Miercuri, 21 iunie 2017, seara, după uriașa victorie repurtată de PSD împotriva propriului Guvern, pe care a reușit să-l trîntească, totuși, prin automoțiune de cenzură, la emisiunea România 9 de la TVR s-a pus în discuție chestiunea dacă Liviu Dragnea a învățat sau nu ceva din această criză.

S-a ajuns la momentul acesta după ce toată lumea din platou a fost de acord (cu excepția lui Eugen Teodorovici, fost om al lui Victor Ponta, în plin proces de cerșire a unei fripturi de la Baronul de Teleorman) că principala responsabilitate pentru toate aiurelile petrecute în ultimele șase luni trebuie căutată în natura neobolșevică a PSD.

Cum dracu? ziceam eu, nedumerindu- mă retoric, ditamai bărbații din CPEx-ul PSD-ist, toți stăpîni de zone și județe, cu palate și ibovnice, au votat în unanimitate răsturnarea propriului Guvern? Nu s-a găsit unul, unul măcar, în stare nu să se opună, nu să protesteze, dar măcar să întrebe, timid și suflîndu-și nasul, pe Liviu Dragnea de ce trebuie să voteze căderea lui Sorin Grindeanu după ce, nu mai departe de finele lui decembrie 2016, același Liviu Dragnea le cerea să-l voteze, tot în unanimitate, pe Sorin Grindeanu, ca premierul fără cusur. A înțeles Liviu Dragnea ceva din această Criză?

Au priceput ceva cefele groase din CPEx-ul PSD-ist?

Toți din platou au fost de acord (nu-l pun la socoteală pe Teodorovici!) că Liviu Dragnea n-a înțeles nimic, dar mai ales că membrii CexN al PSD se vor purta și la votul de desemnare a noului premier, ca și la votul de retragere a sprijinului politic, ca și la alte și alte voturi PSD-iste, asemenea unor miorițe care behăie din piciorușele din față.

De la această părere, a făcut excepție Marius Pieleanu.

Colegul meu de emisiune e un tip deștept și, mai ales, lucid. Mi-am îngăduit, totuși, să-l iau peste picior pentru viziunea sa de zarzări în floare, ca-n proza lui Ionel Teodoreanu, asupra felului în care se va purta Liviu Dragnea cu știucile dresate din CPEx-ul PSD-ist la desemnarea noului premier.

Marius Pieleanu susținea – nu-mi dau seama dacă serios sau doar pentru a da dezbaterii un piper polemic – că Liviu Dragnea a învățat din lecția Crizei și de data asta va proceda în chip democratic.

Personajul prozei lui Camil Petrescu se definește, printre altele, prin ceea ce scriitorul numea, ciupind de la Husserl, revelația în conștiință.

Un fapt al realității îl cutremură atît de tare încît el se schimbă radical prin revelația unui adevăr de strălucirea intensă a unui fulger. Să mori de rîs, nu alta!

Îl și vedeam pe Liviu Dragnea împărtășind revelația în conștiință și devenind, peste noapte și mai ales spre zori, din Escobar de Teleorman Churchill de Londra.

– Cum se va desfășura ședința CExN, de desemnare a noului premier? l-am întrebat pe Marius Pieleanu în direct?

Va veni Liviu Dragnea, surpat de îndoieli existențiale, mai ceva decît Hamlet, și va striga, înainte de se prăbuși pe podele:

– Fraților, ajutați-mă să găsesc un premier!?

Nu mai știu ce-a răspuns Marius Pieleanu.

Om cu umor, și-a dat și el seama că avansa o fantezie prin imaginea unui Liviu Dragnea devenit peste noapte democrat din tată-n fiu.

Luni, 26 iunie 2017, a avut loc la București, ședința CexN al PSD pentru desemnarea noului premier. A fost desemnat Mihai Tudose. Un personaj care a reușit o premieră în postdecembrism:

Să unească întrega presă în tăvălirea sa prin pamflete, ironii, glume și nu de puține ori strigăte de uluire că așa ceva se poate întîmpla în România lui 2017:

Să fie desemnat premier o persoană mai penibilă decît scîrțîitul unei uși scăpate din clanță.

E limpede, cui îl știe pe Liviu Dragnea, că Baronul de Teleorman a căutat și a găsit un PSD-ist mai odios decît el în ochii opiniei publice, astfel încît, privind la Mihai Tudose, românilor să li se pară Liviu Dragnea un Kennedy al României.

Cum de a reușit să-l vîre pe gît știucilor din CExN? Despre cum a ajuns să fie desemnat Mihai Tudose știm doar din informațiile date pe surse de presa noastră liberă.

Din acest punct de vedere, întreaga noastră presă a publicat, fără a le pune o clipă la îndoială veridicitatea, două istorisiri. Prima se referă la niște așa zise întîlniri de duminică seara dintre Liviu Dragnea și Klaus Iohannis. Au fost trei.

Cică la început, Liviu Dragnea a urcat dealul Cotrocenilor cu propunerea Carmen Dan. Stînd în pridvor, ca un boier fanariot și sugînd din ciubuc, Klaus Iohannis i-a zis să vină cu altă propunere.

Liviu Dragnea s-a dus acasă, și-a pus mintea la contribuție, și s-a întors la Cotroceni cu propunerea Mihai Fifor.

Nici de propunerea asta n-a vrut saudă Klaus Iohannis.

Liviu Dragnea s-a întors iar acasă și de data asta a urcat Dealul Cotrocenilor cu numele Mihai Tudose. Abia se ținea pe picioare de emoție. Știa că are dreptul să tragă doar de trei ori, ca la taraba de la iarmaroc.

De data asta a nimerit-o însă. Klaus Iohannis s-a luminat la față. Da, acesta e cel pe care-l vreau! a zis el, și- a scuturat ciubucul și a intrat în Palat, de unde a ieșit a doua zi pentru a rosti numele lui Mihai Tudose.

A doua istorisire stoarsă din informații tot de pe surse vrea să ne convingă că, de data asta, Liviu Dragnea a procedat democratic. N-a venit cu numele în buzunarul de la spate, ca să-l scoată și să-l spună în aplauzele de aprobare ale liderilor PSD.

Cică de data asta, Liviu Dragnea le-a prezentat subordonaților o listă de șase nume rugîndu-i, implorîndu-i chiar, să-l ajute prin alegerea numelui.

Ca la un semn, cinci dintre cei de pe listă au sărit în picioare și, pe rînd, cu privirile în pămînt, ca să micșoreze lovitura dată Șefului, au declarat că nu doresc să fie premieri. Unii cică au motivat asta prin dorința de a fi doar miniștri.

Alții au zis că funcția e prea mare pentru ei.

Dintre toți cei șase, doar Mihai Tudose n-a zis nu.(Ion Cristoiu).

Spre deosebire de ceilalți, el a declarat că-i gata să-și asume funcția de premier, deoarece e bun pentru asta. Membrii CPEx-ului PSD-iste au zis în cor:

Dacă doar Mihai Tudose vrea, noi navem încotro.

Îl votăm pe Mihai Tudose!

Bărbații care se întorc acasă beți și spionii trimiși în teritoriul inamic știu că trebuie să aibă la îndemînă ceea ce se cheamă o poveste de acoperire.

Bărbații pentru a putea răspunde cît de cît plauzibil la întrebarea nevestei de ce au venit atît de tîrziu și mai ales duhnind mai ceva ca un butoi proaspăt destupat.

Spionii pentru a putea justifica de ce au pătruns în toiul nopții într-o încăpere cu documente secrete închise în seif.

Cele două istorisiri livrate presei, ca explicații la deșucheata desemnare a premierului PSD, sînt povești de acoperire născocite și livrate Presei de Liviu Dragnea

Inteligența bărbaților și măiestria spionilor se văd în poveștile de acoperire.

Și politicienii din întrega lume apelează la povești de acoperire pe care le livrează presei.

În aceste povești se vede inteligența politicianului.

Mărturisesc cele două povești de acoperire născocite de Liviu Dragnea o minimă inteligență politică?

Mă îndoiesc.

Sînt simple găluști de Teleorman. Și totuși, aceste găluști au fost înghite de Presa noastră.

Am trăit s-o văd și pe asta!

Presa română a putut fi manipulată pînă și de Liviu Dragnea.

Rău a mai ajuns! (Ion Cristoiu)