”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.

Povestea lui Alexandru Pribeagu ca actor mim începe la 18 ani când s-a hotărât să studieze teatru și pantomimă. Întors acasă, pe meleaguri bucureștene, Alexandru vrea să imprime artei românești o nouă direcție în sfera pantomimei.

Actor, mim și art-terapeut, Alexandru Pribeagu a studiat și teatrul corporal la Academia Europeeană Magenia. Aici a avut ocazia să participle la mai multe stagii în cadrul organizației Actors Studio. Întors în România, a absolvit şi un master de art-terapie la UNATC şi a pus bazele unei asociaţii culturale. Acum are propria trupă de teatru şi de pantomimă şi colaborează cu diverse teatre şi instituţii culturale.

A studiat la Sorbona

„Mă pasionează munca cu oamenii şi domeniile în care activez îmi oferă şansa să descopăr şi să interacţionez cu o mulţime de persoane”, spune Alexandru Pribeagu.

După liceu a avut șansa să meargă la facultate în Franța. Micul său periplu pentru deprinderea artei corporale s-a transformat într-un voiaj de opt ani.

Gândul de a pleca singur într-o aventură din care să se nască un eventual drum în viaţa mea a fost foarte puternic şi am dat curs acestei porniri. În cei opt ani petrecuţi la Paris am avut ocazia să cunosc oameni care m-au ajutat să îmi găsesc mai uşor direcţia şi mi-au deschis orizonturile. Odată ajuns acolo nu am renunţat la ideea de a mă întoarce în România, dar am fost conştient că trebuie să profit de tot ceea ce îmi poate oferi Parisul şi viaţa culturală de acolo, ca atunci când mă voi întoarce să mă pot folosi de toate lucrurile pe care le-am acumulat. Aşadar, experienţele din Franţa m-au determinat să mă gândesc serios la ideea de a reveni în ţara mea natală, pentru a începe aici un proiect nou. Am ales să mă întorc pentru că mă simt legat de tară, de cultura ei şi pentru că mă simt bine. Am familia şi prieteni aproape şi asta contează mult pentru mine. Aici am înfiinţat şi o asociaţie culturală, şi cred că pot contribui şi eu la bunul mers al scoietatii din care fac parte, prin aportul şi implicarea mea artistică”, spune Alexandru Pribeagu pentru GÂNDUL.RO.

„Arta poate fi spectaculoasă”

Pentru Alex, locul unui actor este pe scenă, în fața unui public, dăruind agoniseala sa sufletească fără parti-pris-uri de niciun fel. Libertatea pe scenă trebuie să fie totală.

Dacă vorbim de artă şi de raportul ei cu societatea românească, nu este tocmai cel mai fericit caz pe care putem să-l analizăm. Există câteva neajunsuri care fac ca acest domeniu, extraordinar de important, să fie insuficient exploatat şi folosit în societate. Odată pentru a putea păstra şi duce mai departe valorile culturale prin care ne definim viaţa socială şi tradiţiile, dar şi ca un vector de dezvoltare a oamenilor atât individual dar şi colectiv. Cred că politicile de susţinere şi promovare a artei şi a culturii în general au avut de suferit în anii care au trecut, datorită lipsei de coordonare a diverşilor actori implicaţi, fie ei politici sau din societatea civilă. Din fericire arta poate fi şi spectaculoasă şi mai ales poate fi foarte accesibilă, aşa că uneori e nevoie doar de timp ca lucrurile să prindă un contur şi  să poată da naştere unui stil de viaţă în care arta să aibă locul ei”, spune Alexandru Pribeagu.

În viziunea lui Alexandru, pantomina este încă o nișă în lumea teatrului, dar una care începe să fie tot mai prezentă în producțiile teatrale  şi diversele genuri de spectacole de dans sau coregrafii.

„Fiind vorba de o artă ce esenţializează multe din conceptele şi metodele de actorie şi teatru, să menţinut prezenta în mai toate epocile şi curentele estetice. În epoca noastră digitală unde rapiditatea informaţiei trece mult prin mediul vizual, pantomimă va fi intodeauna bine integrată şi primită de către public în general”, spune actorul

„România are poate şansa să devină un sol fertil pentru multe domenii”

Crede, cu certitudine, că România are șansa să devină unn sol fertil pentru multe domenii, iar pantomima poate fi unul dintre ele.

