Administratie
Ţara lui Litovoi se întindea pe ambele părţi ale Carpaţilor, cuprinzând Ţara Haţegului, Loviştea şi alte ţinuturi din nordul Olteniei de astăzi
În documentele din secolul XIII se arată existenţa unui stat românesc numit Litua sau Ţara lui Litovoi. Caracterul românesc al acestui stat, recunoscut şi de documentele ungureşti, ridică o interesantă problemă asupra denumiri atât de asemănătoare cu cea a Lituaniei; este vorba, mai mult ca sigur, de o rădăcină indo-europeană comună zonei baltice şi respectiv dacice, dar poate fi vorba şi de mai mult decât atât (Balticii, de origine română? ).
Ţara lui Litovoi se întindea pe ambele părţi ale Carpaţilor, cuprinzând Ţara Haţegului, Loviştea şi alte ţinuturi din nordul Olteniei de astăzi. Mai târziu, după moartea lui Litovoi şi a lui Bărbat, ultimii conducători ai Lituei, pământul acesteia se va împărţii, Ţara Haţegului intrând în cuprinsul Transilvaniei, iar Ţara Loviştei şi părţile sudice revenind Banatului Olteniei, format în acel timp.
Voievodul Litovoi a domnit de pe la cca. 1240 până la 1277. Cu o mare înţelepciune, el şi-a întins autoritatea asupra mai multor cnezate şi ţări româneşti mărunte, formând nucleul de la care vor apărea apoi Banatul Olteniei şi Ţara Românească a Munteniei. Pentru aceasta el a avut de biruit numeroase orgolii locale – atât de puternice şi dureroase la Români – dar şi amestecurile abuzive ale Ungariei. Încercând să îşi întărească stăpânirea peste ţinuturile româneşti ale Carpaţilor, ba chiar şi pe cele de dincolo de Carpaţi, Bela al IV-lea era lipsit de colonişti dintre unguri – încă foarte puţini la număr şi risipiţi în masa românească din Panonia, Crişana şi alte regiuni. Mai târziu, prin asimilarea Românilor şi slavilor din diferite părţi ale regatului, numărul ungurilor va creşte, pentru ca, spre sfârşitul sec. XIX, să ajungă aproape de 50% din populaţia Regatului Ungar. Atunci însă această proporţie nu era nici măcar un vis îndepărtat, de aceea Bela IV a fost nevoit, ca şi alţi regi ai Ungariei, să apeleze la tot felul de alte neamuri (secui, saşi, şvabi, sârbi, cehi etc) pentru a reduce pe cât posibil puterea Neamului Românesc. De aceea, printre altele, Bela IV încearcă a aduce în 1247 în zona Severinului pe Cavalerii Ioaniţi, dându-le autoritate şi asupra cnezatelor dintre Severin şi Olt (aflate de-a lungul Dunării, o zonă piscicolă extraordinar de importantă). Deşi până la urmă încercarea a rămas fără rezultat – cu excepţia păstrării documentelor legate de ea, foarte importante pentru istoria zonei – ea este o pildă a abuzurilor permanente ale coroanei ungare în statele româneşti.
Este necesar să înţelegem că, după o veche tradiţie romană, în Evul Mediu toţi oamenii erau vasalii altora mai sus-puşi, ajungându-se ca la vârf să se afle câţiva Patriarhi şi Împăraţi. Aşa, de pildă, prin aceeaşi perioadă, feluriţi cavaleri şi baroni din Anglia aveau drept vasali o serie de ţărani şi meşteşugari de pe moşiile lor, însă ei înşişi erau vasalii unor conţi, duci, lorzi etc, care şi ei erau vasalii regelui Angliei. Acesta, la rândul său, era vasalul regelui Franţei şi acesta, de asemenea, se considera supus al Papei. Aceasta nu însemna însă că regele Franţei putea hotărî modificări de graniţă sau taxe în Anglia; asemenea încercări se făceau totuşi atunci când părea că vasalul este destul de slab pentru ca un astfel de abuz să rămână fără răspuns. Prin asemenea nedreptăţi multe formaţiuni – ducate, comitate, regate etc – s-au întins în dauna altora, profitând de slăbiciunea lor.
Bela IV se baza pe urmările invaziei tătare din 1241-1242, care slăbiseră şi Ungaria, dar mai mult teritoriile dinspre răsărit, de unde veniseră năvălitorii. Este chiar posibil ca Litovoi să fi fost acel domnitor român despre care cancelariile occidentale scriau cu bucurie că a biruit pe tătari – singura victorie europeană asupra lor în timpul acestei campanii – şi de aceea Bela IV să îl fi privit cu teamă, dar şi cu speranţa că pierderile suferite îl vor fi slăbit destul pentru a nu putea riposta. Ştim însă cu siguranţă că oştirile româneşti din Carpaţi luptaseră în mai multe lupte împotriva tătarilor, cu un mare eroism şi în ciuda izbitoarei diferenţe numerice.
Slăbiciunile Ungariei şi refuzul Ioaniţilor de a se stabili în teritoriul oferit de Bela IV deşi nu-i aparţinea, au amânat războiul dintre Litua şi Ungaria. Odată cu trecerea timpului însă, revenindu-şi după invazia tătară, Ungaria a început să se pregătească pentru a înfrunta pe Voievodul Litovoi, a cărui putere creştea mereu. Noi cnezate se alipeau de Ţara Lituei, şi chiar dacă aceste cnezate erau în general mici, numărul dădea importanţă acestei creşteri neîncetate. Ca urmare, Ladislau IV-lea, noul rege al Ungariei după Bela IV şi meteoricul Ştefan V-lea, porneşte la 1272 conflictul, emiţând pretenţii asupra unor teritorii deţinute de Litovoi. Acesta, faţă de încălcare principiilor vasalităţii – care presupuneau ocrotire şi nu jefuire – repinge cu indignare cererile abuzive şi renunţă la a mai plăti dijma regală. Are loc un prim război, şi spre uimirea şi dezamăgirea lui Ladislau IV domnitorul român obţine o victorie strălucită.
Puterea Ţării Litua şi aşezarea sa deosebit de sigură, buna organizare militară şi mai ales geniul lui Litovoi făceau ca orice război împotriva Românilor de aici să aibă puţine şanse de izbândă. De aceea, Ladislau IV a apelat la altă metodă. A stabilit un regim de pace prin trimişii săi la curtea lui Litovoi, dar fără a semna un tratat propriu-zis. În acelaşi timp însă, a căutat din răsputeri găsirea sau strecurarea unui trădător printre oamenii din apropierea domnitorului român. Şi, după câţiva ani de căutări, s-a izbutit introducerea unui trădător în suita domnească. Acesta a fost semnalul pentru pornirea celui de-al doilea război. Ladislau IV a beneficiat de informaţii amănunţite despre mişcările armatei române. La momentul hotărâtor, Litovoi a fost asasinat. După ce vestea a zguduit oastea românească, a urmat atacul neaşteptat al armatei lui Ladislav IV; în acelaşi timp, tot prin asemenea tertipuri, fusese făcut prizonier şi Bărbat, fratele lui Litovoi, singurul care ar fi putut să conducă trupele după dispariţia acestuia. Cu toate acesea armata românească, deşi rămasă fără comandant, s-a luptat eroic, provocând grele pierderi ungurilor şi izbutind să se retragă în munţi fără a fi distrusă. Acest lucru a împiedicat planurile lui Ladislav al IV-lea de anexare totală a Lituei. Litua a rămas mai departe de sine stătătoare, trebuind însă a plăti o grea răscumpărare pentru eliberarea din prizonierat a lui Bărbat, care a devenit apoi noul domnitor al ţării.
Lupta plină de înţelepciune si curaj a lui Litovoi a fost semnalul redeşteptării Românilor din Carpaţi la lupta pentru neatârnare şi baza de la care, după încă o generaţie, se va ridica Ţara Românească a Munteniei, de la Munţi la Marea cea Mare.
Administratie
Rogobete avertizează: România nu-și permite încă un exod al medicilor
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, avertizează că reducerea veniturilor personalului medical ar putea redeschide una dintre cele mai grave răni ale sistemului sanitar românesc: plecarea medicilor în străinătate. În opinia sa, o eventuală reformă în sănătate nu trebuie să înceapă cu tăieri salariale, ci cu măsuri care să păstreze specialiștii în țară și să îi aducă înapoi pe cei care profesează deja în spitale din Europa.
Rogobete susține că România a mai trecut prin această lecție și nu își permite să o repete. Statul investește ani întregi în formarea unui medic, dar riscă apoi să îl piardă exact în momentul în care acesta poate contribui la funcționarea sistemului public de sănătate.
