Administratie
Orban, demascat de ANPC. Și de propriul plan de relansare

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului ne informează că nu mai puțin de 90% dintre măștile de protecție aflate pe piață sunt neconforme. Adică nu sunt bune. Le purtăm degeaba. Această informație ne parvine când? La câteva luni bune de la declanșarea epidemiei transformate în pandemie. Și aproape simultan cu această veste ne mai vine una la fel de aiuritoare. Ludovic Orban, sub orchestrarea președintelui Klaus Iohannis, le prezintă românilor, dintr-un parc de distracții, un așa-zis plan de relansare economică. Tot bramburistic.
Sunt necesare câteva explicații suplimentare. Ne amintim că, în întreaga perioadă a stărilor de urgență, două la număr, deci timp de 60 de zile, măștile nu au fost obligatorii în spațiile comune închise. Ele erau obligatorii doar pentru personalul sanitar. Care de altfel se plângea că nu sunt suficiente măști. Și nici alte echipamente de protecție. Cât timp Guvernul a fost incapabil să asigure măști de protecție, acestea au rămas facultative. Și nu sufla nimeni un cuvânt cum că acestea ar fi indispensabile conservării sănătății publice. Dimpotrivă. Voci dintre cele mai autorizate din corpul de specialiști ai Guvernului ne informau pe toate canalele de știri că, în general, măștile nici nu sunt necesare. Ba pot fi în anumite condiții chiar periculoase. Mai târziu, după ce stările de urgență au încetat, taman când Guvernul Orban ne-a anunțat că am coborât de pe „platou” – un „platou” care astăzi este denumit cocoașă – am aflat contrariul. Și anume că măștile de protecție ar fi obligatorii. Că, în absența lor, sănătatea publică e în pericol. Iar aceasă revelație a fost concretizată chiar printr-un act normativ.
Pandemia în lume s-a declanșat începând din luna decembrie a anului trecut. Tot atunci, cu certitudine președintele României și primul-ministru erau informați că năpasta urmează să se propage pretutindeni în lume. Deci și în România. Dar aceștia nu erau preocupați de măști. Ci visau cai verzi pe pereți. Alegeri parlamentare anticipate. Așa că nimeni nu a făcut niciun demers pentru a-i salva pe români. Ulterior, când nu ne mai aflam pe „platou” – sau, mai nou, pe cocoașă – Guvernul Orban a avut o revelație. Și anume că ar fi o bună șmecherie procurarea pe bani publici a unor cantități uriașe de măști, care urmau să le fie distribuite contra cost fraierilor. Dar, pentru asta, fraierii trebuiau să fie obigați să le achiziționeze. Și astfel au venit aceiași specialiști, care au demonstrat contrariul afirmațiilor făcute cu câteva luni înainte. Odată cu relaxarea, consacrată prin trecerea de la starea de urgență la starea de alertă, a venit și necesitatea legiferată a purtării măștilor de protecție. Afacerea mergea ca pe roate. Românii, docili ca de obicei, achiziționau măști pe care se prefăceau de sanchi că le schimbă la interval de trei ore. Toată lumea era mulțmită. În urmă cu câteva zile însă, domnul Ludovic Orban s-a făcut foc și pară. S-a supărat rău de tot pe o autoritatea statului. Pe Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului. O instituție, conform legii, autonomă. Adică nesupusă nici Guvernului, nici Parlamentului, nici Președinției, nici Justiției și nici măcar statului subteran. De ce s-a supărat Orban? Pentru că ANPC nu a autorizat un import destul de suspect de măști de protecție, motivând că acestea sunt neconforme. Cu alte cuvinte, că nu sunt utile în lupta împotriva coronavirusului. Un fel de hârtie igienică pe care o pui pe gură. Și nu numai că s-a supărat Ludovic Orban. El a urecheat în mod public instituția, solicitându-i să-și dea avizul de urgență. Iar astăzi aflăm bomba.
Bomba bombelor. ANPC ne informează că 90% dintre măștile care circulă pe piață, deci pe care ni le punem pe gură și pe nas, nu sunt bune de nimic. Sunt neconforme. Adică hârtie igienică, plătită cu bani buni. Și tot astăzi continuă pe bani publici propaganda audovizuală, care ne spune că purtarea măștilor este nu numai necesară, ci și obligatorie. Că respectivele măști ne salvează sănătatea. În oglindă, într-un cu totul alt plan, asistăm la o altă mascaradă la nivel național. S-a întâmplat ieri.
Ieri, în luxoasa grădină a Clubului Diplomaților din Bucureșt, transformată ad hoc în parc de distracții, președintele Klaus Iohannis l-a îmbrâncit la înaintare pe Ludovic Orban, care a prezentat un generos plan de relansare a economiei României. Așadar nu numai „România educată” se relansează, ci și economia. Planul, la fel ca și în povestea măștilor de protecție, pornește de la o premiză falsă. De la o fotografie total nereușită a momentului economic. De la un deficit pe hârtie. Total desprins de realitate. De la cifre false, care ne informează că economia României s-ar afla într-un anumit punct. Numai că punctul real este cu totul diferit. Pornind de la o cifră de deficit eronată, programul lui Orban nu poate creiona altceva decât un viitor la fel de eronat. O aiureală acoperă o altă aiureală. Pe aproape 200 de pagini de text. Dar partea și mai spectaculoasă este că, după nenumărate ieșiri la rampă legate de același subiect al așa-zisei relansări economice, după ce în special prin vocea lu Cîțu, dar și a lui Orban, mediul de afaceri a fost bombardat cu extrem de multe promisiuni amăgitoare, iată, acum, premierul ne spune că mai are nevoie de o lună, pentru a pregăti legislația care va pune în operă mărețul plan de relansare economică. Cum adică? De luni în șir suntem asigurați de la nivelul Executivului că se lucrează intens pentru atenuarea șocului produs în mediul de afaceri. Ne sunt comunicate fel de fel de măsuri, implementate, nu doar gândite de Guvern. Pe parcurs, aflăm că de fapt măsurile nu au fost implementate, ci au rămas cele mai multe dintre ele doar simple angajamente. Ieri, toate cioburile au fost adunate de pe jos, aranjate într-un document unic prezentat cu fast în parcul de distracții de la Clubul Diplomaților, după care ni s-a spus că, de fapt, și acest program rămâne doar o poveste scrisă pe hârtie, atâta timp cât nu există legislația de implementare. Și că această legislație ne va fi livrată într-o lună. Cu ușoare amânări, probabil după alegeri. Așadar, până acum, Guvernul a tăiat frunze la câini.
Vorbim despre un Guvern extrem de performant. Care, în numai șase luni, ne-a dăruit nu mai puțin de 100 de ordonanțe de urgență. Un Executiv discreționar. Care a ocolit cât a putut de mult Parlamentul. Și nu am pus la socoteală și asumările de răspundere. Mai numeroase decât sub oricare altă guvernare. Asumări de răspundere care, și ele, au scos din joc Parlamentul. Pentru că dacă Parlamentul nu se conforma, urma să se dizolve. Ei bine, acest Guvern, care ne-a mitraliat cu ordonanțe de urgență, 25 într-o singură noapte, este incapabil ca atunci când le propune românilor un plan de relansare economică să vină la pachet și cu rețeta după care funcționeză respectivul plan.
Este fix povestea măștilor de protecție, într-o altă ipostază. Falsa mască este de această dată înlocuită sau, dacă vreți, completată cu falsa relansare economică. Orban a fost demascat de Autoritatea Națională de Protecție a Consumatorilor, dar a fost dat în vileagă și de planul de relansare economică pe care l-a propus.
Sorin Rosca Stanescu
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 16 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!