„Avem încă o mare problemă, şi acela este accesul la informaţii şi calitatea acestora. Deocamdată teatrul în general trebuie să ajungă şi mai aporape de publicul lui, şi să poată să îi întâmpine şi pe cei care din diverse motive nu pot ajunge uşor la el”, explică Alexandru Pribeagu.

Predă teatru și pantomimă copiilor

Pe perioada studenției, Alex a avut ocazia să lucreze și cu copiii în diverse proiecte, dar și ateliere de teatru sau de pantomimă.

Experienţa în lucrul cu copiii m-a ajutat în meseria mea de actor. În ultimii 4 ani am susţinut constant ateliere pentru copii în cadrul asociaţiei culturale Imaginabil. Copii au intuitiv deschiderea necesară să încerce să comunice cu lumea în care trăiesc. Cred că artă este un suport excelent de comunicare pe care copii atunci când au şansa să-l descopere, îl pot folosi pentru a-şi dezvolta personalitatea şi totodată să capete încrederea de care au nevoie pentru a se exprima cât mai liber. Artă pentru copii stimulează imaginaţia şi le oferă şansa să-şi  exploreze propria realitatea. Un lucru important este acela de a putea oferi cât mai multe ocazii în care acesta să interacţioneze cu arta sub toate formele ei. Diversitatea nu trebuie aplicată doar în alimentaţie, ci mai ales trebuie să fim atenţi cu ce ne hrănim restul corpului şi mintea”, spune Alexandru Pribeagu.

Despre relația dintre expresivitate şi corporalitate

„Corporalitatea este ceva ce se transmite de la om la om. Prin imitaţie ajungem să copiem comportamente şi prin obiceiuri şi tradiţii ajungem să ne definim corporalitatea, şi aici mă refer şi la obiceiurile culinare sau cele culturale recreaţionale. Iar când vorbim de corporalitate, trebuie să ne gândim şi la cultura coprului pe care fiecare o avem, fie ea de acasă, din societate.. cu atât mai mult când ne dorim să ne facem intelsi devenim mai expresivi şi începem să folosim tot ceea ce avem la dispoziţie, adică tot corpul. Ne folosim de corporalitate pentru a ne creşte expresivitatea şi pentru a putea comunica mai uşor cu ceilalţi. Ne folosim de expresivitate pentru a transmite gândurile şi sentimentele noastre. De cele mai multe ori suntem conştienţi de ceea ce exprimăm, dar sunt situaţii când nu controlăm acest aspect. Cred că explorarea corporalităţii prin diverse tehnici şi mijloace ne poate ajuta să ne însuşim o expresivitate care să ne ajute în procesul nostru de comunicare şi să reuşim să transmitem celor din jur exact ceea ce gândim”, explică actorul.

Pandemia de coroanvirus l-a afectat mai mult în plan emoțional. O parte dintre colaborările pe care le avea i s-au suspendat.

„Am văzut cu s-a instalat frică şi teroarea în oameni, şi sincer nu este climatul ideal în care să poţi să fi constructiv. Cred că orice s-ar întâmpla trebuie să rămân concentrat la lucrurile care contează şi să fiu pregătit de pentru orice schimbare. Adaptabilitatea este un atuu pe care cu toţii îl avem şi acum este o ocazie bună să ne folosim de această caracteristică a noastră, a tuturor. În urmă cu un an am absolvit în cadrul facutlatii UNATC, master de art-terapie prin artele speftacolului, şi pot spune că peroioada aceasta de pandemie m-a făcut să mă apropii şi mai mult de zona terapiei şi a rolului pe care încă îl explorez, acela de art-terapeut. Cred că arta poate fi folosită cu succes în diverse cadre terapeutice. Arta ca suport pentru a putea trece mai uşor peste perioadele dificile din viaţa noastră. Aşa că nu e de mirare că în perioada pandemiei şi în contextul reducerii socializării oamenii au devenit mai creativi şi au avut ocazia să exploreze multe tipuri de activităţi artistice. Personal am încercat şi încerc în continuare să rămân activ şi să-mi dau de lucru, chiar dacă în această situaţie multe dintre colaborările mele s-au suspendat până când lucrurile vor reveni la normal”, a mai spus acesta.