Veniturile medicilor, între reformă bugetară și risc pentru pacienți
Alexandru Rogobete atrage atenția că o reducere a veniturilor medicilor nu ar fi doar o chestiune contabilă. În sănătate, spune acesta, tăierile salariale se pot transforma rapid într-o criză de personal, iar criza de personal ajunge inevitabil să fie resimțită de pacienți.
Fostul ministru invocă date privind scăderea numărului de documente profesionale solicitate de medici pentru a putea lucra în străinătate. Potrivit acestuia, în 2015 au fost înregistrate 2.269 de solicitări, în 2018 au fost eliberate 1.221 de certificate profesionale curente, iar în 2023 numărul a coborât la 822.
Pentru Rogobete, această evoluție arată că majorarea veniturilor și îmbunătățirea condițiilor din sistem au contribuit la temperarea migrației medicale.
„Reducerea veniturilor medicilor nu este doar o problemă salarială. Poate deveni foarte repede o problemă de resursă umană și, în final, o problemă pentru pacienți”, a transmis acesta.
Mesajul este limpede: dacă veniturile scad, medicii pot reîncepe să caute stabilitate, respect profesional și predictibilitate în spitalele din Germania, Franța sau alte state europene.
„Îi pregătim aici, apoi îi împingem afară”
Rogobete critică logica prin care România investește în formarea medicilor, dar nu creează suficiente motive pentru ca aceștia să rămână în țară. Fostul ministru avertizează că nu poți pregăti ani la rând un specialist, pentru ca apoi să îi reduci veniturile, să îi blochezi postul și să te miri că alege să plece.
Această observație atinge una dintre marile contradicții ale sistemului sanitar românesc: România produce medici, dar nu reușește întotdeauna să îi păstreze. Iar când aceștia pleacă, pierderea nu este doar administrativă sau financiară. Este o pierdere directă pentru spitale, pentru pacienți și pentru comunitățile în care deficitul de personal medical este deja acut.
În special în orașele mici și în zonele vulnerabile, lipsa medicilor nu este o statistică rece, ci o realitate zilnică: liste de așteptare, secții subdimensionate, gărzi greu de acoperit și pacienți trimiși la zeci sau sute de kilometri pentru consultații și tratamente.
Ce propune Alexandru Rogobete
Fostul ministru susține că viitoarele reforme din sănătate ar trebui să urmărească două obiective majore: păstrarea medicilor în România și repatrierea medicilor români care lucrează în străinătate.
Printre măsurile indicate de Rogobete se numără:
- o salarizare adaptată responsabilității și specificului fiecărei specialități;
- deblocarea și crearea de posturi în zonele cu deficit de personal;
- condiții profesionale mai bune în spitale;
- un program real pentru întoarcerea medicilor români din diaspora;
- politici publice care să ofere predictibilitate și respect profesional.
Rogobete insistă că soluția nu este reducerea veniturilor, urmată de constatarea plecărilor, ci construirea unui sistem în care medicii să aibă motive reale să rămână.
„Avem nevoie de o politică națională prin care medicul român să aibă motive să rămână acasă, iar cel care a plecat să aibă motive să se întoarcă”, a transmis fostul ministru.
Reforma nu trebuie să devină motiv de plecare
În viziunea lui Alexandru Rogobete, reforma din sănătate nu ar trebui să fie percepută de medici ca o amenințare, ci ca o șansă de stabilizare și modernizare a sistemului. Dacă schimbările se traduc prin tăieri de venituri, blocaje administrative și lipsă de perspectivă, efectul ar putea fi exact opus celui dorit.
România riscă astfel să repete scenariul în care spitalele occidentale devin alternativa firească pentru medicii formați în țară. Iar acest lucru ar însemna nu doar pierderea unor profesioniști, ci și adâncirea problemelor din sistemul public de sănătate.
Rogobete avertizează că România nu își mai permite un nou val de migrație a medicilor. Iar dacă reforma va produce un asemenea efect, atunci nu va fi o reformă care vindecă sistemul, ci una care îi golește și mai mult secțiile.
Administratie
Elevii din Dumbrăvești încep noul an școlar la Plopeni Sat. Școala a fost pregătită cu mobilier și echipamente moderne
Primăria comunei Dumbrăvești, condusă de primarul Dorin Gabriel Răducanu, anunță că toate pregătirile pentru debutul noului an școlar au fost finalizate. Elevii Școlii Gimnaziale Dumbrăvești își vor desfășura temporar activitatea la unitatea de învățământ din Plopeni Sat, după demolarea clădirii vechi, pe amplasamentul căreia urmează să fie construită o școală nouă.
Școala din Plopeni Sat va găzdui elevii din ambele unități
Potrivit informării transmise de Primăria comunei Dumbrăvești, mutarea elevilor a impus o serie de lucrări și investiții menite să asigure desfășurarea cursurilor în condiții cât mai bune.
În ultimele săptămâni, autoritățile locale au intervenit pentru adaptarea spațiilor și pregătirea școlii din Plopeni Sat pentru primirea tuturor copiilor.
Printre lucrările realizate se numără extinderea grupului sanitar și amenajarea unei copertine la intrarea din spate a școlii. Zona va fi utilizată pentru preluarea elevilor care vor fi transportați cu microbuzele școlare.
Mobilier nou și dotări digitale pentru sălile de clasă
Toate sălile de clasă au fost echipate cu mobilier nou, iar procesul educațional beneficiază de dotări informatice actualizate.
De asemenea, sălile de curs au fost dotate cu table inteligente — display-uri interactive care permit utilizarea unor metode moderne de predare și prezentarea de materiale audio-video în timpul orelor.
Administrația locală susține că investițiile urmăresc ca mutarea temporară a elevilor să nu afecteze calitatea procesului educațional și să nu reprezinte un regres pentru copii.
Centrala Școlii Dumbrăvești a fost relocată
În cadrul lucrărilor de pregătire, centrala termică și coșul de fum de la Școala Dumbrăvești au fost relocate la unitatea din Plopeni Sat.
Potrivit primăriei, echipamentele se aflau într-o stare bună și vor putea fi utilizate în continuare în condiții îmbunătățite, comparativ cu vechile cazane.
Primarul le cere părinților să semnaleze eventualele probleme
Primarul Dorin Gabriel Răducanu a transmis că autoritățile locale sunt conștiente că tranziția către o nouă formulă de desfășurare a cursurilor poate genera situații neprevăzute.
„Dacă apar probleme, vă rog să mi le semnalați!”, este mesajul adresat părinților de edil, potrivit comunicării Primăriei Dumbrăvești.
Acesta a dat asigurări că fiecare sesizare va fi analizată, iar administrația locală va încerca să identifice rapid soluții pentru problemele care țin de competența sa.
Obiectivul final: o școală nouă la Dumbrăvești
Activitatea didactică la Plopeni Sat este o soluție temporară, necesară până la finalizarea noii Școli Gimnaziale Dumbrăvești.
Administrația locală subliniază că demolarea vechii clădiri și construirea unei școli moderne și sigure reprezintă un proiect major pentru comunitate. Până la finalizarea investiției, autoritățile spun că vor continua să asigure elevilor condiții adecvate pentru învățare.
În mesajul transmis la început de an școlar, Primăria Dumbrăvești le-a urat elevilor succes, profesorilor putere de muncă și inspirație, iar părinților răbdare, încredere și cât mai multe motive de bucurie.
Administratie
Alimentarea cu apă, întreruptă în Băicoi și Dumbrăvești din cauza unei avarii
HIDRO PRAHOVA S.A. informează abonații că alimentarea cu apă potabilă a fost întreruptă începând cu ora 13:00, pe tronsonul de aducțiune Dumbrăvești – N.H. Movila Vulpii.
Potrivit comunicatului transmis de Exploatarea Sistem Zonal (ESZ) Prahova, întreruperea a fost provocată de o avarie la conducta de aducțiune aflată în administrarea operatorului. Prin această infrastructură este transportată apa potabilă către zonele deservite.
Sunt afectați:
- în orașul Băicoi: abonații de pe străzile Piatra Craiului, Piatra Arsă și Fundătura Plaiului;
- în comuna Dumbrăvești: abonații din zonele înalte ale satului Plopeni Sat.
Durata întreruperii este estimată, în acest moment, la aproximativ 36 de ore.
HIDRO PRAHOVA S.A. va reveni cu informații actualizate privind evoluția lucrărilor și reluarea furnizării apei, în funcție de datele transmise de ESZ Prahova.
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare
-
Exclusivacum 2 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum o ziMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 3 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 2 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 2 zileIndustria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor



