EVRIKA! 

BUTADĂ. Cînd am afirmat (legat de programul economic) că vrem să tăiem coada cîinelui dintr-o dată — mărturiseşte un lider liberal – toată lumea a sărit în sus. Acum, cînd noul guvern a tăiat, se pare, odată cu coada, şi picioarele din spate ale animalului, nimeni nu mai zice nimic!

OK? 

S-au „reaşezat” preţurile la benzină şi la hîrtie, printre altele. Să sperăm că e spre… binele nostru! (De pildă: vom circula mai raţional şi se vor publica mai puţine inepţii?)

K.O. LUPOI NU MAI VINE ÎNAPOI? 

Controversatul nostru personaj cu ochelari fumurii care a diriguit, pentru scurt timp, destinele turismului românesc, implicîndu-se apoi în toate momentele „fierbinţi” ale actualităţii, a aterizat în Elveţia unde a cerut azil „politic”? O fi reuşit să-şi predea pistolul înainte de plecare.

(INFORMAŢII PENTRU NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

■ DEZVĂLUIRI SENZAŢIONALE

Ne-a parvenit, absolut întîmplător, un document ale cărui dezvăluiri de senzaţie îl fac demn de alte gazete, cu personalitate mai puternică în domeniu. Este vorba, nici mai mult nici mai puţin, despre o circulară secretă, semnată de Nicolae Enescu, vicepreşedinte al P.N.L. şi adresată filialelor judeţene, în care se procedează la o veritabilă demascare a… secretarului executiv al partidului, domnul Dinu Patriciu! Citind lista păcatelor şi „crimelor” sale, te întrebi, ca simplu cetăţean, cum de a fost posibilă o asemenea orbire din partea acestei formaţiuni politice, pentru a-l menţine aproape şase luni într-o funcţie de conducere. Este, trebuie să recunoaştem, un vot de blam implicit. Dar să vedem care sînt faptele:

Domnul D. P., alături de ceilalţi patru secretari executivi ai P.N.L. (Calin Popescu-Tăriceanu, Andrei Chiliman, Radu Cojocaru şi Gelu Netea) se află la a treia tentativă de destabilizare a partidului! Prima s-ar fi consumat în timpul vizitei domnului Câmpeanu în S.U.A., cînd i s-ar fi falsificat semnătura în scopuri obscure; a doua ar fi constat în tentativa de introducere în funcţia de director economic a unui personaj cu o carte de vizită impresionantă: sub masca de director la Fondul Plastic, acest domn C. era colonel de securitate, agent K.G.B. în R.F.G., director al închisorii Jilava, în timpul revoluţiei, si om de legătură cu teroriştii din Orientul Mijlociu! În fine, a treia tentativă a fost aceea în care, prin legături secrete cu premierul Roman s-ar fi determinat o parte a deputaţilor liberali să voteze cu F.S.N.-ul…

Dacă aşa stau lucrurile, ne permitem să fim întru totul de acord cu decizia de excludere din partid a domnului D. P. şi a „acoliţilor” săi. Dacă nu, nu!

■ UN NOU JOC LOGIC: „DOMIN-O!”

Finanţat cu largheţe de către Ministerul Culturii, specialiştii Grupului pentru Dialog Social au iniţiat un amplu program de creare a noi locuri logice, cunoscută fiind importanţa deosebită a acestora în dezvoltarea inteligentei indivizilor şi în adaptarea acesteia la cele mai complexe situaţii ce necesită decizii juste şi responsabile. Printre primele reuşite ale grupului se numără jocul „Domin-o!“. Despre ce este vorba? Se dă, spre exemplu, o situaţie critică. Jucătorul este dator să găsească argumente şi motive prin care, oricît de evidente ar fi caracterul obiectiv al situaţiei, demonstraţia să-l infirme. Unul dintre creatori mărturisea, în secret, că principala sursă de inspiraţie in elaborarea scenariului acestui joc a constituit-o „Golania“ — lucru care explică atenţia de care aceasta s-a bucurat din partea G.D.S.-uIui. Ce vreţi, afacerile sînt afaceri!

■ SUPOZIŢII DESPRE ATACUL TERORIST DE LA P.R.C.!

