Actualitate
DECIZII DE ULTIMA ORĂ. Premierul Ludovic Orban, după ședința de urgență de la sediul MAI: „Nu lăsăm oamenii fără acoperiş deasupra capului. Vom interveni”
Premierul Ludovic Orban a participat, miercuri 24 iunie, de la ora 16.00, la ședința MAI în care s-au luat decizii de urgență ca urmare a inundațiilor care fac prăpăd în România. Mai multe avertizări COD ROȘU de inundații, emise de hidrologi, sunt în vigoare în acest moment.
UPDATE ora 19.00. Premierul Ludovic Orban a declarat după ședința de la Ministerul Afacerilor Interne că riscul cel mai mare în perioada imediat următoare este pe râul Prut, zonă unde va intra în ţară o viitură din Ucraina.
„Am făcut o analiză a riscurilor care există în perioada imediat următoare şi, evident, am stabilit care sunt toate măsurile care trebuie luate. În primul rând, legat de riscurile care există de apariţie a unor inundaţii, riscul cel mai mare îl avem pe Prut, unde urmează să intre în ţară viitura care vine dinspre Ucraina, unde există o mobilizare foarte mare din partea echipelor de la IGSU şi a celorlalte forţe implicate de la MAI, evident echipele de la Apele Române, care au luat un set de măsuri pentru a preveni eventuale riscuri”, a precizat Orban.
Riscul cel mai mare este în amonte de barajul de la Stânca Costeşti, conform premierului, baraj care poate prelua cantitatea de apă estimată, în special în două localităţi, unde s-au luat măsurile pentru a încerca să se prevină inundaţiile şi unde urmează să fie evacuate persoanele care sunt expuse riscului.
Orban a precizat că au fost evacuate 252 de persoane, explicând că există riscul unor inundaţii şi în alte zone din nordul Moldovei.
„Până în prezent, au fost 252 de persoane care au fost evacuate sau salvate din calea viiturilor. Trebuie să spun că, exceptând riscul care există pe Prut, există riscuri şi în alte zone, dar sunt foarte greu de anticipat locurile unde se pot produce, pentru că, din cauza unor fenomene de instabilitate meteo, precipitaţii foarte abundente, cu o cantitate de până la 80 de litri, se pot crea local, pe anumite pârâuri, inundaţii. Este important că tendinţa va fi, în nordul Moldovei, începând de mâine, să se reducă instabilitatea atmosferică şi riscul de precipitaţii cu căderi foarte abundente de apă”, a explicat premierul.
Ludovic Orban a adăugat că a fost luată măsura de constituire la nivelul prefecturilor a comisiilor de evaluare a pagubelor produse de inundaţii, pentru a se interveni cât mai repede cu fonduri pentru reparaţii şi despăgubirea oamenilor ale căror proprietăţi au fost afectate, subliniind că Guvernul poate apela şi la fonduri europene în aceste cazuri. Premierul a anunţat că Guvernul are la fondul de rezervă suma de 1,4 miliarde lei.
Ştiţi foarte bine că întotdeauna am găsit soluţii pentru a nu lăsa oamenii la necaz. Ne-am mobilizat şi am căutat să nu lăsăm oamenii fără acoperiş deasupra capului. Vom interveni. De exemplu, în Aiud sunt trei case avariate, cu siguranţă reparaţiile lor vor fi susţinute”- premierul Ludovic Orban.
Premierul Ludovic Orban a participat miercuri, la ora 16.00, la o şedinţă de lucru pentru evaluarea pagubelor produse de inundaţii şi pentru stabilirea măsurilor de limitare a efectelor calamităţilor naturale. Şedinţa are loc la sediul Ministerului Afacerilor Interne.
În ultimele 24 de ore, pompierii au scos apa din peste 900 de gospodării, vântul puternic a doborât stâlpii de electricitate, iar 20 de mașini au fost avariate. În total, 161 de localități din 29 de județe au fost afectate. Din păcate, trei persoane și-au pierdut viața din cauza viiturilor.
COD ROȘU de inundații în România
Hidrologii au emis în ultimele ore mai multe coduri GALBEN, PORTOCALIU și ROȘU pentru râuri și pârâuri din țară. În acest moment, sub avertizare cod roșu se află râurile din bazinele hidrografice: Prut – sector amonte Ac. Stânca Costeşti (judeţul Botoşani), valabil până vineri, 26 iunie, ora 24:00.
În cursul zilei de ieri și pe timpul nopții, aversele torențiale au produs inundații în 29 județe (Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Botoșani, Cluj, Călărași, Caraș-Severin, Covasna, Sâmbovița DOlj, Galați, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Mehedinți, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Suceava, TImiș, Teleorman, Vaslui Vrancea), fiind afectate 161 de localități.
În ultimele zile viiturile au ucis trei persoane, iar o fetiță de numai 4 ani din Sibiu este în continuare căutată de autorități, după ce a căzut în râul Cidin.
