Peste jumătate dintre copiii din ciclurile de învățământ primar, gimnazial și liceal s-au confruntat în perioada de urgență cu riscuri majore, cel mai important fiind dependenţa de Internet, urmat de expunerea la conținut agresiv și la fake news.

Și asta în condițiile în care șapte din 10 copii admit că au petrecut între trei şi patru ore online pe zi, iar 20,7%, peste șase ore.

Pe de altă parte, aproape jumătate din totalul respondenților la cercetare au declarat că nu au acces la o tabletă sau la un computer, singurele dispozitive care pot permite o participare reală la lecțiile online. Și statisticile o și confirmă: în România, estimările se situează între 250.000 de copii (Ministerul Educației și Cercetării) și 1.800.000 de copii (conform analizelor Salvați Copiii România) care nu au acces la o tabletă ori la un computer.

Datele sunt extrase din studiul „Impactul Covid-19 asupra copiilor din România”, lansat, marți, 21 iulie 2020, de Organizația Salvați Copiii România, în urma consultării a 5.000 de copii din România, din ciclul de învățământ primar, gimnazial și liceal, prin intermediul unui sondaj online.

În ceea ce privește riscurile majore la care au fost expuși copiii, 54,7% dintre aceștia recunosc că cel mai mare risc la care au fost expuşi în această perioadă de pandemie de COVID-19 a fost dependenţa de Internet. Informaţiile false se situează pe locul următor, urmate de bullying-ul online.

Telefonul mobil, principala unealtă a copiilor pentru a participa la lecțiile online

Un alt aspect relevat de studiul citat a fost și acela că 47% dintre copii au avut la îndemână doar telefonul mobil pentru participarea la cursurile online, iar 27,2% dintre cei intervievați au avut materii școlare neacoperite pe durata suspendării cursurilor.

Plictiseala a fost principala stare resimţită negativ de copii (47,5%) în perioada de izolare cauzată de pandemia de COVID-19, urmată de oboseală (32,7%), tristeţe (27,1%) şi furie (23,2%), susțin experții ONG-ul citat anterior. De altfel, copiii de vârste mici, în special din ciclul primar de studii, au resimţit mai puternic impactul negativ al izolării. Adolescenţii spun într-o măsură semnificativ mai ridicată că s-au simțit singuri, triști sau furioși.

Nu în ultimul rând, 57,4% dintre copii au declarat că jocul pe telefon, tabletă sau calculator a fost principala activitate recreativă, urmată de timpul petrecut în faţa televizorului (44,9%) şi de timpul petrecut pe reţelele sociale (40,8%).

De altfel, șapte din 10 copii admit că au petrecut între trei şi patru ore online pe zi, iar 20,7%, peste șase ore.

„Copiii vor la școală, asta e concluzia cea mai directă a sondajului realizat în rândul copiilor. Cei mai mulți dintre ei s-au confruntat deja cu diverse probleme emoționale, cu sentimente de izolare, panică și furie, iar în cazul celor care nu au avut acces la educația online sau au avut acces limitat, prin intermediul unui telefon, aceste stări sunt dublate de un sentiment dramatic de marginalizare. Aceste situații trebuie corectate”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

„Educația este cu adevărat o prioritate națională atunci când toți copiii au acces real și egal la școală”

Ca urmare a decelării rezultatelor studiului, cei de la Salvații Copiii au ajuns la concluzia că închiderea școlilor și organizarea arbitrară a unor cursuri școlare online, acolo unde a fost posibil și fără instrumente de evaluare a calității procesului de educație, a dus la situații-limită.

„Una dintre acestea este deosebit de gravă: îngrădirea accesului la educație pentru copiii vulnerabili, fără acces la internet și/sau la dispozitive care să le permită participarea online”, precizează specialiștii.

Inechitățile sociale au fost agravate, în cazul copiilor care nu au avut acces la școala online, iar izolarea, marginalizarea și discriminarea au repercusiuni atât educaționale, cât și psiho-emoționale pe termen lung.

Experții spun că în timp ce în Spania 5-9% dintre copii, iar în Finlanda 18% dintre copii cu venituri modeste au declarat că nu au acces la o tabletă ori la un computer (potrivit datelor Save the Children International), în România, estimările se situează între 250.000 de copii (Ministerul Educației și Cercetării) și 1.800.000 de copii (conform analizelor Salvați Copiii România).

Vorbim în acest context de aproximativ jumătate dintre copiii din învățământul primar, gimnazial și liceal/profesional care au la dispoziție în familiile lor doar telefonul mobil, ceea ce nu permite o participare reală la actul educațional și nici o comunicare adecvată cu cadrul didactic și colegii în webinariile clasei.

Soluții de urmat – website general care să conțină o bază de date cu lecții și exerciții pentru toate clasele

În contextul în care au fost întrebaţi ce consideră că ar trebui să facă autoritățile, astfel încât orele școlare online să fie mai atractive și mai utile, 36,7% dintre copii au propus crearea unui website general care să conțină o bază de date cu lecții și exerciții pentru toate clasele, iar 28,9% au considerat necesară pregătirea profesorilor pentru folosirea aplicațiilor și predarea lecțiilor online.

Totodată, un procent de 70,6% dintre respondenţi au cerut să se asigure curățenia în școală și materiale igienice sau de protecție medicală (măști, dezinfectanți, săpun, hârtie igienică etc.), iar 40,7% au solicitat autorităţilor programe școlare mai simple și mai potrivite pentru această perioadă.

În plus, 29,6% dintre respondenți au considerat important ca autorităţile şi cadrele didactice să solicite permanent opinia elevilor despre schimbările din școală și despre ce trebuie făcut pentru lecții online mai atractive și mai utile.

Printre măsurile pe care copiii intervievaţi şi Organizaţia Salvaţi Copiii România le propun se regăsește și asigurarea distribuirii de instrumente educaționale (tablete sau PC-uri) necesare învățării de la distanță tuturor elevilor care au nevoie și acordarea de sprijin individual în învățare.

De asemenea, trebuie să se aibă în vedere planificarea intervențiilor inovatoare care să reorganizeze atât școlile, cât și parcursurile de învățare în perspectiva următorului an școlar. Asta presupune pregătirea cadrelor didactice în susținerea lecțiilor online și garantarea materialelor personalizate și de suport de învățare pentru elevii aflați în situațiile cele mai dificile.

„Indiferent de țară, copiii cei mai săraci și mai marginalizați sunt în pericol”

Raportul „Salvați-ne educația” (Save Our Education, lansat la nivel global de Save the Children International), estimează că, la începutul lunii aprilie 2020, în încercarea de a stopa răspândirea virusului COVID-19, 1,6 miliarde de elevi la nivel global – 91% din numărul total – nu mergeau la școală.

„Pentru prima dată în istoria umanității, o întreagă generație de copii la nivel mondial își întrerupea studiile”, mărturisesc specialiștii ONG-ului. „O concluzie nedorită, identică cu rezultatele analizelor noastre pentru copiii din România, este că, indiferent de țară, copiii cei mai săraci și mai marginalizați sunt în pericol”.

Pentru aceștia, au adăugat experții, școlile nu le oferă doar un spațiu de învățare, acestea fiind acele locuri sigure unde pot primi hrană, au acces la protecție și servicii de consiliere și se joacă cu prietenii lor.

„Profesorii pot fi pentru copii persoanele la care pot apela mai întâi atunci când au nevoie de ajutor și cei care îi pot proteja. Dar odată cu închiderea școlilor, copiii nu mai au parte de aceste elemente esențiale pe care mediul școlar le poate oferi”, au conchis reprezentanții ONG-ului.

Dintre recomandările Raportului, extrem de importantă pentru România este asumarea angajamentului de creștere a finanțării educației, singura cale care permite implementarea de măsuri și planuri de recuperare la nivel național în ceea ce privește educația în contextul COVID-19.