S-ar putea să fie o simplă aiureală, s-ar putea să fie adevărat. Nu ştim încă. Ce ştim este că o anumită persoană, de sex feminin şi purtînd un nume celebru pe a cărui descendenţă a mizat din plin, a fost cuprinsă, în vremea din urmă, de un puternic zel… informaţional. Doamna A., (ca să-i spunem aşa) este convinsă că are aptitudini de agent secret. Si de organizator de agenţie. Aşa că şi-a oferit serviciile mai întîi unui partid istoric, apoi altuia şi fiind refuzată, a aterizat în ograda unui partid nu prea istoric, dar creştin şi republican în orice caz, unde oferta i-a fost primită cu entuziasm de către preşedinte, om trecut prin multe şi uns cu de toate. În această calitate, doamna „A“ ar fi participat la „atacul terorist” de luni seara, împotriva sediului propriului partid, „eveniment” despre care am relatat în ziarul de ieri. Atacul eşuînd, prezidentul P., doamna A şi cei trei sau patru ciraci s-au pierdut în noaptea care a înghiţit autoturismul negru cu număr galben 1-B-299. Vom reveni cu amănunte!

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 11 iulie 1990 pag. 1-a

Caricatură de ANDO

S.O.S. 

La ora 10,17 aflăm o ştire stupefiantă: domnul Popilean, preşedintele Partidului Republican Creştin şi-a încuiat secretara particulară – Nicolae Nicoleta, de 21 de ani – în apartamentul ce slujeşte de sediu provizoriu din bd. Sălăjan, plecînd pe teren. Victima emite semnale disperate de ajutor prin telefonul 74.17.32. Nu ştim dacă poliţia a intervenit.

Cea de-a doua cameră a Parlamentului României a dezbătut ieri programul guvernului, ascultînd concluziile celor 12 comisii de specialitate constituite in cadrul Senatului. Şedinţa, la care din partea executivului a participat dl. Eugen Dijmărescu, ministru de stat a debutat cu cîteva precizări din partea preşedintelui Senatului, dl. Alexandru Birlădeanu. Am aflat astfel că modificarea Jurămintului Preşedintelui Republicii, aşa cum fusese el adaptat de Senat, s-a datorat sesizării de ultimă oră a faptului că din conţinutul textului lipsea ide-ea apărării suveranităţii naţionale. Senatul, prin vot retroactiv, şi-a însuşit in unanimitate, forma deja uzitată a Jurămîntului. Am mai aflat, apoi, că primul ministru a solicitat ca, din motive de… productivitate, la şedinţele Senatului să participe nu cîte un ministru ci cîte un ministru adjunct, soluţie impusă de volumul mare de muncă cu care se confruntă în prezent Guvernul. O ultimă informaţie: mîine (azi, adică — n.r.) la ora 10, are loc la Sala Palatului, şedinţa Constituantei consacrate începerii dezbaterilor legate de adaptarea regulamentului ei de funcţionare.

Dîndu-se cuvîntul în fond, preşedinţii comisiilor Senatului au exprimat, fără excepţie acordul faţă de ideile programului, guvernului, formulîndu-se şi o seamă de observaţii şi propuneri, unele foarte pertinente. Şi intervenţiile oratorilor s-au desfăşurat aproximativ în aceeaşi notă: a acordului faţă de platforma de guvernare, formulîndu-se însă şi o seamă de completări, propunîndu-se noi priorităţi legislative. Printre altele dl. senator Radu Câmpeanu a solicitat întîietate pentru edificarea unui ansamblu legislativ legat de statutul proprietăţii ţărăneşti, subliniind, totodată, necesitatea înlocuirii actualului act normativ privind libera iniţiativă cu o lege simplă, mult mai generoasă. La rîndu-i, dl. senator Caius Iacob (PNT-cd) a exprimat unele consideraţii legate de perfecţionarea învă-ţămîntului preuniversitar.

Discuţiile s-au referit însă şi la alte sfere de interes decît cele nemijlocit legate de programul de guvernare. S-a propus astfel privatizarea programului II al TVR prin vinderea de acţiuni publicului român şi întreprinzătorilor străini, precum şi punerea în libertate a lui Marian Munteanu. Tot dl. Radu Cîmpeanu, autorul acestor ultime iniţiative, a „deschis focul” şi asupra încălcării de către unii ziarişti a deontologiei profesionale! Pornind de la un articol „grav insultător” în legătura cu persoana domniei sale, apărut la Oradea, vicepreşedintele Senatului a solicitat elaborarea grabnică a Legii presei care să definească răspunderile ziarelor şi ziariştilor. Ideea a fost reluată de senatorul PNŢ-cd de Bucureşti, dl. Caius Iacob care a făcut trimitere la ziarul „Azi”, în timp ce dl. senator de Buzău — Vasile Ion (FSN), în aceeaşi idee, şi-a informat colegii despre grava calomnie comisă împotriva sa de ziarul „Dreptatea”.

