Actualitate
InfoCons: Denumirea de “ciocolata” doar daca conține minimum 35 % substanță solidă uscată totală
Denumirea de “ciocolata” doar daca conține minimum 35 % substanță solidă uscată totală
1. Untul de cacao
desemnează grăsimile obținute din boabele de cacao sau părți din acestea cu următoarele caracteristici:
– conținut de acizi grași liberi (exprimat ca acid oleic): maximum 1,75 %;
– substanțe nesaponificabile (determinate prin folosirea eterului de petrol): maximum 0,5 %, exceptând cazul untului de cacao presat, unde nu trebuie să fie mai mult de 0,35 %
a.) Praf de cacao, cacao
desemnează produsul obținut prin transformarea boabelor de cacao care au fost curățate, descojite și prăjite, în pudră, și care conține minimum 20 % unt de cacao, calculat în funcție de greutatea materiei uscate, și maximum 9 % apă;
b.) Cacao cu conținut redus de grăsime, pudră de cacao fără grăsime
desemnează pudra de cacao care conține maximum 20 % unt de cacao, calculat conform greutății de substanță uscată;
c.) Ciocolată praf, ciocolată sub formă de pudră
desemnează produsul constând dintr-un amestec de cacao și zaharuri, conținând minimum 32 % pudră de cacao;
d.)Ciocolată de băut, cacao îndulcită, pudră de cacao îndulcită
desemnează produsul constând dintr-un amestec de praf de cacao și zaharuri, conținând minimum 25 % pudră de cacao; aceste denumiri trebuie însoțite de termenul „conținut redus de grăsime” în cazul în care produsul este cu conținut redus de grăsime conform literei (b).
3. Ciocolată
a.) desemnează produsul obținut din produse de cacao și zahăr care, sub rezerva literei (b), conține minimum 35 % substanță solidă uscată totală, incluzând minimum 18 % unt de cacao și minimum 14 % cacao în substanță uscată fără grăsime;
b.) totuși, acolo unde această denumire este completată cu cuvintele:
– „vermicelli” sau „flakes”: produsul prezentat sub formă de granule sau fulgi trebuie să conțină minimum 32 % substanță uscată cacao în total, minimum 12 % unt de cacao și minimum 14 % cacao în substanță uscată fără grăsime;
– „couverture”: produsul trebuie să conțină minimum 35 % cacao substanță uscată în total, inclusiv minimum 31 % unt de cacao și minimum 2,5 % cacao în substanță uscată fără grăsime;
– ciocolată cu alune „gianduja” (sau unul din derivatele cuvântului „gianduja”): produsul trebuie să fie obținut în primul rând din ciocolată având un conținut total de cacao în substanță uscată de 32 % inclusiv un conținut minim de cacao în substanță uscată fără grăsime de 8 % și, în al doilea rând, din alune fin măcinate în asemenea cantități încât la 100 g de produs acesta să conțină minimum 20 g și maximum 40 g de alune. Pot fi adăugate următoarele :
a.) lapte sau lapte în substanță uscată obținut prin evaporare, în asemenea proporție încât produsul finit să nu conțină mai mult de 5 % lapte în extract sec;
b.) migdale, alune sau alte varietăți de fructe în coajă, întregi sau sfărâmate, în asemenea cantități, ca, împreună cu alunele măcinate, să nu depășească 60 % din greutatea totală a produsului.
4. Ciocolată cu lapte
a. desemnează produsul obținut din produse din cacao, zaharuri și lapte sau derivați din lapte, care, sub rezerva literei (b), conțin:
– minimum 25 % total cacao în substanță solidă;
– minimum 14 % lapte în substanță solidă uscată obținut parțial sau total prin deshidratarea laptelui integral, semi sau total smântânit, frișcă sau din frișcă parțial sau total degresată, unt sau grăsime din lapte;
– minimum 2,5 % cacao în substanță solidă uscată fără grăsime;
– minimum 3,5 % grăsime de lapte;
– minimum 25 % grăsime totală (unt de cacao sau grăsime din lapte).
