Actualitate
CU GÂNDUL LA ROMÂNIA. Interviu cu Olga Bodrug, tânăra care a „eclipsat” necunoscutul. De la coordonarea unei echipe globale la primul proiect de cercetare a Guvernării Spațiale în State: „Există riscul de epuizare a spațiului în spațiu”
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Olga Bodrug este tânăra ce a reușit să impresioneze prin ambiția și profesionalismul de care a dat dovadă în situații competitive. Născută în Republica Moldova, și-a dorit dintotdeauna să aibă un viitor strălucit care să eclipseze necunoscutul, astfel încât să poată impacta în mod pozitiv viețile a mai multor oameni. Cu o viziune clară, pe termen lung, Olga Bodrug a povestit pe îndelete pentru GÂNDUL.RO, într-un interviu exclusiv, despre necesitatea de a reglementa spațiul pentru binele următoarelor generații.
Pe când studia în Bucureșți, Olga Bodrug, a primit o bursă Erasmus pentru a studia în Croația, unde a avut oportunitatea să participe la o competiție extrem de strânsă, clasându-se printre cei 25 finaliști din 5000 participanți din întreaga lume. Mai mult decât atât, fusese aleasă liderul unei echipe cu minți sclipitoare. Ajunsă la Miami, Olga Bodrug a simțit că trebuie să experimenteze viața de student în America, motto-ul ei după care se ghidează fiind: Atâta timp cât nu încetezi să urci, treptele nu se vor termina. Sub pașii tăi care urcă, ele se vor înmulți la nesfârșit. (Franz Kafka)
Un al doilea moment plin de emoție a fost când a aflat că va face parte dintre fondatorii unui centru spatial în SUA, o idee deja creionată în mintea Olgăi Bodrug, încă dinainte de a fi concretizată. Un alt success al tinerei românce este realizarea primului parteneriat extern și international al centrului de cercetare spațială cu un jurnal românesc.
Curiozitatea pentru corpurile cereșți i-a fost stârnită încă de când era mică de la tatăl ei, pentru că se uitau seara la stele și la eclipsele de soare printr-o bucată de sticlă specială pregătită de el pentru a vedea mai bine. Fiind născută într-o țară mică cu puține posibilități de dezvoltare, părinții i-au explicat că nu poate avea o carieră legată de astronomie sau spațiu cosmic acolo pentru că guvernatorii nu investesc în ea, au alte priorități. Așadar, Olga s-a conformat cu această idee și a mers la un liceu cu profilul mate-info, dar în țara vecină, România. Oportunitățile au dus-o spre calea economiei, dar pasiunea ei pentru spațiu a revenit pe neașteptate 10 ani mai târziu, mai exact când a mers la o conferință la Universitatea Harvard.
Olga a parcurs un drum lung până să își poată urma pasiunea pentru spațiu. A făcut liceul la Iași, universitatea la Bucureșți, o mobilitate Erasmus în Croația și una Fulbright în SUA, unde a avut oportunitatea să facă cercetare asupra spațiului.
GÂNDUL.RO: Cum ai decis să pleci din Republica Moldova?
Olga Bodrug: Când eram în ultimii ani de gimnaziu, reflectam asupra următorilor pași pe care să îi iau în carieră. Deoarece îmi doream un viitor strălucit, am decis să prind curaj să experimentez cum este învățământul în străînătate la numai 15 ani. Am aplicat la Ambasada României din Chișinău, și datorită mediei mari am fost repartizată la cel mai bun liceu din zona Moldovei, Colegiul Național Iași. După absolvirea liceului, am decis să fac următorul pas măreț în cariera mea. Am aplicat la universitate în capitală, la Academia de Studii Economice din Bucureșți.
