Actualitate
Frați masoni, reuniți în SRL si ultimul mare șpăgar de suflete, nejudecat încă
Daniela și Cornel Vișoianu s-au branșat la interese de stat prin tot soiul de legături și încrengături.

Mason celebru în loja „Adrian Dohotaru“, candidat pe listele FSN, partener de afaceri cu controversatul magnat Nicolae Buzăianu, subalternul controversatului Nicolae Dumitru („NIRO“), dar și consilier al fostului premier Victor Ponta.
Așa arată, pe scurt, cariera lui Cornel Vișoianu, cel care îl descria pe președintele Klaus Iohannis drept „ultimul șpăgar de suflete, nejudecat încă“.
Dar soția lui Vișoianu, Daniela, a fost decorată cu Ordinul Național pentru Merit în grad de Cavaler după ce a contribuit la programul „România educată“ al președintelui Klaus Iohannis,„ultimul șpăgar de suflete“. Între timp, doamna Vișoianu a fost unsă pe funcția de consilier al ministrului Educației, Monica Anisie.
Numele Danielei Vișoianu apare în mai multe organizații, inclusiv în C4C Communication for Communitty, organizație care a încheiat anul trecut un contract cu Ministerul Educației și un ONG al lui Alexandru Cumpănașu (conform Edupedu.ro), unul dintre cei mai controversați candidați la alegerile prezidențiale din 2019. Într-o altă asociație, familia Vișoianu a fost parteneră cu controversatul avocat Doru Cătălin Boștină, condamnat în mai multe dosare.
Doamna Vișoianu, ca acasă la Cotroceni
În urmă cu aproximativ două luni, Daniela Vișoianu a deschis evenimentul de lansare a programului candidatului Klaus Iohannis la alegerile prezidențiale, eveniment organizat de Partidul Național Liberal.
Ea a fost implicată și în proiectul prezidențial „România Educată“, proiect aflat sub patronajul direct al președintelui Iohannis.

Susținută de Ligia Deca, consilierul pe educație al președintelui Iohannis, Daniela Vișoianu a fost numită în funcția de consilier al Monicăi Anisie, noul ministru al Educației, conform unor surse citate de edupedu.ro.
Întâmplător sau nu, președintele Iohannis i-a acordat Ordinul Național pentru Merit în grad de Cavaler. Distincția prezidențială a fost acordată la patru zile distanță după ce Vișoianu a anunțat „modest“ că funcția de consilier al ministrului este o poziție prea mică pentru ea.
Despre Iohannis: „Ultimul mare șpăgar de suflete“
Soțul Danielei Vișoianu, Corneliu Vișoianu, a scris pe 2 noiembrie 2015 o notiță pe Facebook, la două zile după tragedia din clubul Colectiv, sub titlul „Acești ticăloși ipocriți care fură bani, fură puterea, fură sufletele oamenilor și mai ales ne fură viața și viitorul copiilor“.
Redăm integral un fragment din textul asumat de Corneliu Vișoianu: „Ce păcat că pentru corupția sufletelor nu există DNA”.
Ultimul mare șpăgar de suflete, nejudecat încă, pe numele lui mai mic numit Klauss vine și ne mai cere o mică șpagă: «Trebuie să fim solidari şi să cerem autorităţilor să fie responsabile pentru ca asemenea tragedii să nu se mai întâmple», toate astea citite de pe o nenorocită de foaie scrisă de groparii speranței.
Da’ cine «mamamă-sii» sunt autoritățile, nu el, nu este el șeful tuturor, nu ne reprezintă el peste tot, nu este el meșterul lucrurilor bine făcute și în interesul național? Se vede treaba că am scăpat de dracu’ și am dat peste taică-su!“.
Vișoianu a mimat mirarea și a spus că nu își mai aduce aminte de textul publicat pe contul său personal de Facebook: „Eu? Nu, nu există. Nu… nu știu să vă spun. Nu-mi amintesc și nu am…
Nu știu, nu-mi amintesc, poate este vreun comentariu scris de altcineva. Este posibil… dar… nu. E posibil să fie o interpretare tendențioasă. Nu știu dacă este scrisă de mine. Nu știu la ce vă referiți. Nu pot să neg acum, o să încerc să verific. Dacă l-a scris altcineva, trebuie să îmi asum dacă e contul meu“.
Organizația de pe tarlaua 9
Până să fie numită consilier la Educație, Vișoianu a deținut funcția de președinte al Federației Coaliția pentru Educație, o organizație care reunește mai multe asociații specializate pe educație, dar și calitatea de unic asociat al firmei Forum Group.
Din cadrul Coaliției face parte și asociația C4C Communication for Community, acolo unde Daniela Vișoianu deține funcția de vicepreședinte.
Conform Registrului Național ONG, organizația a fost înființată în anul 2001 de Dan Ungureanu, Daniela Vișoianu și Luciana Hainagiu.
Adresa organizației figura în sectorul 3 al Bucureștiului, apoi a fost mutată în comuna Cornățelu, satul Bolovani, pe strada Ion Bolovăneanu, tarlaua 9, parcela 8.
În ciuda zvonurilor insistente care-l leagă de serviciile secrete externe și de diplomație, Vișoianu neagă orice legătură cu acestea
Scopul asociației îl constituie promovarea și cultivarea relațiilor sociale deschise, care să permită obținerea de performanță în procesele de comunicare. Între timp, în locul Lucianei Hainagiu a intrat Irina Ecaterina Sorescu.
În cursul anului 2018, asociația înființată de Vișoianu a semnat un acord de parteneriat cu Ministerul Educației și Asociația pentru Implementarea Democrației, una din organizațiile controlate de Alexandru Cumpănașu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2019.
Obiectul acordului era implementarea proiectului „Noi perspective în educație“, de pe urma căruia asociația Danielei Vișoianu urma să beneficieze de suma de 236.491 lei.
Cornel Vișoianu a declarat că nu are nicio treabă cu Cumpănașu: „Nu am lucrat cu domnul Cumpănașu.
Nici eu și nici soția nu îl cunoaștem. Toată legătura care a fost făcută a fost pe un proiect foarte mare, de anvergură, pe care îl are Ministerul Educației.
Au fost foarte multe solicitări, nu a răspuns nimeni din piață, și, la un moment dat, ne-am asumat noi treaba asta. Ne-am și retras din proiectul respectiv, ca să nu apară discuții. Cumpănașu este prezent în 7.000 de proiecte, nu am nicio legătură și nici nu îl cunosc personal“.
Clubul select „Delta“
Dar aceasta nu este singura asociație în care apare numele Danielei Vișoianu. De la Registrul Național ONG mai aflăm că este unul dintre membrii fondatori ai asociației ARC PRO pentru Coaching Profesionist din România, unde deține funcția de secretar.
O altă organizație în care figurează ca membru fondator și președinte este Asociația Părinților din Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu, din București, organizație în care îl regăsim inclusiv pe Sorin Chelmu, fostul secretar general al Guvernului Cioloș.
Însă cea mai importantă organizație pare a fi Fundația Culturală Delta. Sub cupola acestei fundații regăsim reunite mai multe personaje cu trecut controversat, masoni, politicieni, foști secretari de stat și afaceriști.
Această fundație îl are ca președinte de onoare pe Eugen Ovidiu Chirovici, fostul șef al masoneriei românești. Dar funcția de președinte îi aparține lui Corneliu Vișoianu, soțul Danielei Vișoianu.
Pe lista vicepreședinților se află masonul Florin Ghiulbenghian și Florinel Horvath. Pe lista membrilor din consiliul director se mai află Mircea Ursache, fostul vicepreședinte al ASF și fost șef al mai multor instituții financiare, masonul Aurel Virgil Manea etc.
Tot în această organizație selectă o regăsim pe Anca Magdalena Chiser, fost secretar de stat la Ministerul Economiei.
Fundația Culturală Delta i-a avut ca membri de seamă pe controversatul afacerist Nicolae Bogdan Buzăianu, pe Mihnea Paul Popescu, pe fostul suprefect liberal Mihăiță Emil Vișoianu, pe subprefectul de Tulcea Gabriel
Teodosie Marinov, pe tulceanul Bogdan Lucian Dragomir, dar și Paul Silviu Anghel.
Utimul este directorul Direcției Generale Control și Supraveghere Piață și Armonizare Europeană din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.
Conform unor surse din cadrul PNL, Paul Anghel își dorește cu ardoare funcția de președinte al Autorității, funcție deținută în prezent de controversata Mihaela Ionescu, fosta soție a lui Cazemir Ionescu.
Candidatul FSN, Zugravu Zamfirescu
Soțul Danielei Vișoianu, Cornel Vișoianu, și-a început ascensiunea în cercul puterii de la București în ianuarie 1990. Pe atunci, străzile Bucureștiului se scăldau încă în sângele revoluționarilor uciși în numele Partidului Comunist, condus de dictatorul Nicolae Ceaușescu, iar actualul Cornel Vișoianu purta numele Corneliu Silviu Zugravu Zamfirescu și tocmai fusese înscăunat președinte al Uniunii Naționale Independente Studențești (UNIS).
Doi ani mai târziu, la alegerile din 1992, îl regăsim pe tânărul Zamfirescu pe lista candidaților FSN. Își dorea un post de deputat de Suceava. În același an, a plecat din FSN împreună cu mai mulți politicieni, printre care Petre Roman și Traian Băsescu, și au pus bazele Partidul Democrat.

„Nu am candidat pe listele FSN. Am candidat pe listele Partidului Democrat, mă rog, se chema atunci FSN. Ca să fie clar, eu am mers la FSN și pe urmă s-a scindat.
Acum patru ani, Cornel Vișoianu avea o părere ușor diferită de cea de azi despre președintele țării
Am plecat cu Petre Roman și cu toți ceilalți, Radu Berceanu, Traian Băsescu. Nu am avut nicio legătură cu FSN. E istorie“, a spus Vișoianu.
Câțiva ani mai târziu, după ce și-a schimbat orientarea politică, Zamfirescu avea să își schimbe și numele. Noul nume: Cornel Vișoianu.
Presa românească l-a bănuit pe Vișoianu că ar fi lucrat pentru serviciile secrete, mai exact pentru Direcția de Informații Externe. Dar Vișoianu neagă orice legătură cu serviciile secrete.
„Schimbarea de nume a fost o chestie personală. Nu am avut nicio legătură cu DIE. Asta este o… mă rog, nu știu de unde, cine a scos asta.
Dacă mai apare în presă o să-i dau în judecată fără nicio problemă. Nu am fost diplomat, nu am nici o legătură nici cu SIE, nici cu MAE“, a declarat Cornel Vișoianu.
De pe lista liberalilor, consilier la Ponta
În anul 1997, Cornel Vișoianu a ajuns în funcția de consilier al lui Bogdan Teodoroiu Bujor, pe atunci ministru al Cercetării și Tehnologiei. Trei ani mai târziu avea să candideze din nou, pentru funcția de deputat.
„În vremea aceea eram membru PNL, am și candidat pentru PNL la parlamentare în județul Neamț, în anul 2000“, a declarat Vișoianu.
El a menționat că actuala sa soție, Daniela Vișoianu, nu este membră de partid. Însă recunoaște că la începutul anilor 2000 a lucrat împreună cu ea la campania electorală a PNL. Într-un final a ajuns în slujba premierului Victor Ponta, pe atunci liderul PSD.

REPREZENTARE Daniela Vișoianu a fost port-drapelul campaniei centrate pe educație a președintelui Klaus Iohannis – Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin
Afaceri cu „deșteptul“ Buzăianu
Relația dintre Cornel Vișoianu și Bogdan Buzăianu, considerat „băiatul deștept“ al afacerilor cu energie, s-a cimentat în anul 2000. Cei doi au fost angajați ca strategi de campanie ai PNL, dar nu au reușit să se impună la nivel național.
În acea perioadă, Călin Popescu Tăriceanu și Dinu Patriciu au încercat să impună firma acestora, B&C Consulting, doar în câteva județe, inclusiv în Neamț, acolo unde a candidat Vișoianu. La doi ani de la eșecul în alegerile parlamentare, în iunie 2002, Bogdan Buzăianu i-a lăsat firma B&C Consulting lui Vișoianu.
Trei luni mai târziu, Buzăianu i-a mai cedat o societate: Davidoff România SRL. Această firmă a fost preluată de Vișoianu și Dan Ungureanu, actualul partener din organizațiile nonguvernamentale. Ulterior, firma Davidoff a fost rebotezată cu numele Delta Club.
Frați masoni, reuniți în SRL
În prezent, pe numele lui Vișoianu mai sunt trei firme.
În European Consulting & Trade Agency – ECTA Group SRL îi are ca asociați pe Călin Radu Nae, Cristian Octavian Matei, hunedoreanulTudor Simota, masonul Ucu Mihai Faur și Riff Finance SRL, deținută de francezul Philippe Pierre Louis Granier și administrată de Oana Tahor.
Numele lui Călin Radu Nae apare în șapte firme având ca obiect de activitatea dezvoltarea de soluții software.
Controversatul afacerist și-a luat doctoratul la Academia SRI în 2011, dar i s-a retras doctoratul după ce s-a constatat că a plagiat.
Hunedoreanul Tudor Simota este nimeni altul decât secretarul general al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, o piață în care se învârt miliarde de lei anual.
Masonul Ucu Mihai Faur a fost membru activ la PSD, dar este mai cunoscut drept Mare Maestru al Marii Loji Naționale Unite din România.
Acesta, mason de gradul 33, este considerat unul din cei mai bogați oameni din Turda, însă poziția sa nu i-a asigurat și un mandat în Parlamentul European sau Camera Deputaților, conform presei locale.
O altă firmă controlată de Vișoianu este Global Oil & Metal Energy Corporation SRL. Aici, jumătate din afacere este deținută de Mircea Papadopol.
Legături oficiale și cu chinezii
Cornel Vișoianu apare ca membru fondator al Asociației Marea Lojă Națională a României – Loja de Ritualistică Comparată și Cercetări Masonice.
O altă organizație masonică înființată de Vișoianu este Demolay România, organizație masonică dedicată copiilor până în 16 ani.
Aici, printre membri fondatori, îl regăsim pe Mircea Gheordunescu, fost adjunct al directorului SRI în perioada 1997-2001.
O altă organizație în care Vișoianu este prezent se numește „Casa Româno-Chineză“, condusă de controversatul Nicolae Dumitru, zis „NIRO“. În această organizație, Vișoianu are funcția de membru în Consiliul Director. „Sunt la Camera de Comerț Bilaterală România – China.
Nu mai sunt la Casa Româno-Chineză de foarte multă vreme. Nu am niciun fel de legătură cu acești stimabili domni. Nu vreau să intru în amănunte despre subiectul respectiv“, a declarat Vișoianu.
Alături de partenerul său de afaceri, Dan Ungureanu, numele lui Vișoianu apare și în asociația Eduteco. Într-o altă organizație, Strategikon, Vișoianu este asociat cu Ioan Mircea Pașcu și generalul Teodor Frunzeti. (PETRU ZOLTAN – Newsweek Romania).
Actualitate
Cursa pentru supremația orbitală: De ce „inima” noilor sateliți este scrisă în cod, nu turnată în oțel
Spațiul cosmic a încetat de mult să mai fie un sanctuar al cercetării pașnice, devenind un domeniu de conflict deschis. În acest nou peisaj geopolitic, abordarea tradițională axată pe hardware-ul rigid al sateliților a devenit depășită. Statele Unite și aliații săi forțează acum trecerea către arhitecturi definite prin software, unde agilitatea, reziliența și capacitatea de actualizare în timp real sunt noile arme ale dominației orbitale.
Sfârșitul erei „hardware-ului static”: Spațiul ca domeniu cinetic
Timpul în care un satelit era lansat cu o singură misiune, neschimbată pe parcursul a zece ani, a apus. Astăzi, necesitatea de a domina „înălțimea supremă” impune o viteză de reacție care nu poate fi susținută de limitările fizice ale metalului. Strategii militari avertizează: pentru a evita surpriza operațională și pentru a contracara mișcările adversarilor, platformele orbitale trebuie să devină evolutive.
Prin utilizarea unei arhitecturi cu sisteme deschise, sateliții moderni integrează inteligența artificială (IA) și învățarea automată direct în orbită. Astfel, senzorii și capacitățile de luptă sunt îmbunătățite constant prin linii de cod securizate, transformând fiecare activ spațial dintr-un instrument fix într-un nod dinamic de putere.
De la controlul propulsoarelor la super-computerele de pe orbită
Din punct de vedere istoric, vehiculele spațiale erau prizonierele unei capacități de calcul extrem de limitate. Designul era rigid, iar resursele de energie și greutate (SWaP) permiteau doar sarcini de bază, precum controlul orientării. Schimbarea de paradigmă a venit odată cu evoluția calculului de înaltă performanță și a straturilor de abstractizare a software-ului.
Marea inovație a prezentului constă în capacitatea de a face „mai mult cu mai puțin”. Implementarea unui mediu software sofisticat elimină necesitatea de a lansa un vehicul nou de fiecare dată când cerințele misiunii se schimbă. În contextul trecerii spațiului de la un simplu strat de comunicații la un domeniu de confruntare cinetică și non-cinetică, controlul înălțimii depinde de manevre defensive și pivotări tactice executate în timp real, direct din software.
Realitatea operațională: Centre de date la mii de kilometri altitudine
Ceea ce părea a fi teorie în urmă cu câțiva ani a devenit deja realitate operațională. Primele micro-centre de date orbitale și regiuni de cloud hibrid au fost deja desfășurate pe Stația Spațială Internațională. Aceste etape demonstrează că utilizarea tehnologiilor comerciale de serie (COTS) în spațiu nu este doar posibilă, ci matură.
Secretul succesului rezidă în procesarea datelor la „margine” (edge computing). Volumul masiv de informații generat în orbită necesită o procesare cu latență scăzută chiar la sursă. Prin analiza datelor direct pe satelit, se reduce dependența critică de transportul datelor către sol și se închide „bucla OODA” (Observă-Orientează-Decide-Acționează) în spațiu, oferind autonomia necesară pentru a supraviețui într-un mediu ostil.
O „plasă” de reziliență împotriva amenințărilor hipersonice
Pe măsură ce amenințările hipersonice și tentativele de bruiaj se multiplică, arhitectura spațială trebuie să devină o rețea globală, nu o serie de ținte izolate. Strategia actuală vizează o structură de tip „mesh” multi-constelație și multi-orbitală. Lecțiile din conflictele terestre recente sunt clare: centrele de date centralizate sunt primele ținte. În spațiu, soluția este distribuirea capacităților pe mai multe straturi, astfel încât, dacă un nod este compromis, misiunea să continue neîntrerupt.
Această viziune depășește granițele naționale, necesitând o integrare totală între sistemele aliate. Printr-un standard software global și unificat, datele și capacitățile pot fi partajate instantaneu între partenerii internaționali. În vacuumul spațiului, „timpul real” este un standard greu de atins, dar este singura cale prin care o forță combinată poate asigura succesul misiunii în fața provocărilor de mâine.
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă un contract de 2 miliarde de dolari pentru sateliții MUOS
Într-o mișcare surprinzătoare care modifică peisajul furnizorilor de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru a extinde constelația de comunicații critice, preluând ștafeta de la constructorul original al sistemului.
O victorie strategică în fața rivalilor de la Lockheed Martin
Space Systems Command (SSC) a anunțat oficial atribuirea unui contract de 2 miliarde de dolari către Boeing pentru dezvoltarea și livrarea a doi noi sateliți din cadrul sistemului Mobile User Objective System (MUOS). Decizia marchează o schimbare semnificativă de direcție, Boeing reușind să se impună în fața celor de la Lockheed Martin, compania care a proiectat și construit primele cinci unități ale acestei flote orbitale.
Noul acord acoperă întregul proces, de la dezvoltare și integrare până la testarea pe orbită. Această extindere a duratei de viață a serviciului MUOS este rezultatul unei competiții strânse, începută în 2024, când ambii giganți ai industriei au primit contracte inițiale de design în valoare de 66 de milioane de dolari.
Securizarea comunicațiilor navale până în anul 2035
Noile unități spațiale sunt programate pentru lansare începând cu anii 2031 și 2032, urmând să ridice numărul total de sateliți din constelația MUOS la șapte. Această infrastructură este vitală pentru armata americană și aliații săi, oferind comunicații securizate în banda ultra-înaltă (UHF), esențiale în special pentru coordonarea forțelor navale la nivel global.
Odată cu implementarea acestor noi sateliți, sistemul va putea rămâne operațional cel puțin până în 2035. Efortul financiar este unul considerabil, bugetul estimat pentru cercetare, dezvoltare și achiziții ridicându-se la peste 2,6 miliarde de dolari până în anul 2031, reflectând importanța strategică a menținerii unei conexiuni sigure în teatrele de operațiuni.
Orizontul comercial și viitorul comunicațiilor militare
În timp ce Boeing se pregătește pentru faza de construcție, arhitectura viitoare a comunicațiilor militare ar putea suferi transformări profunde. Dincolo de investiția actuală, autoritățile militare explorează o strategie pe termen lung care ar putea implica transferul parțial sau total al misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali.
Această abordare hibridă ar putea oferi o mai mare flexibilitate și reziliență, într-un moment în care spațiul devine un domeniu din ce în ce mai contestat. Până la implementarea noilor viziuni comerciale, sateliții MUOS construiți de Boeing vor rămâne coloana vertebrală a dialogului criptat pentru forțele de intervenție rapidă.
Actualitate
O nouă frontieră pentru marina italiană: Pierroberto Folgiero anunță planurile Fincantieri pentru propulsia nucleară
Într-o mișcare strategică menită să redefinească puterea navală a Italiei, cel mai mare constructor de nave din țară explorează integrarea reactoarelor nucleare de ultimă generație, în timp ce armata studiază fezabilitatea primelor sale forțe navale propulsate atomic.
Tehnologie de ultimă generație pe mare: Proiectul Minerva și viitorul reactoarelor nucleare
Pierroberto Folgiero, CEO-ul Fincantieri, a confirmat recent interesul major al companiei pentru propulsia nucleară, subliniind că studiile actuale vizează reactoarele din generațiile a treia și a patra. Deși o implementare imediată nu este iminentă, constructorul italian caută activ parteneriate pentru a acoperi întregul lanț de valoare al acestei tehnologii complexe. Această inițiativă se aliniază cu Proiectul Minerva, lansat de Ministerul Apărării din Italia, care evaluează modul în care reactoarele nucleare mici pot asigura atât propulsia, cât și producția de energie electrică pentru navele de suprafață și submarinele viitorului. În prezent, în Europa, doar Franța, Marea Britanie și Rusia dețin astfel de capacități, însă oficialii italieni consideră că este momentul ca Roma să adopte o atitudine vizionară în acest domeniu.
Inovație sub presiune: Lecțiile din Ucraina și revoluția comunicațiilor subacvatice
Dincolo de ambițiile nucleare, Fincantieri își îndreaptă atenția către tehnologiile fără echipaj, inspirându-se din dinamica războiului din Ucraina. Folgiero a evidențiat faptul că interesul principal nu rezidă neapărat în construcția dronelor de suprafață, ci în sistemele sofisticate de comandă și control. Abilitatea de a menține legături satelitare sigure în zone fără acoperire telecom reprezintă lecția esențială preluată de pe frontul ucrainean. În acest sens, compania colaborează deja pentru integrarea tehnologiilor wireless în dronele subacvatice destinate protecției infrastructurii critice, un sector considerat esențial pentru securitatea maritimă modernă.
O singură flotă pentru Europa: Colaborarea multinațională prin programul corvetei europene
O altă prioritate pe agenda constructorului italian este consolidarea cooperării la nivel continental pentru a evita duplicarea costurilor de cercetare și producție. Programul Corvetei Europene de Patrulare (EPC), care implică Italia, Franța, Spania și Grecia, este oferit ca exemplu de succes în armonizarea cerințelor militare. Conform conducerii Fincantieri, standardizarea platformelor navale este singura cale logică pentru viitor, argumentând că nu există „valuri italiene sau franceze”, ci un singur mediu maritim care necesită soluții comune. Această abordare colaborativă urmărește să creeze nave interconectate, capabile să opereze eficient în cadrul unei arhitecturi de apărare europene integrate.
-
Exclusivacum 4 zile„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
-
Exclusivacum 4 zileO feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
-
Exclusivacum 4 zilePrahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
-
Exclusivacum 3 zileDe la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova
-
Exclusivacum 5 zileCatedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
-
Exclusivacum 4 zileBebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
-
Exclusivacum 5 zileCoca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele
-
Exclusivacum 5 zilePoliția fără curent: Șefii se ascund în birouri, iar agenții fug de cuțitar prin intersecție