b.) Totuși, dacă denumirea este completată de cuvintele:
– „vermicelli” sau „flakes”: produsul prezentat sub formă de granule sau fulgi trebuie să conțină minimum 20 % cacao în substanță solidă uscată, minimum 12 % lapte în substanță solidă uscată, obținut prin deshidratarea parțială sau totală a laptelui integral, semi sau complet smântânit, frișcă sau din frișcă parțial sau total deshidratată, unt sau grăsime din lapte și minimum 12 % grăsimi în total (unt de cacao sau grăsime din lapte);
– „couverture”: produsul trebuie să aibă un conținut minim total de grăsimi (unt de cacao și grăsime din lapte) de 31 %;
– ciocolată cu lapte și alune „gianduja” (sau unul din derivatele cuvântului „gianduja”): produsul trebuie să fie obținut în primul rând din ciocolată cu lapte având un conținut minim de 10 % lapte în substanță solidă uscată, obținut prin deshidratarea parțială sau totală a laptelui integral, semi sau total smântânit, frișcă sau frișcă parțial sau total deshidratată, unt sau grăsimi din lapte și, în al doilea rând, din alune fin măcinate, în asemenea cantități încât 100 g de produs să conțină minimum 15 g și maximum 40 g de alune. Migdalele, alunele și alte varietăți de fructe în coajă pot fi, de asemenea, adăugate, întregi sau sfărâmate, în asemenea cantități încât împreună cu alunele măcinate să nu depășească 60 % din greutatea totală a produsului.
c.) Dacă în denumirea produsului cuvântul „lapte” este înlocuit de:
– „frișcă”: produsul trebuie să aibă un conținut minim de grăsime din lapte de 5,5 %;
– lapte smântânit”: produsul trebuie să aibă un conținut de grăsime din lapte nu mai mare de 1 %.
d.) Regatul Unit și Irlanda pot să autorizeze folosirea pe teritoriul lor a denumirii „milk chocolate” pentru a desemna produsele prevăzute la punctul 5, cu condiția ca termenul să fie însoțit în ambele cazuri de o indicație asupra conținutului de lapte în substanță solidă uscată stabilit pentru fiecare din cele două produse, sub forma „milk solids: minimum…%”.
5. Ciocolată cu lapte cu conținut ridicat de lapte
desemnează produsul obținut din produse de cacao, zaharuri și lapte sau produse lactate și care conțin:
– minimum 20 % cacao în substanță solidă uscată;
– minimum 20 % lapte în substanță solidă uscată obținut prin deshidratarea parțială sau totală a laptelui integral, semi sau total smântânit, frișcă sau din frișcă parțial sau total deshidratată, unt sau grăsime din lapte;
– minimum 2,5 % cacao în substanță solidă uscată fără grăsime;
– minimum 5 % grăsime din lapte;
– minimum 25 % grăsimi totale (unt de cacao și grăsime din lapte).
6. Ciocolată albă
– desemnează produsul obținut din unt de cacao, lapte sau produse lactate și zaharuri care conțin minimum 20 % unt de cacao și minimum 14 % lapte în substanță solidă uscată obținut prin deshidratarea parțială sau totală a laptelui integral, semi sau total smântânit, frișcă sau frișcă parțial sau total deshidratată, unt sau grăsime din lapte, din care minimum 3,5 % este grăsime din lapte.
7. Ciocolată umplută, ciocolată cu umplutură de…, ciocolată cu interior din…
– desemnează produsul umplut, a cărui parte exterioară constă din unul din produsele menționate la punctele 3, 4, 5 și 6. Denumirea nu se aplică la produsele al căror interior constă din produse de panificație, patiserie, biscuiți sau înghețată.
Partea exterioară din ciocolată a produselor purtând una din aceste denumiri trebuie să constituie minimum 25 % din greutatea totală a produsului.
8. Ciocolată a la taza
– desemnează produsul obținut din produse de cacao, zaharuri și făină sau amidon de grâu, orez sau porumb, care conține minimum 35 % cacao în substanță solidă uscată, inclusiv minimum 18 % unt de cacao și nu mai puțin de 14 % cacao în substanță solidă uscată fără grăsime și maximum 8 % făină sau amidon.
9. Ciocolată obișnuită a la taza
desemnează produsul obținut din produse din cacao, zaharuri și făină sau amidon din grâu, orez sau porumb, care conține minimum 30 % cacao în substanță solidă uscată, inclusiv minimum 18 % unt de cacao și minimum 12 % cacao în substanță solidă uscată fără grăsime și maximum 18 % făină sau amidon.
10. Bomboană de ciocolată sau pralină
desemnează produsul de mărimea unei singure înghițituri, care constă din:
– ciocolată umplută sau;
– un singur tip de ciocolată sau o combinație de ciocolate conform punctelor 3, 4, 5 sau 6 și alte substanțe comestibile, prevăzând ca ciocolata să constituie minimum 25 % din greutatea totală a produsului
Denumirile de vânzare „ciocolată”, „ciocolată cu lapte” și „cuvertură de ciocolată” prevăzute în anexa I pot fi completate cu informații sau descrieri referitoare la criteriile de calitate care prevăd că produsul conține:
– în cazul ciocolatei, minimum 43 % din totalul de cacao în substanță solidă uscată, inclusiv minimum 26 % unt de cacao;
– în cazul ciocolatei cu lapte, minimum 30 % din totalul de cacao solidă uscată și minimum 18 % lapte în substanță solidă uscată obținut prin deshidratarea parțială sau totală a laptelui integral, lapte semi sau total smântânit, frișcă, sau din frișcă parțial sau total deshidratată, grăsime de lapte sau unt, inclusiv minimum 4,5 % grăsime din lapte;
– în cazul cuverturii de ciocolată, minimum 16 % cacao uscată degresată solidă.
Etichetarea produselor din cacao și din ciocolată trebuie să indice conținutul de cacao în substanță uscată prin includerea cuvintelor: „cacao: minimum … %”
Actualitate
Upgrade de RAM în 2026: cum îți planifici bugetul fără să cumperi pe grabă
Calculatorul pornește greu, programele se blochează când ai prea multe taburi deschise, iar jocurile noi cer mai mult decât poate oferi configurația ta. În astfel de situații, o creștere a memoriei RAM este adesea unul dintre cele mai simple și mai accesibile upgrade-uri. Totuși, prețurile componentelor se pot schimba de la o lună la alta, iar a cumpăra la întâmplare poate însemna să plătești mai mult decât era nevoie.
Mai întâi, verifică dacă RAM-ul este problema
Nu orice încetinire se rezolvă cu mai multă memorie. Deschide managerul de activități și urmărește cât din RAM este folosit în timpul unei zile obișnuite. Dacă memoria este aproape mereu plină, un upgrade are sens. Dacă în schimb procesorul sau discul sunt la capacitate maximă, ar putea fi nevoie de alt tip de intervenție, de exemplu trecerea la un SSD. Un diagnostic corect te scutește de bani cheltuiți fără efect.
Câtă memorie îți trebuie
Pentru navigare, documente și multimedia, 16 GB sunt, în general, o valoare confortabilă. Pentru jocuri moderne, editare foto-video sau lucru cu mai multe aplicații grele deschise simultan, 32 GB pot fi mai potriviți. Mai mult de atât este necesar doar în scenarii profesionale specifice. Important este să cumperi pentru nevoile pe care le ai, nu pentru cele pe care ți le imaginezi.
Compatibilitatea contează
Înainte de orice achiziție, verifică tipul de memorie acceptat de placa de bază sau de laptop, precum DDR4 sau DDR5, frecvența maximă, numărul de sloturi libere și capacitatea totală suportată. La laptopuri, unele modele au memoria lipită pe placă și nu pot fi extinse. Consultă manualul sau specificațiile producătorului și, dacă poți, folosește kituri de memorie cumpărate împreună, pentru a evita problemele de compatibilitate.
Ce spune piața memoriei
Prețul memoriei depinde de cerere, de oferta producătorilor de cipuri și de contextul economic, deci veștile de la marii producători pot schimba cât plătești la raft. Un exemplu recent este avertismentul Micron, analizat de Calculatorescu din perspectiva bugetului pentru un upgrade de RAM.
Ideea de bază este simplă: nu cumpăra din frică de scumpiri și nici nu amâna la nesfârșit dacă ai o nevoie reală. Urmărește prețurile câteva săptămâni, compară magazinele și ia în calcul și ofertele din perioadele de reduceri.
Instalarea, pas cu pas
Dacă te hotărăști să faci singur upgrade-ul, oprește calculatorul, deconectează-l de la priză și descarcă electricitatea statică atingând o suprafață metalică. Deschide carcasa, localizează sloturile, apasă clemele laterale și introdu modulul în sensul corect, apăsând ferm până când se fixează. La pornire, verifică în BIOS sau în sistemul de operare dacă toată memoria este recunoscută. Dacă nu te simți sigur, un service de încredere poate face operațiunea în câteva minute.
Informare înainte de cumpărare
Un upgrade bine gândit începe cu informații corecte. Pentru termeni, standarde și diferențe între componente, categoria info utile de pe calculatorescu.ro explică în limbaj simplu concepte din tehnologie. Cu puțină documentare și un buget clar, vei putea alege memoria potrivită, la un preț rezonabil și fără stres.
Actualitate
Cât de pregătită e o familie din Prahova pentru un cutremur? Ce poate face fiecare, fără să aștepte statul
Știm de zeci de ani că Prahova stă cu un picior pe falia Vrancei. Știm că mulți locuim în blocuri ridicate înainte de normele seismice actuale, că exercițiile de evacuare se fac rar acasă și că sirenele de miercuri au ajuns, pentru mulți, un zgomot de fond. Ce știm mai puțin este cât de pregătite sunt, concret, familiile. Iar răspunsul cinstit este: în majoritatea cazurilor, deloc.
Statul vine, dar nu în primele ore
Nu e o acuzație, e o constatare logistică. După un cutremur major, echipele ISU, SMURD și voluntarii merg întâi acolo unde sunt clădiri prăbușite și oameni prinși. Un bloc care a rezistat, dar a rămas fără apă, gaz și curent, nu este prioritatea zero. Familiile din el sunt pe cont propriu ore, poate zile.
Comisia Europeană a pus recent pe hârtie ceea ce protecția civilă spune de mult. Prin orientările prezentate pe 3 noiembrie 2026, Bruxelles-ul recomandă ca fiecare gospodărie să se poată descurca singură cel puțin 72 de ore: apă, mâncare care nu trebuie gătită, medicamente, lanternă, radio, baterii, bani cash, documente, un rucsac de evacuare și un plan al familiei. Recomandarea nu este obligatorie. Tocmai de aceea depinde de fiecare dintre noi.
Testul de cinci întrebări
Înainte de orice cumpărătură, merită un test simplu. Răspundeți sincer:
- Aveți în casă apă de băut pentru trei zile, pentru fiecare membru al familiei? Nu „ceva sticle prin cămară”, ci o cantitate numărată.
- Știe fiecare adult unde este robinetul de gaz și cum se închide?
- Dacă cutremurul vă prinde la serviciu, iar copiii sunt la școală, unde vă întâlniți? Cine îi ia?
- Aveți o lanternă care funcționează acum, nu una cu bateriile oxidate din 2019?
- Dacă rețeaua de telefonie cade, cum aflați ce se întâmplă?
Dacă ați răspuns „nu” la mai mult de două întrebări, sunteți în majoritate. Vestea bună este că fiecare dintre aceste goluri se poate acoperi într-o după-amiază și cu bani puțini.
Ce poate face o familie, fără să aștepte pe nimeni
Apa. Cel mai important și cel mai ușor de rezolvat. Câteva baxuri de apă plată, rotite periodic, rezolvă problema de bază. Specialiștii în protecție civilă calculează în general minimum doi litri de băut pe persoană pe zi, plus apă pentru igienă.
Mobila. Dulapurile înalte și bibliotecile prinse în perete costă câteva dibluri și o oră de muncă. Un dulap căzut peste un pat este unul dintre cele mai frecvente motive de rănire în cutremure.
Planul. Locul de întâlnire, persoana de contact din alt oraș (după un seism, apelurile interurbane trec uneori mai ușor decât cele locale), cine ia copiii, cine se ocupă de bunici.
Informația. Aici intervine o problemă reală: în primele ore după un seism, internetul mobil e fie căzut, fie sufocat. Ce nu ai salvat pe telefon înainte, nu mai ai.
Un ghid care rămâne pe telefon
De curând a apărut o resursă românească gratuită care încearcă să rezolve exact această problemă: GhidSOS, o aplicație românească, adună peste 1.000 de articole practice, organizate în 28 de cărți tematice, plus 22 de fișe pentru pași urgenți – de la resuscitare la scurgerea de gaz. Secțiunea dedicată cutremurului are peste 240 de articole.
Partea utilă pentru scenariul prahovean este că tot acest conținut, plus o hartă a României cu peste 13.000 de localități și zona seismică Vrancea marcată, se poate salva pe telefon și consulta fără internet. Aplicația are și un chestionar de șase întrebări care calculează necesarul de provizii pentru familie, un inventar al stocului cu termene de expirare și unelte precum trimiterea coordonatelor GPS prin SMS.
Ca orice instrument de acest tip, are limite clare, pe care chiar dezvoltatorii le spun: nu înlocuiește RO-ALERT, nu înlocuiește instrucțiunile autorităților și nu prezice cutremure. Este un ghid, nu un sistem de avertizare.
Responsabilitatea care nu se deleagă
Putem – și trebuie – să cerem autorităților blocuri expertizate, exerciții reale și sisteme de alertă care funcționează. Dar o parte din pregătire nu se poate delega nimănui. Apa din cămară, dulapul prins în perete și planul familiei depind doar de noi. Iar într-un județ ca Prahova, întrebarea nu este dacă va veni următorul cutremur mare, ci dacă ne va găsi pregătiți.
Actualitate
Ce se întâmplă după rambursarea integrală a unei linii de credit IFN
Rambursarea integrală a unui împrumut acordat de o instituție financiară nebancară nu înseamnă întotdeauna și închiderea contractului de credit. În cazul liniilor de credit revolving, consumatorul poate ajunge să nu mai aibă nicio datorie, însă contractul să rămână activ, iar suma rambursată să poată fi utilizată din nou.
Această diferență a fost documentată în urma unor teste în care au fost contractate și rambursate efectiv credite de la mai multe instituții financiare nebancare din România.
Experiențele prezentate de site-ul debitorul.ro arată că închiderea unei linii de credit poate necesita o procedură separată, chiar dacă împrumutul a fost achitat integral și soldul datorat a ajuns la zero.
Rambursarea datoriei nu închide întotdeauna contractul
Un exemplu documentat este cel al unei linii de credit în valoare de 4.500 de lei, din care au fost utilizați efectiv numai 500 de lei.
După rambursarea împrumutului, creditorul a transmis inițial un document care confirma închiderea tranșei de 500 de lei. Documentul nu atesta însă și încetarea contractului aferent liniei de credit de 4.500 de lei.
Pentru închiderea definitivă, a fost necesară o solicitare suplimentară, în urma căreia instituția financiară a emis o a doua confirmare, referitoare explicit la linia de credit.
O situație similară a fost întâlnită în cazul unui împrumut de 700 de lei, rambursat integral a doua zi după acordare. Deși creditorul confirmase restituirea banilor, linia de credit nu fusese închisă definitiv.
Solicitarea de încetare a contractului a fost transmisă ulterior, iar creditorul a confirmat închiderea pe 2 noiembrie 2026. A doua zi, actualizarea a putut fi verificată și în evidențele Biroului de Credit.
De ce rămâne activă o linie de credit după rambursare
Spre deosebire de un împrumut clasic, acordat pentru o perioadă determinată și cu o scadență stabilită, o linie de credit revolving permite, în condițiile contractului, reutilizarea sumelor rambursate.
Prin urmare, achitarea datoriei poate avea ca efect refacerea limitei disponibile, fără ca relația contractuală să înceteze automat.
Într-un alt test, după rambursarea integrală a celor 500 de lei utilizați, aceeași sumă a redevenit disponibilă pentru o nouă retragere. Linia de credit a rămas activă până când a fost solicitată separat închiderea acesteia.
Acest mecanism nu reprezintă, în sine, o neregulă. El face parte din funcționarea produsului financiar, însă poate crea confuzii atunci când consumatorul consideră că efectuarea ultimei plăți echivalează cu încetarea contractului.
Ce documente trebuie verificate
Experiențele documentate evidențiază importanța diferenței dintre confirmarea unei plăți, adeverința de achitare integrală și documentul care atestă închiderea definitivă a liniei de credit.
Un sold zero confirmă că nu mai există o sumă de rambursat la acel moment, dar nu dovedește neapărat încetarea contractului.
Consumatorii care nu mai doresc să utilizeze o linie de credit trebuie să verifice procedura de închidere prevăzută în contract și să solicite, atunci când este necesar, confirmarea scrisă a încetării acestuia.
Verificarea ulterioară a informațiilor raportate în Biroul de Credit poate oferi date suplimentare despre situația împrumutului, fără să înlocuiască însă documentul emis de creditor.
Testele arată că administrarea unui credit nu se încheie întotdeauna în momentul ultimei plăți. Pentru o închidere definitivă, este important ca atât obligațiile de plată, cât și situația contractuală să fie clarificate.
-
Exclusivacum 3 zileAvocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie
-
Exclusivacum 2 zileCroitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele
-
Exclusivacum 3 zile„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!
-
Exclusivacum 2 zileSpiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer
-
Featuredacum 4 zileLideri de Facebook, penitenciare de decor: like-uri multe, rezultate zero
-
Exclusivacum 5 zileM.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar
-
Exclusivacum 4 zile„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă




