni care pot trăi liniștiți fără carte, dar este pierderea lor, nu știu ce pierd, nu știu cum e să locuiești în cărți. E ca și cum ai locui într-un loc foarte neplăcut, cu gunoaie, și ai refuza un loc confortabil.
Cristina Stănciulescu: Da. Exact.
Ioana Pârvulescu: Chiar dacă în cartea aceea se produc lucruri groaznice.
Cristina Stănciulescu: Ce face intelectualul? Care mai este rolul lui?
Ioana Pârvulescu: Nu suntem intelectuali tot timpul sau inteligenți tot timpul, ba chiar aș spune invers. Suntem inteligenți și intelectuali când și când. „Ești intelectual în momentul în care o masă de oameni urlă DA, DA și tu te scoli în picioare cu demnitate și spui NU”, spunea Thomas Mann, în preajma celui de-al Doilea Război Mondial.
Intelectualii pot doar din când în când să se coaguleze și unul dintre aceste momentul este momentul Dreyfuss, în care s-a impus cuvântul INTELECTUAL, unde au fost în stare să întoarcă lucrurile, să scape un om nevinovat, condamnat de toată societatea, care aparent era cu adevărat vinovat, să creeze petiții. Pentru Europa a fost momentul intelectualilor. Din când în când intelectualii reușesc să facă așa. Societatea civilă a făcut foarte mult pentru România în acești ani. Am văzut discuții ale unor străini: România a pornit foarte prost în anii 1990. Acum nu stă mai prost decât cei din jur. Eu cred în puterea intelectualului, atunci când este cu adevărat intelectual, ei trebuie urmați. Intelectualul îți arată unde este greșeala, nu este neapărat și cel care o repară. Ei se cam ceartă între ei, asta e problema. E inevitabil, există o confruntare a ideilor.
Pentru momentele lor bune și pentru momentul în care te scot la lumină, intelectualii merită stima noastră.
Urmăriți interviul integral pe canalul nostru de Youtube!
INTERVIURILE GÂNDUL. Ioana Pârvulescu, invitata Cristinei Stănciulescu la „Gânduri Bune” – A patra parte
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o ziBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 15 orePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zileSpitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!