Pe când învăța la Bucureșți, Olga a avut primit o bursă Erasmus de la Comisia Europeană pentru a învăța un semestru în Croația. Profesorii organizatori urmăreau să cerceteze cum cooperează persoane cu diferite backgrounduri culturale pentru a analiză activitatea economică a diferitor companii. La final, au primit și rezultatele acelor teste de inteligență culturală (IQ cultural). Bodrug știa că vor fi selectați doar 25 de finaliști dintre cei aproape 5000 de participanți, așa că nici nu a îndrăznit să viseze să se claseze și ea având în vedere că concura cu marile universități din S.U.A., U.K., Germania etc.. Însă i-a plăcut competiția și și-a depus silința să își reprezinte țara la cel mai înalt nivel. Datorită entuziasmului de care a dat dovadă, membrii echipei au insistat ca Olga să ocupe rolul de lider. După două luni de coordonare virtuală a unei echipe formată din membrii din SUA, Taiwan, Grenadă, Brazilia și Mexic, Olga a reușit să se califice la finală din Miami. Acolo a concurat și cu finaliștii din edițiile anterioare. Au fost niște emoțîi imense pentru ea, așa cum mărturisește, pentru că urma să fie pentru prima oară când mergea în SUA, primul vis american. Astfel, și-a dorit să experimenteze și ea viața de student în America într-o bună zi. La întoarcerea în țară, a căutat oportunități de a studia în SUA și a descoperit Fullbright România. A aplicat, a fost un program foarte competitiv a cărui evaluare a durat aproape 1 an de zile. La final au fost aleși din câteva sute de aplicanți aproximativ 14 persoane, printre care și Olga Bodrug. Beneficiind de această bursă Fulbright de la Departamentul de Stat al SUA, Olga își face masterul la Universitatea Texas A&M. Acolo Olga a trebuit să se adapteze la un sistem universitar diferit, cu cerințe mult mai mari decât cel românesc.
GÂNDUL.RO: Cum ți-ai redescoperit pasiunea pentru spațiu?
Olga Bodrug: Pasiunea pentru spațiu am redescoperit-o în 2019. În februarie reprezentasem la Universitatea Harvard, România și Republica Moldova, în Harvard Project for Asian and Internațional Affairs (HPAIR). Deși eram la secțiunea Guvernanță și Geopolitică, unul dintre seminarii a fost despre spațiu. Nu înțelesesem legătură dintre ele și nici nu mă așteptăm că acel seminar să îmi schimbe viața. Speakeri impresionanti de la NASA, SpaceX, Harvard Business School and Pardee RÂND ne-au vorbit despre necesitatea ca guvernul să cerceteze mai mult despre spațiu și că lideri din toată lumea să își unească puterile pentru a stabili reglementări în ceea ce privește explorarea spațiului cosmic. Acolo am fost și încurajată să mă alătur Space Generation Advisory Council din Viena. După acesta participare, mi-am dat seama că acesta este domeniul prin care pot aduce un impact pentru binele generației curente și următoare și în același timp să aduc renume țărilor de unde provin, Moldova și România.

GÂNDUL.RO: Cine au fost oamenii care te-au inspirat pe tot acest parcurs profesional?
Olga Bodrug: Primii oameni care m-au motivat au fost speakerii pe care i-am întâlnit în februarie 2019 la Universitatea Harvard, experții de la NASA, SpaceX, Pardee Rând și Harvard Business School.
Trei luni mai târziu, la Astrofest România, am avut oportunitatea de a cunoaște singurul cosmonaut român care a fost în spațiu, domnul Dumitru-Dorin Prunariu. Dumnealui a ținut un seminar prin care ne-a împărtășit experiența în spațiu și ne-a prezentat o perspectiva asupra viitorului acestui domeniu. La final l-am apropiat pentru un autograf și o poză și i-am mărturisit ideile pe care aș vrea să le implementez legate de spațiu. A fost plăcut impresionat și m-a încurajat să îmi urmez visul: >.
Câteva luni mai târziu am mers la studii la Texas A&M, a space-grant institution, hotărâtă să generez un impact în ceea ce privește spațiul cosmic. La competiția Student Conference on Național Affairs (SCONA) l-am cunoscut pe astronautul NASA Mike Fossum, absolvent al universității mele și în prezent COO la Universitatea Texas A&M din alt oraș, Galveston. M-a inspirat carieră dumnealui, așa că la final i-am adresat public o întrebare și m-am apropiat pentru un autograf și o poză. A fost impresionat de parcursul meu profesional din România exact în Texas.
Deoarece experiența mea Fulbright este în cadrul Bush School of Government and Public Service, acolo am aflat că președintele George Bush Sr. a avut un impact semnificativ în explorarea spațiului prin implementarea Național Security Directive 30 (NSD 30). Deoarece George H. W. Bush Presidential Library and Museum se află chiar în același campus cu facultatea mea, am avut oportunitatea de a-mi face cercetarea despre impactul Președintelui Bush 41 asupra explorării spațiului la Arhivele Naționale de acolo. De asemenea, am realizat că președintele american care a autorizat înființarea NASA, Dwight Eisenhower, este născut în Texas, culmea chiar în primul oraș în care eu am intrat din Texas. Tot în Texas a avut loc și faimosul discurs al președintelui American John Kennedy despre trimiterea primului om pe luna până la finalul decadei.
„Părea că s-au aliniat toate astrele pentru ca ceea ce mi-am dorit să fie la un pas de îndeplinire”, spune cu emotie Olga Bodrug
Desi Texas A&M nu este o universitate axată exclusiv pe spatiu, Olga a reușit să își găsească calea și să îmbine toate pasiunile sale in jurul domeniului spatial. Olga Bodrug mărturisește cu uimire că a conștientizat faptul că pasiunile dezvoltate de-a lungul timpului (economie, diplomație, guvernanță, reglementare) s-au îmbinat având ca numitor comun spațiul, iar cireașa de pe tort a fost momentul în care i-a fost făcută invitația să contribuie la înființarea centrului spațial, lipsa acestuia fiind sesizat de ambițioasa româncă.
„Uitandu-mă pe site-ul facultății, am observat că exista numeroase centre specializate în diferite domenii, dar niciunul axat pe spatiu. Având în vedere faptul că Texas A&M este space-grant institution, ca avem 4 absolventi ai acestei universitati care sunt astronauti, ca Centrul Johnson al NASA este aflat la numai 2 ore distanta, ca una dintre facultati este fondata de Presedintele Bush care a avut un impact semnificativ asupra explorarii spatiului, am propus sa fie infiintat un centru spatial sau ca insitutia noastra sa adopte o strategie mareata cu privire la cercetarea spatiului. La inceput, acest obiectiv parea imposibil de realizat. Spre surpriza mea, cateva luni mai tarziu am primit invitatia de a contribui la infiintarea Space Government Research Center la universitatea mea, Texas A&M, si oferta pentru un internship in calitate de Asistant de Cercetare la Bush School, pe care am acceptat-o. Prin intermediul acestui internship am ocazia sa fac cercetare despre principalii actori in domeniul spatial, despre problemele cu care guvernele si companiile se confrunta in ceea ce priveste explorarea spatiului cosmic„, povestește Olga Bodrug.
Intensitatea maximă a sentimentului de bucurie a fost atinsă în două momente care au făcut-o pe Olga Bodrug să fie mândră de cele ce urmau, când a aflat că se numără printre cei 25 din 5000 de finaliști ai competiției globale de business X-Culture și când i-a fost făcută invitația pentru ajutorul la înființarea centrului spațial și coordonarea primului proiect de echipa prin care un jurnal românesc a devenit primul partener extern și international.
Olga a avut șansa să coordoneze primul proiect al echipei de internship, care a constat în publicarea unui articol de cercetare cu privire la impactul lansării recente NASA-SpaceX a celor doi astronauți spre Internațional Space Station. Articolul a fost publicat în jurnalul românesc The Market For Ideas (TMFI), aflat sub auspiciile Fundației Româno-Americane pentru Promovarea Educației și Culturii. Astfel, acesta a devenit primul partener extern și international care se plănuiește a fi lansat în 2021.
Proiectul a constat în publicarea unui articol de cercetare cu privire la impactul lansării recente NASA-SpaceX a celor doi astronauți spre Internațional Space Station. Articolul a fost publicat în jurnalul românesc The Market For Ideas (TMFI), aflat sub auspiciile Fundației Româno-Americane pentru Promovarea Educației și Culturii.
Economia spațială…
Economia spațială cuprinde totalitatea activităților economice legate de spațiu, efectuate de către actori publici și privați în vederea dezvoltării și oferirii de produse și servicii permise de spațiu. Pe măsură ce această se dezvoltă, crește și dependență de servicii bazate pe sateliți. Este fără îndoială cea mai captivantă industrie a viitorului, existând așteptări că această să genereze venituri de câteva trilioane de dolari, în special din mineritul de asteroizi și turismul spațial, spune Olga Bodrug.
Tânăra aspirantă la crearea unui centru spațial spune că posibilitatea de a merge în spațiu în prezent se compară cu călătoriile reduse cu avionul din trecut din cauza costurilor ridicate. O problemă care poate apare în urma competiției create de trimiterea sateliților este „lipsa spațiului în spațiu.” Prețul chiriei în spațiu va crește în timp, cum se întâmplă pe o piață imobiliară.
„Cum în trecut posibilitatea de a călători cu avionul era oferită doar persoanelor cu venituri foarte mari, la fel va fi și cu mersul în spațiu inițial. Ulterior, odată cu avansarea cercetării, costurile călătoriei în spațiu vor fi reduse, astfel că din ce în ce mai mulți oameni vor avea acces. Problema este că există riscul de epuizare a spațiului în spațiu, dacă prea multe companii vor dori să activeze în această industrie. În cele din urmă, am putea vedea, pentru spațiu, un sistem similar modului în care aeronavele au coridoare de zbor și sloturi pe un aeroport pentru a încărca / descărca pasagerii și a efectua decolări / aterizări. Din cauza concurenței ridicate, există o piață secundară pentru destinațiile de plasare prin satelit în spațiu. Când trimit un satelit, investitorii privați ocupă spațiul. Apoi, îl închiriază că pe o proprietate imobiliară a cărei valoare vă crește exponențial în timp. Companiile mari precum SpaceX, Amazon, OneWeb și Facebook dezvoltă proiecte care implică lansarea a mii de sateliți”, explică Olga Bodrug.
… și reglementarea spațială
„Pe măsură ce economia spațială se dezvoltă, creând o concurență strânsă și aducând beneficii întregii umanități, este necesară o reglementare bine dezvoltată privind explorarea spațiului exterior. Legislația și politica în domeniul spațiului trebuie să găsească soluții pentru gestionarea concurenței și pentru situațiile de „epuizare” a spațiului în spațiu și să se asigure că legea este aplicată corect. Guvernele ar trebui să încurajeze companiile spațiale, deoarece acestea ar putea obține beneficii enorme, fie direct, prin impozitare, fie indirect, prin impactul spațiului asupra economiei estimate sa ajunga chiar si la 5 trilioane de dolari. Companiile private, la rândul lor, trebuie să își revendice dreptul de a utiliza spațiul eficient pentru a crea valoare pentru ei și acționarii lor și, în acest proces, să ofere beneficii întregii umanități, cum ar fi conectivitatea globală la Internet prin sateliți, minerale valoroase prin asteroizi minieri, posibilitatea turismului spațial sau chiar a colonizării altor planete”, explică tânăra româncă.

GÂNDUL.RO: Ce iți propui în viitor?
Olga Bodrug: Planul meu pentru viitor este să continui să ajut la înființarea centrului la universitatea mea, undeva în jurul anului 2021. Până atunci activăm că Space Governance Research Group, făcând cercetare și conexiuni cu alți membri ai universității interesați, realizând parteneriate. Avem o conferință de echipă în luna noiembrie. Când vom ajunge în etapă ce presupune în căutarea finanțarii eu voi fi fi coordonatorul acestui proces.
GÂNDUL.RO: Cum este să fii un ambasador cultural român în străinătate?
Olga Bodrug: Pentru mine este o onoare să pot reprezenta națiunea română în străinătate. Am avut un rol temporar de ambasador cultural român încă din 2017, când am mers la studii în Croația și la competiția din Miami, apoi în februarie 2019 când am mers la competiția Harvard în Cambridge, Massachusetts. Ulterior, începând cu iunie 2019, mi-am asumat activ acest rol ca student Fulbright roman, reprezentând națiunea română oridecate ori am avut ocazia.
Olga Bodrug mărturisește cu emoție că i-a dăruit de 1 martie un mărțișor unui român stabilit în Texas de câțiva zeci de ani, domnul Constantin Barbu, arhitectul Bisericii Ortodoxe din Houston. Acel moment i s-a intipărit adânc în minte datorită chipului luminat și trezit de amintiri la vederea mărțișorului pentru prima data după vreo 30 de ani. Aceeași emoție o împărtășește cu cei din jur, de câte ori are ocazia, pentru a povești despre tradițiile și obiceiurile din Republica Moldova și România.
„Chiar dacă sunt născută în Republica Moldova, consider că facem parte din același popor românesc, avem aceleași tradiții și obiceiuri. Când te afli într-o altă cultură, poți adapta caracterisiticile pe care le consideri benefice propriei personalități, dar esența rămâne aceeași. Într-un an de când mă aflu în State, am continuat să sărbătoresc sărbătorile romanești și moldovenești. De fiecare dată când este o sărbătoare românească, împărtășesc tradițiile noastre cu prietenii și profesorii din America. Fac postări pe social media despre semnificația acestora, cum ar fi a mărțișorului, a Paștelui, a Rusaliilor, a iei. Gândul meu este mereu la România și la Republica Moldova, la familie, la prieteni. Ambele au un loc special în inima mea și mă simt mândră sunt româncă, să port ia românească la evenimente, să vorbesc despre tradițiile și obiceiurile noastre. Din aceste motive, mă bucur că pot da ceva înapoi comunității românești prin realizarea acelui parteneriat cu un jurnal din România și sper să mai am oportunități asemănătoare de a crea o punte de legătură între România și Statele Unite”, spune în încheiere Bodrug.

Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
Actualitate
Alarmă roșie în spațiu: Programul american de apărare antirachetă, amenințat de eșec
Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.
Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice
Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.
GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”
Incertitudine în fața amenințărilor moderne
Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.
Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.
Miliarde investite, costuri viitoare neclare
Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.
Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.
Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră
În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.
Recomandări pentru o redresare urgentă
GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:
- Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
- Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
- Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
- Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”
Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.
SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”
Actualitate
Forța spațială redefinește supravegherea orbitală: Programul RG-XX, Refueling inovator și o nouă strategie de achiziție
Forța Spațială americană se pregătește să transforme modul în care își achiziționează și operează sateliții de supraveghere. Noul program, denumit RG-XX, care va înlocui constelația actuală GSSAP, va fi implementat printr-un proces de achiziție flexibil, de tip „la cerere”, implicând mai mulți furnizori calificați. Această abordare strategică, anunțată de colonelul Byron McClain, ofițer executiv de program pentru Space Combat Power la Space Systems Command (SSC), permite Forței Spațiale să se adapteze rapid nevoilor operaționale și constrângerilor bugetare anuale.
Achiziție „la rulou”: Flexibilitate într-un mediu incert
SSC a lansat deja o cerere de propuneri pentru un contract de tip Indefinite Delivery, Indefinite Quantity (ID/IQ), cunoscut sub numele de cod „Andromeda”, care va permite atribuirea de contracte multiple către diverși furnizori. Această flexibilitate este considerată esențială, având în vedere că numărul exact de sateliți RG-XX necesari este încă necunoscut. Cantitatea finală va depinde de costurile sistemelor individuale, de fondurile disponibile și de nevoile misiunii. Col. McClain a subliniat că această strategie de achiziție iterativă va permite Forței Spațiale să integreze noi capabilități și să răspundă evoluțiilor tehnologice sau operaționale mult mai rapid, valorificând dinamismul industriei comerciale.
Revoluția Refuelingului orbital: O premieră crucială
O caracteristică definitorie a sateliților RG-XX va fi capacitatea lor de realimentare în orbită, o premieră pentru Forța Spațială. Această inovație le va conferi o manevrabilitate superioară față de predecesorii lor GSSAP și va extinde semnificativ durata de viață operațională. Obiectivul este de a oferi un avantaj crucial în jocul tot mai complex de „ascunselea” orbitală cu puteri precum Rusia și China. McClain a declarat că această cerință de realimentare este un pas fundamental pentru a „pune bazele” unor decizii pe termen lung privind viabilitatea economică și operațională a realimentării spațiale, chiar dacă arhitectura finală a acesteia este încă în curs de definire, în parteneriat cu industria.
Sisteme terestre comune: Spre simplificare și eficiență
Un alt aspect strategic abordat este standardizarea sistemelor terestre. Pentru a evita proliferarea unor infrastructuri de comandă disparate, Forța Spațială colaborează cu Mission Delta 9, unitatea de Război Orbital a Comandamentului de Operațiuni Spațiale, pentru a dezvolta un sistem terestru comun. Există, de asemenea, posibilitatea ca RG-XX să utilizeze sisteme terestre existente sau să adapteze capabilități temporare din alte programe clasificate, o abordare menită să eficientizeze operațiunile și să reducă costurile.
O cursă contra cronometru și contra adversarilor
Deși nu există un calendar ferm pentru lansarea primilor sateliți RG-XX, Col. McClain a exprimat dorința de a avansa „cât mai repede posibil”. Selecția furnizorilor calificați sub contractul ID/IQ este așteptată până la începutul lunii martie, primele comenzi urmând să fie emise la scurt timp după aceea. Această strategie subliniază urgența cu care Forța Spațială își modernizează capabilitățile de supraveghere pentru a-și menține avantajul într-un domeniu spațial din ce în ce mai disputat.
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 19 oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 19 oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!



