Actualitate
Schema Conpet SA Ploiesti preluata de șeful companiei ”strategice” Transgaz: scut din foști ofițeri din servicii secrete, polițiști și rude ale politicienilor

Cum și-a construit șeful companiei ”strategice” Transgaz un scut din foști ofițeri din servicii secrete, polițiști și rude ale politicienilor
Ion Sterian, manager cu studii de subinginer petrolist și inginer la Universitatea de Medicină Veterinară
Compania națională Transgaz, transportatorul de gaze naturale controlat de stat și condus de controversatul manager Ion Sterian, are mai mulți angajați foști ofițeri SRI sau de poliție și rude ale politicienilor, potrivit unei analize G4Media.ro realizate pe baza unor surse deschise (declarații de avere și interese).
Spre exemplu, generalul SRI (r), Marius Stoica, fostul șef al acoperiților SRI, a devenit consilierul directorului general, după ce, în 2017, a fost trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis. De asemenea, soțiile politicienilor Dan Motreanu (PNL), Eugen Nicolicea (PSD), Andrei Gerea (ALDE) și fosta soție a lui Daniel Chițoiu (ALDE) lucrează la Transgaz. Daniela Motreanu a fost angajată în 2018, Nicoleta Nicolicea, în 2017, iar Ayten Gerea și Elena Laura Chițoiu, în 2016.
Transgaz este condusă din mai 2017 de directorul general Ion Sterian. Ministrul Economiei era în acea perioadă, Mihai Tudose (PSD), brăilean, ca și Sterian. Sterian a devenit mai întâi director interimar, iar în august 2017 – director plin. Actualul director general al Transgaz fusese numit președinte al Consiliului de Administrație al companiei naționale în iulie 2013 pe vremea când ministrul Economiei era Varujan Vosganian (PNL, ulterior ALDE). Sterian a făcut parte din AGA a Transgaz încă din 2007, de pe vremea Guvernului Tăriceanu. Din 2013 până în 2017, când a devenit director general la Transgaz, Sterian a fost și director tehnic al RAAPPS. Potrivit CV-ului, în 2010, Sterian era subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării și Turismului condus de Elena Udrea. În 2009, a fost și șef la Protecția Copilului Sector 1 și era considerat de presă un apropiat al liberalului Vlad Moisescu. Între 2004 și 2008 a fost consilier municipal la Brăila din partea PNL, potrivit declarațiilor sale de avere și interese.
Șeful Transgaz, vorbitor avansat de rusă, are o problemă și cu studiile. HotNews.ro a descoperit în 2019 că acesta a trecut studii false în CV, susținând că are o diplomă de inginer la Facultatea de Petrol și Gaze, deși diploma sa este de subinginer. Sterian a recunoscut ”eroarea” într-un comunicat și a anunțat că a absolvit în 2002 (la 43 de ani) Facultatea de Inginerie Economică, Management și Dezvoltare Rurală la Universitatea de Agronomie și Medicină Veterinară București – o specializare fără nici o legătură cu obiectul de activitate al Transgaz.
Transgaz este una dintre companiile profitabile de stat. Potrivit site-ului companiei, în 2018, Transgaz a înregistrat un profit net de aproape 500 de milioane de lei, adică 100 de milioane de euro. Compania are investiții de 1,9 miliarde de euro.
Vezi mai jos, pe larg, lista foștilor ofițeri SRI și de poliție și a rudelor politicienilor, angajate la Transgaz.
Marius-Constantin Stoica este general SRI în rezervă și consilier al directorului general Transgaz, Ion Sterian. Stoica a fost șeful Grupului de evidenţă a activităţii cu ofiţerii acoperiţi din cadrul SRI, potrivit unor surse judiciare. A condus și Oficiul Secretelor de Stat. General de brigadă cu o stea, Stoica a fost trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis în iulie 2017, la pachet cu alți 9 generali SRI, după ce, în februarie același an, șeful operativ al SRI de pe vremea lui Traian Băsescu, generalul Florian Coldea, a fost trecut și el în rezervă.
Generalul Marius Stoica, este, potrivit unor surse cotidianul.ro, unul dintre infiltraţii lui Virgil Măgureanu, prin celebra Grupă Operativă “Dâmboviţa”, ca agent provocator în Piaţa Universităţii (aprilie- iunie 1990).
Faptele de bravură săvârşite în evenimentele din Piaţa Universităţii i-au probat calităţile de “cârtiţă provocatoare”, fiind ulterior dirijat în mediul presei, de unde a fost “chemat în rândul cadrelor active ale Serviciului Român de Informaţii”, direct cu gradul de căpitan în… Divizia Apărării Constituţiei.
A ucenicit, într-ale intelligence-ului în democraţie, pe lângă ultimii veterani ai Securităţii de care Virgil Măgureanu nu se putea dispensa. Despre el s-a scris că stăpâneşte foarte bine arta cultivării atente a şefilor care-i pot susţine promovarea. Dar şi mai bine ştie să folosească provocarea şi şantajul pentru impunerea propriului climat de forţă.
Alexandru Iuga este și el general (r) SRI și actualul director al Direcției Aprovizionare și Transport din cadrul Transgaz. A fost trecut în rezervă în 2009 de către fostul președinte Traian Băsescu cu gradul de general de brigadă cu o stea. Potrivit declarației sale de avere, Iuga cumulează pensia cu salariul. În 2018, a avut o pensie de peste 11.000 de lei pe lună.
Cezar Aurelian Țolescu este colonel (r) SRI. Până în 2017 a fost director general al RASIROM, societate comercială coordonată de SRI, care se ocupă cu ”integrarea de soluții de securitate fizică și informatică a infrastructurilor critice naționale și europene”. Acum, colonelul este șef serviciu la Unitatea de management al proiectului BRUA din cadrul Transgaz. BRUA este conducta de gaz care traversează Bulgaria, România, Ungaria și Austria. Construcția ei a fost demarată de Transgaz în 2018. Costurile se ridică la aproape 480 de milioane de euro. Colonelul Țolescu este acuzat de plagiat chiar de către Academia SRI. A declarat o pensie de aproape 6000 de lei pe lună.
Geanina Elena Țolescu este soția colonelului Țolescu și lucrează și ea la Transgaz. Potrivit pressone.ro, ea ar fi fost ofițer SRI la Direcția de contraspionaj radio. Acum, este șef serviciu Monitorizare, control costuri și management financiar la BRUA, potrivit declarației sale de avere.
Chestorul (r) Nelu Pop a fost șef al Poliției de frontieră și al Inspectoratului pentru Imigrări. Din 2016 este consilier al directorului general Transgaz. În 2017, avea o pensie brută de 18.500 de lei, după cum chiar el a admis în presă.
Viorel Ciprian Achim a fost ofițer SRI și acum este șef al Departamentului Calitate Mediu, Protecţie şi Securitate din Transgaz. Potrivit CV-ului de pe site-ul instituției, Achim a fost ”funcționar cu statut special” între 1994 și 2010. Apoi, a lucrat ca director general adjunct la firma Geoasset deținută de PSV Company, controlată de Sorin Ovidiu Vîntu și Liviu Luca.
Ionel Sârbu a fost polițist, iar acum este șef al Departamentului Terenuri din cadrul Transgaz. Are o pensie de la MAI de aproape 7000 de lei pe lună, potrivit declarației de avere.
Daniela Motreanu este soția liderului PNL Dan Motreanu, actual europarlamentar, fost ministru al Agriculturii în Guvernul Tăriceanu. Daniela Motreanu este șef birou administrativ și activitate de reprezentare din cadrul Transgaz, potrivit declarației sale de avere. Ea s-a angajat în 2018.
Nicoleta Nicolicea este soția deputatului PSD, Eugen Nicolicea. Și ea este șef serviciu în cadrul proiectului BRUA din 2017, potrivit declarației de avere. Nicoleta Nicolicea a fost jurnalistă de tabloide și, înainte de a ajunge la Transgaz, a făcut parte din CA al TVR, a lucrat la Poșta Română și a fost consilier al premierului Ponta. În declarația de avere, Nicoleta Nicolicea nu și-a trecut salariul de la Transgaz, susținând că este confidențial.
Ayten Gerea este soția deputatului ALDE și fost ministru al Energiei, Andrei Gerea. Ea lucrează ca specialist PR la Transgaz și a declarat un venit de peste 6500 de lei pe lună de la compania de transport gaz, în 2019. Soția lui Gerea a fost angajată în 2016.
Elena Laura Chițoiu este fosta soție a lui Daniel Chițoiu, lider ALDE, fost deputat și fost ministru al economiei. Lucrează la Resurse Umane la Exploatarea Teritorială București a Transgaz. Potrivit declarațiilor de avere și interese, Elena Laura Chițoiu a fost și consilier la Ministerul Mediului, iar până să se angajeze la Transgaz a fost director în cadrul Autorității pentru Supraveghere Financiară. În 2014, a fost trimisă în judecată de DNA pentru grup infracțional și abuz în serviciu în dosarul ASF, în care a fost arestat preventiv fostul șef ASF, Dan Radu Rușanu. În 2016, Laura Chițoiu a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendare de Curtea de Apel București, însă, un an mai târziu, a fost achitată definitiv la Înalta Curte.
Vasilica Grăjdan este soția directorului RAAPPS Marius Grăjdan. În 2017, după ce Ion Sterian a devenit director general al Transgaz, ea a devenit șefa Direcției Planificare și Organizare Resurse Umane din cadrul companiei naționale. Vasilica Grăjdan a declarat un salariu de aproape 18.000 de lei, mai mare ca al soțului ei de la RAAPPS, de peste 15.000 de lei.
Maria Davidoiu este soția lui Eugen Davidoiu, fost şef la TAROM, Electrica Serv, Termoelectrica sau Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Maria Davidoiu este șef birou Achiziții la Transgaz.
Actualitate
Realimentarea flotei aeriene americane: KC-46 Pegasus, singura opțiune viabilă până la apariția NGAS

Forțele Aeriene ale SUA se confruntă cu o nevoie stringentă de a-și moderniza flota de avioane cisternă, iar KC-46 Pegasus de la Boeing pare a fi singura soluție disponibilă pe termen scurt, până la introducerea aeronavei de generație următoare, NGAS, la mijlocul anilor 2030. Cu toate acestea, problemele legate de lanțul de aprovizionare și drepturile de acces la date ar putea reprezenta obstacole pe termen lung, conform unui document recent al serviciului.
Decizia controversată de a achiziționa mai multe KC-46
Conform unei notificări de justificare și aprobare (J&A) publicată de Forțele Aeriene pe 2 octombrie, decizia de a comanda până la 75 de aeronave KC-46 suplimentare a fost motivată de nevoia de a înlocui flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker și de a acoperi intervalul de timp până la disponibilitatea NGAS. Această decizie a necesitat o justificare, deoarece serviciul contractează cu Boeing pentru mai multe avioane cisternă fără o competiție deschisă.
Schimbări de strategie și priorități
Documentul detaliază planurile inițiale ale Forțelor Aeriene de a recapitaliza flota de avioane cisternă prin intermediul programului KC-135 Tanker Recapitalization Program, pentru care au fost primite răspunsuri din partea mai multor companii, inclusiv un parteneriat între Lockheed Martin și Airbus, care concura cu Boeing. Forțele Aeriene au constatat că doar Airbus și Boeing (după retragerea Lockheed din parteneriat) ar putea „îndeplini parțial cerințele preliminare” ale programului, inclusiv cerința ca o soluție să fie gata de implementare până în anul fiscal 2031.
Cu toate acestea, la începutul anului 2025, Forțele Aeriene și-au schimbat direcția, deoarece „amenințările globale în evoluție și prioritățile concurente ale DoD” au transformat NGAS într-o „prioritate”. În acest proces, documentul menționează că Forțele Aeriene au constatat că atât Boeing, cât și Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă” pentru a îndeplini cerințele programului inițial de recapitalizare. Prin urmare, Forțele Aeriene au considerat că opțiunea de recapitalizare este prea costisitoare, deoarece era necesară și finanțarea dezvoltării platformei NGAS.
Astfel, serviciul a renunțat la cerințele pentru un nou efort de avioane cisternă și a optat, în schimb, pentru utilizarea celor deja existente pentru KC-46 până când NGAS va fi disponibil, conform documentului. Această decizie a deschis practic calea pentru Boeing, deoarece A330 MRTT propus de Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă pentru a îndeplini cerințele obligatorii”.
Timpul, factorul decisiv
Un factor cheie în decizia de a utiliza cerințele KC-46, conform documentului, a fost timpul. Forțele Aeriene înlocuiesc în prezent flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker cu KC-46, dar livrările Pegasus în baza unui contract existent sunt programate să se încheie în 2030 – cu aproximativ șase ani înainte ca NGAS să fie gata cel mai devreme. Pentru a continua înlocuirea KC-135 cu avioane cisternă mai noi, Forțele Aeriene au nevoie de un avion cisternă care să poată acoperi acest interval de șase ani, ceea ce, conform serviciului, doar KC-46 poate face.
Problemele persistă
Cu toate acestea, achiziționarea mai multor KC-46 va veni cu probleme. Boeing „va trebui să rezolve” problemele legate de diminuarea surselor de producție și lipsa de materiale (DMSMS), împreună cu uzura pieselor, care, conform documentului, afectează atât programul KC-46 actual, cât și extinderea acestuia. În plus, documentul ridică problema negocierii pentru mai multe drepturi asupra datelor tehnice și a software-ului, în special atunci când drepturile actuale sunt „inferioare nivelului necesar” pentru extinderea producției KC-46.
Airbus rămâne în joc
Într-o declarație pentru Breaking Defense, Airbus a afirmat: „Ne menținem soluția noastră dovedită de avioane cisternă și evoluția sa, MRTT+. Airbus rămâne angajat alături de USAF, pe măsură ce aceștia continuă să evalueze soluția lor de realimentare aeriană de generație următoare.”
NGAS: Înapoi în viitor
Soarta NGAS a fost incertă până de curând, deoarece oficialii din administrația Biden au declarat că platforma ar putea fi prea costisitoare, în timp ce bugetul FY26 al Forțelor Aeriene a alocat resurse limitate pentru eforturile de cercetare și dezvoltare.
După cum reiese clar din document, Forțele Aeriene tratează acum NGAS ca pe o nevoie critică, deși se menționează că „calea finală către NGAS nu a fost încă definită, având în vedere prioritățile concurente ale apărării”. Programul a finalizat o analiză a alternativelor, se arată în document, deși sunt în curs de desfășurare activități suplimentare de colectare a informațiilor pentru a rafina cerințele.
Conform generalului John Lamontagne, șeful Comandamentului de Mobilitate Aeriană al Forțelor Aeriene, serviciul a examinat o gamă largă de platforme potențiale – de la avioane de afaceri la aeronave cu corp fuzelat și avioane cisternă stealth, cu „semnătură gestionată” – pentru misiunea NGAS. Se așteaptă ca platforma să opereze în medii periculoase, cum ar fi Indo-Pacificul, unde pistele de aterizare sunt puține, iar sistemele de apărare aeriană sunt formidabile.
Industria se pregătește pentru NGAS
Industria se pregătește să ofere Forțelor Aeriene candidați pentru realimentarea de generație următoare. Conform lui Roderick McLean, vicepreședinte și director general al misiunilor de mobilitate aeriană și maritime la Lockheed, compania se așteaptă ca un avion nou, capabil să supraviețuiască, să fie necesar pentru misiune.
Actualitate
Armata SUA recunoaște și remediază problemele de securitate cibernetică la Platforma NGC2

Armata SUA a anunțat că a atenuat o serie de riscuri de securitate cibernetică descoperite într-o versiune incipientă a platformei sale Next Generation Command and Control (NGC2), potrivit unui memo intern obținut de Breaking Defense.
Alarma trasă de ofițerul sef pentru tehnologie
Documentul, datat 5 septembrie și semnat de Gabriele Chiulli, ofițerul șef pentru tehnologie din cadrul Biroului Șefului pentru Informații al Armatei, avertiza că platforma NGC2 „în starea sa actuală, prezintă deficiențe critice în ceea ce privește controalele fundamentale de securitate, procesele și guvernanța.”
Chiulli a scris că armatei „îi lipsește vizibilitatea și controalele necesare pentru a asigura securitatea și integritatea platformei”. El a adăugat că „se pare că există o grabă de a introduce capabilități în sistem fără o supraveghere reală sau un proces adecvat, ceea ce crește riscul pe măsură ce acest sistem îl amplifică și mai mult.”
Reacție rapidă și măsuri corective
Cu toate acestea, oficialii armatei au declarat pentru Breaking Defense că, în cele trei săptămâni de la redactarea și distribuirea documentului, problemele au fost rezolvate. „Problemele au fost atenuate imediat”, a declarat Leonel Garciga, șeful pentru informații al armatei, într-un comunicat. El a adăugat că „procesele simplificate de securitate cibernetică au fost capabile să identifice rapid și să asiste biroul programului și furnizorul în trierea vulnerabilităților de securitate cibernetică și în implementarea măsurilor de atenuare.”
Integrarea securității cibernetice de la inceput
Generalul-locotenent Jeth Rey, șeful adjunct de stat major la G-6, departamentul armatei responsabil cu securitatea cibernetică și rețelele, a susținut că identificarea timpurie a acestor deficiențe face parte din procesul intenționat al serviciului și că au fost luate măsuri pentru a le corecta.
„Trebuie să includem securitatea cibernetică de la început în proces și cred că asta am făcut”, a spus Rey într-un interviu recent. „Aceasta este o nouă capacitate și am găsit un risc și l-am atenuat imediat. Cred că este o veste bună pentru noi în viitor. Dacă vom continua să privim lucrurile în acest mod și procesele noastre funcționează, sunt mulțumit.”
NGC2: Prioritatea numărul unu pentru modernizare
NGC2 este prioritatea numărul unu a serviciului în materie de modernizare și este conceput pentru a oferi comandanților și unităților o nouă abordare a gestionării informațiilor, a datelor și a comandamentului și controlului cu arhitecturi agile și bazate pe software.
În iulie, armata a acordat aproape 100 de milioane de dolari companiei Anduril și unei echipe de furnizori pentru a dezvolta un prototip al sistemului, care va fi extins la nivelul întregii divizii la Project Convergence Capstone 6 în această vară, cu Divizia 4 Infanterie. Un prototip a fost testat la evenimentul de anul trecut la nivel de batalion. Mai recent, Lockheed Martin și echipa sa au obținut, de asemenea, un contract pentru a dezvolta un strat de date integrat cu Divizia 25 Infanterie.
Ivy Sting: Testare incrementală și adăugare de capabilități
Pe măsură ce armata urmărește să extindă prototipul Anduril la nivelul întregii divizii, Divizia 4 Infanterie a început o serie de evenimente de tip sprint între acum și Project Convergence pentru a adăuga incremental capabilități. Aceste evenimente sunt numite seria Ivy Sting.
Deficiențe identificate în Memo-ul Chiulli
Memo-ul Chiulli, care a fost redactat cu 10 zile înainte de primul eveniment, enumera o serie de preocupări, al căror „efect cumulativ” era că NGC2 părea mai degrabă o „cutie neagră” în care serviciul nu putea controla ce utilizatori fac sau văd pe rețea.
„Lipsa de guvernanță înseamnă că nu există o persoană sau o entitate responsabilă pentru acceptarea acestui risc în numele armatei”, se arată în document. „Având în vedere postura actuală de securitate a platformei și a aplicațiilor terțe găzduite, probabilitatea ca un adversar să obțină acces persistent nedetectabil la platformă necesită ca sistemul să fie tratat ca fiind cu risc foarte ridicat.”
Problemele enumerate includ lipsa controlului accesului și a responsabilității, codul sursă neverificat și vulnerabil pentru aplicațiile terțe, lacune critice în guvernanță și igiena de bază a securității și lipsa guvernanței datelor.
Prima deficiență evidențiată a menționat că sistemul nu avea control al accesului bazat pe roluri, ceea ce înseamnă că, odată ce unui utilizator i se acordă acces, acesta ar avea acces nerestricționat la toate aplicațiile și la toate datele – o anatema pentru principiile mai largi de încredere zero ale Pentagonului. Memo-ul a descris acest lucru ca fiind o defecțiune critică de securitate care ar putea duce la un potențial acces și utilizare abuzivă a informațiilor clasificate.
În ceea ce privește aplicațiile terțe, memo-ul notează că Serviciul Federal de Cloud Palantir care găzduiește aplicațiile într-o metodologie de găzduire a containerelor nu a fost evaluat de armată sau de o politică a CIO a armatei care să susțină funcția de conductă deținută/operată de contractant. Niciuna dintre aplicații nu a fost supusă scanării de rutină a securității aplicațiilor web.
Memo-ul a susținut că sistemul funcționează cu vulnerabilități cunoscute, neatinuate, similar cu desfășurarea unui sistem de arme cu defecte cunoscute. Fără un proprietar clar al misiunii care să își asume responsabilitatea pentru securitatea operațională a sistemului, memo-ul a avertizat că securitatea va fi compromisă.
Măsuri concrete și rezultate pozitive
Oficialii armatei nu au precizat exact cum sau când a fost abordată fiecare presupusă deficiență, dar, la Ivy Sting pe 15 septembrie, NGC2 a funcționat bine, potrivit lui Garciga. El a menționat că procesele simplificate de securitate cibernetică au permis ca Ivy Sting 1 să „avanseze fără întârziere.”
Maiorul Sean Minton, un purtător de cuvânt al armatei, a declarat că „armata este într-o transformare unică în generație pentru a oferi soldaților noștri capabilitățile de care au nevoie rapid.”
„După cum s-a demonstrat în acest caz, postura noastră proactivă de securitate cibernetică este concepută pentru a identifica riscurile și a le atenua, minimizând în același timp efectele asupra forței”, a spus el.
Actualitate
Cursa pentru motoare mai mici: Companiile se luptă pentru contracte pe piața UAV-urilor attritabile, în ciuda incertitudinilor privind CCA
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 15 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!