Klaus Iohannis: Apar noi probleme în „plină criză sanitară” cauzată de epidemia de COVID-19
Și preşedintele Klaus Iohannis a susținut o conferință de presă în cursul zilei de miercuri, 24 iunie, despre inundațiile care au afectate numeroase zone și familii. De asemenea, șeful statului a făcut un apel la solidaritate și i-a îndemnat pe oameni să ajute autoritățile în aceste zone.
„Ne confruntăm cu o serie de inundaţii severe. În plină criză sanitară cauzată de epidemia de COVID-19 avem, iată, și o altă situație gravă cu consecinţe pe termen lung pentru toți cei aflați în aceste zone sinistrate”, a spus președintele Iohannis.

Actualitate
BAE Systems lansează Shadow EW, o familie de sisteme de război electronic pentru platforme aeriene mici
Soluțiile sunt concepute pentru a spori protecția și eficiența misiunilor în medii contestate, mizând pe producție în volum, costuri reduse și integrare flexibilă.
Capabilități adaptate amenințărilor în schimbare
BAE Systems a prezentat Shadow EW, o familie de încărcături utile de război electronic destinată platformelor aeriene de dimensiuni mici. Potrivit companiei, sistemele oferă capabilități de cunoaștere a situației și autoapărare, menite să susțină misiunile în zone în care adversarul poate perturba sau ataca platformele.
Gama este proiectată pentru o serie de roluri: identificarea amenințărilor, sprijinirea țintirii, inducerea în eroare a adversarului, creșterea șanselor de supraviețuire și coordonarea efectelor între mai multe platforme.
Rebecca Cruz, directoarea produselor Shadow EW în cadrul BAE Systems, a declarat că toate platformele — indiferent de dimensiune — au nevoie de capacități adaptabile pentru a opera pe un câmp de luptă aflat într-o schimbare rapidă. Sistemele combină hardware configurabil cu actualizări software succesive, pentru a răspunde evoluției amenințărilor.
Experiența din Ucraina schimbă prioritățile
Războiul din Ucraina a evidențiat rolul tot mai important al platformelor aeriene mici, inclusiv al dronelor produse rapid, alături de sistemele militare tradiționale și de trupele terestre. Conflictul a arătat, de asemenea, cât de mult depind operațiunile de războiul electronic și cât de repede se schimbă această componentă.
În acest context, capacitatea de a produce un număr mare de sisteme a devenit o prioritate. BAE afirmă că Shadow EW poate fi fabricat în volume ridicate și la costuri reduse, folosind cipuri comerciale pentru procesare de înaltă performanță și pentru eficientizarea lanțului de aprovizionare.
Proiectare pentru viteză și integrare
Josh Niedzwiecki, vicepreședinte și director general al diviziei Electronic Combat Solutions din cadrul BAE, a spus că familia Shadow a fost dezvoltată înaintea unei cerințe operaționale specifice. Compania a investit milioane de dolari, bazându-se pe lecțiile desprinse din conflictele recente și pe apelurile administrației americane pentru accelerarea ritmului de achiziții militare.
În locul abordării tradiționale — dezvoltarea unei soluții personalizate împreună cu producătorul platformei și autoritățile, pentru un set restrâns de cerințe — BAE a ales să pună accentul pe livrarea rapidă și pe disponibilitatea sistemelor în număr mare.
Spre deosebire de echipamentele de război electronic realizate de companie pentru avioane precum F-22, F-15 și F-35, Shadow EW se bazează pe componente comerciale și standarde deschise. BAE urmărește astfel să faciliteze integrarea pe platforme aeriene diferite și să reducă dependența de soluții construite pentru un singur tip de aeronavă.
Actualitate
Revoluție tehnologică în Armata Statelor Unite: Înființarea unei comenzi dedicate sistemelor autonome
Armata Statelor Unite marchează o schimbare majoră în structura și prioritățile sale operaționale, prin înființarea unei noi comenzi și a unui birou de achiziții dedicate exclusiv tehnologiilor autonome. Această inițiativă strategică vizează accelerarea procesului de modernizare și integrarea rapidă a sistemelor avansate în dotarea trupelor, transformând fundamental modul în care forțele americane se pregătesc pentru viitoarele scenarii de conflict.
O mișcare decisivă împotriva birocrației
Decizia, care vine în completarea eforturilor la nivelul Pentagonului, vizează crearea Comandamentului pentru Viitor și Sisteme Autonome (FASCOM). Scopul principal al acestei noi structuri este eliminarea inerției birocratice care a frânat până acum adoptarea tehnologiilor de ultimă oră. Această inițiativă este menită să mențină avantajul tactic al forțelor americane, punând un accent major pe autonomie în formarea, achiziția și antrenarea militarilor, cu scopul declarat de a domina viitorul teatrului de război.