….După cum se vede, de la tribuna Parlamentului se acordă multă atenţie modului în care se exercită profesia de ziarist. Altfel însă…

V. VOICUESCU

​Ziarul Libertatea din 11 iulie 1990 pag. a 2-a

​Ziarul Libertatea din 11 iulie 1990 pag. a 3-a

​Ziarul Libertatea din 11 iulie 1990 pag. a 4-a

Ce se mai scrie despre noi (V)

REUTER: FRONTUL SALVĂRII NAŢIONALE SE VA RELANSA CA MIŞCARE SOCIAL-DEMOCRATĂ DE CENTRU-STÎNGA

Frontul Salvării Naţionale din România se va relansa ca mişcare social-democrată de centru-stînga şi îi va îndepărta pe acei membri care nu respectă linia sa democratică, a declarat, într-un interviu acordat agenţiei Reuter, Nicolae Dumitru, prim vice-preşedintele F.S.N. Membrii consiliului de conducere al partidului a precizat el, se vor întruni in cursul acestei săptămîni pentru a elabora strategia necesară reformelor politice.

Oponenţii au atacat FSN datorită prezenţei multor foşti comunişti, caracterizîndu-l drept un partid comunist cu un alt nume. FSN a respins acuzaţiile care i s-au adus că ar fi confiscat revolta populară spontană.

Strategia FSN cu privire la chestiunile sociale şi economice va continua să fie aceeaşi, dar vor avea loc schimbări semnificative la nivelul politic, a declarat Dumitru.

FSN îşi va schimba numele şi va alege un nou preşedinte, precum şi delegaţi la prima sa conferinţă naţională, care va avea loc în septembrie, a mai spus el. Preşedintele Ion Iliescu a demisionat din funcţia de preşedinte al FSN, partidul fiind controlat in prezent de cinci vicepreşedinţi în frunte cu Dumitru. Acesta a relevat că, în cazul în care reformele nu vor avea succes, el se va retrage. „În caz că nu reuşesc, voi pleca“. 

Dumitru a mai arătat că toată conducerea FSN şi membrii săi trebuie să fie angajaţi în procesul – de democratizare, iar partidul trebuie să fie deschis şi liber de corupţie. „Primim ştiri din anumite regiuni că lucrurile merg prost, şi pe termen lung aceasta ar putea avea consecinţe dezastruoase”, a precizat el. Dumitru a afirmat că, după 43 de ani de dictatură, este inevitabil că -unele oficialităţi recurg la metode autoritare, cum ar fi restrîngerea accesului la informaţii. El a menţionat că, în cadrul întrunirii vor fi discutate căile de îndepărtare a „celor nedoriţi” din partid, dar a subliniat că nu se va ajunge Ia o epurare politică.

„Noi dorim să reorganizăm frontul ca partid social-demo-crat de centru stinga” a afirmat Dumitru, adăugind că persoanele din conducerea sa vor fi alese pe baza abilităţii în îndeplinirea sarcinilor. El a adăugat că schimbările, care vor fi supuse votului la conferinţa din septembrie, vor include propuneri de promovare a unei mai bune cooperări cu partidele din opoziţie.

• PETRE ROMAN PLEACĂ LA RĂZBOI

(Corespondenţă din Bucureşti de Vladimir Ivanov apărută în „La Libre Belgique” nr. 180/1990)    

Parlamentul român se reuneşte mereu de cîtva timp cu mare pompă. Joi era ziua aleasă in principiu pentru a-probarea componenţei noului guvern român. Dar, ceremonia a fost ţinută discret de către nimeni altul decît şeful Guvernului român, Petre Roman, hotărit să se facă remarcat politic.    

Cuvintarea primului ministru nu a fost de fapt decît pe jumătate surpriză, pentru că ne aşteptăm la ce avea să spună după „criza minerilor” de la jumătatea lunii iunie. Petre Roman părea destul de jenat atunci de întorsătura evenimentelor, părind chiar că se disociază de preşedintele Ion Iliescu.

Pledoarie. Să fie pare nişte cuvinte întîrnplătoare sau – este vorba de simpla lor accentuare? Cuvintele lui Petre Roman au avut joi înţelesul unei pledoarii pentru economia de piaţă. Amintind de existenţa unei moşteniri cel puţin catastrofale – primul ministru român a subliniat, în acelaşi timp, dezechilibrele grave înregistrate în numai cîteva luni. Din discursul lui Petre Roman printre rînduri transpare constatarea simplă că schimbările intervenite după decembrie 1989 au fost prost înţelese. Creşterea salariilor şi scăderea productivităţii constituie marea deficienţă a economiei româneşti postrevoluţionare, la care se adaugă; potrivit şefului Guvernului român, inerţia unei întregi structuri decizionale care funcţionează prea adesea, după părerea lui Petre Roman, după vechile reguli.

Primul ministru român a hotârît deci să declare război încetinelii. Vor cădea capete lasă ei să se înteleagă, făcînd să tremure, fără îndoială, un mare număr de conducători deîntreprinderi româneşti. Petre Roman nu ascunde că nemulţumirea latentă a unei mari părţi din populaţia română este pe deplin justificată, cel puţin în ce priveşte aprovizionarea cu alimente si cu bunuri de consum.

Componenţa noului guvern ilustrează de altfel ambiţiile primului ministru român. Scopul lui Petre Roman este de a aduce la conducerea României specialişti, oameni competenţi, tehnocraţi. La prima vedere este destul de aproape de ţelul său. Andrei Pleşu, fostul disident controversat, rămîne în continuare ministru al culturii pentru a linişti îngrijorările multor intelectuali români, cărora Petre Roman le-a deschis lui Sergiu Celac la Afacerile Externe cu Adrian Nastase vrea să fie un exemplu în plus al priorităţii acordate tehnocraţilor. „Bravul” Sergiu Celac se va mulţumi în viitor cu postul de ambasador la Paris. Numirea profesorului Bogdan Marinescu la Ministerul Sănătăţii pare să confirme tendinţa. De altfel, Bogdan Marinescu este directorul Maternităţii Giulesti din Capitală şi se bucură de un prestigiu profesional destul de mare.

Nici o surpriză în cazul lui Viorel Ursu, care a fost reales la Interne după numai două săptămîni de activitate, în ce-l priveşte pe generalul Victor Stănculescu, el şi-a întărit poziţia la apărare, devenind potrivit unora, un mentor de facto al Iul Petre Roman. 

Ceea ce aduce o întrebare. Primul- ministru Petre Roman nu şi-a întărit oare, cu această ocazie, poziţia în detrimentul preşedintelui ale cărui poziţii politice sînt mult mai modeste decît ale primului său ministru?…

• SCRISOARE CĂTRE PREŞEDINŢELE ILIESCU 

(Ziarul ungar „Magyar Hirlap“ nr. 151 din 29 iunie 1990)    

Stimate domnule preşedinte!

Subsemnatul Chinceş Eliod vă rog să cercetaţi situaţia in care am ajuns din cauza „adversităţii locale” instigate în mod artificial de către „Vatra Românească”.

Vă solicit ca împreună cu procurorul general al ţării să dispuneţi destituirea anchetatorilor care cercetează evenimentele ce au avut loc la Tîrgu Mureş şi rolul meu in cadrul acestora, precum şi transferarea cazului altor persoane. In urmă cu şase săptămîni, organizaţia locală a UDMR din judeţul Mureş a înaintat, prin intermediul preşedintelui său, Şuto Andraş, o cerere asemănătoare: în care s-a argumentat cu ajutorul a 60 de anexe această cerere îndreptăţită şi legală, căreia procurorul general nu i-a dat curs.

Din anexele sus-amintite reiese că cea mai mare parte a poliţiştilor şi procurorilor locali din Tirgu -Mureş sînt membri ai organizaţiei „Vatra Românească”, deci conform legii nu ar avea dreptul să ancheteze evenimentele la care a participat în mod nemijlocit şi „Vatra Românească”…

Se poate constata că pe parcursul cercetărilor evenimentelor de la Tirgu Mureş din 21 decembrie 1989 — cînd militarii şi miliţenii au tras în manifestanţi şi au omorît şase oameni — precum şi a crimelor din 20 martie (soldate tot cu şase morţi), anchetatorii actuali nu respectă prevederile juridice legale. Situaţia este identică si in cazul actelor de violentă din zilele sus-amintite, precum şi din 19 martie a.c.

Persoanele responsabile pentru ordinul de a se trage in mulţime şi pentru molestarea celor care au manifestat împotriva lui Ceauşescu (generalul Cojocaru lon, comandantul garnizoanei şi colonelul Gambrea Gheorghe, comandantul miliţiei, iar acum al politiei) nu au fost la răspundere.

Tot aceste persoane sînt răspunzătoare pentru faptul că taberele manifestanţilor din 20 martie nu au fost despărţite în măsura necesară şi că n-a fost împiedicată atacarea de către ţărani înarmaţi cu diferite obiecte a locuitorilor paşnici din Tirgu Mureş. (…)