Obiective concrete pentru 2028
În cadrul acestui plan de acțiune, a fost instituit un nou Executiv pentru Achiziții de Programe dedicat autonomiei. Acesta are sarcina clară de a prioritiza achiziția și utilizarea unor capabilități avansate, precum sisteme de foc autonome, vehicule de luptă, tehnologii pentru realimentare și parteneriate între platforme pilotate și cele autonome. Termenul limită pentru implementarea acestor tehnologii la nivelul forțelor operaționale este anul fiscal 2028.
Extinderea resurselor umane specializate
Paralel cu dezvoltarea tehnologică, Armata SUA va extinde autorizațiile pentru unitățile de specialiști în sisteme aeriene tactice fără pilot și tehnicieni în robotică. Această măsură, aplicabilă tuturor unităților armatei, vine în completarea altor programe de anvergură menite să scaleze producția de drone și să integreze eficient aceste arme în cadrul forțelor terestre, consolidând capacitatea de răspuns a armatei în fața noilor provocări tehnologice.
Actualitate
Pentagonul pierde până la 830 de milioane de dolari din fondurile neangajate
Aproximativ 10 miliarde de dolari au rămas nealocați înainte de termenul-limită
Pentagonul a angajat aproximativ 142 de miliarde de dolari din fondurile pentru apărare prevăzute anul trecut în legea bugetară „One Big Beautiful Bill”. Circa 7% din suma totală — aproximativ 10 miliarde de dolari — a rămas însă neangajată și este acum supusă reducerilor bugetare automate.
Un oficial din domeniul apărării a confirmat că, înainte de începerea anului fiscal 2027, fusese angajat 93% din totalul fondurilor. Acesta nu a precizat însă ce programe sau linii bugetare au rămas nefinanțate.
Reducere automată de 8,3%
Legea adoptată anul trecut de republicani prin procedura de reconciliere bugetară a prevăzut aproximativ 152 de miliarde de dolari pentru apărare. Banii erau destinați unor priorități precum programul de apărare antirachetă Golden Dome, două distrugătoare din clasa Arleigh Burke, muniții și avioane de luptă.
Fondurile puteau fi cheltuite pe parcursul mai multor ani, dar sumele care nu erau angajate până la 1 octombrie urmau să fie reduse cu 8,3%, prin mecanismul cunoscut drept sechestrare bugetară. Aplicată celor aproximativ 10 miliarde de dolari rămași neangajați, reducerea ar însemna o pierdere de circa 830 de milioane de dolari din puterea de cumpărare a Pentagonului.
Presiuni pentru accelerarea contractelor
Deblocarea fondurilor a fost lentă la început, stârnind nemulțumirea Congresului. Legislatorii au cerut oficialilor Pentagonului să încheie contracte înainte de expirarea termenului.
La sfârșitul lunii aprilie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, le-a spus senatorilor că fuseseră atribuiți contracte pentru numai 26 de miliarde de dolari. În iunie, un oficial de rang înalt al Departamentului Apărării a declarat că instituția transmisese birourilor de programe instrucțiuni pentru accelerarea cheltuirii banilor, dar și pentru utilizarea lor responsabilă.
La sfârșitul lunii iulie, Hegseth a informat Comisia pentru alocări bugetare a Senatului că aproximativ 75 de miliarde de dolari erau încă neangajate. El a estimat atunci că 95% din fonduri vor fi contractate până la încheierea anului fiscal, inclusiv pentru proiecte precum sistemul Golden Dome.
Reacția Congresului rămâne incertă
Nu este clar dacă fondurile pierdute vor provoca nemulțumirea legislatorilor. Întrebat miercuri dacă toate sumele alocate apărării vor fi cheltuite până la finalul anului fiscal 2026, președintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului, Roger Wicker, a declarat că este „foarte mulțumit de nivelul de execuție”, fără a oferi detalii suplimentare.
Elaine McCusker, cercetătoare principală la American Enterprise Institute și fostă comptroller interimară a Pentagonului, a avertizat anterior că departamentul are nevoie de fiecare dolar disponibil pentru a remedia probleme structurale de durată. Chiar și o reducere de 8,3% la reportarea fondurilor poate avea consecințe, a spus ea.
-
Exclusivacum 5 zileÎn Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 20 de oreIPJ Prahova – Biroul Rutier Ploiești. Polițist la pândă pe banda 1: operațiunea „Doamna pe bicicletă, pericol public”
-
Exclusivacum 3 zile„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
-
Exclusivacum 4 zileInstanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)
-
Exclusivacum 5 zileAcordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
-
Exclusivacum 20 de oreValiza cu 500.000 de euro de la UM Plopeni nu este un accident: este finalul previzibil al unui sistem în care APM Prahova, sub Diaconu, a devenit paznicul care ține poarta deschisă. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 3
-
Exclusivacum 3 zileCurtea Constituțională, paznicul polițistului: Patru palme peste „Statutul polițistului” făcut după ureche
-
Exclusivacum 4 zileRaportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”



