Actualitate
Preşedintele CSM în 2020, Nicoleta Ţînţ: 10.250 de euro venituri lunare, bani publici

Judecătoarea Nicoleta Margareta Ţînţ (46 de ani), preşedinte al CSM în anul 2020, a intrat în 2017 în CSM din poziţia preşedinte al Curţii de Apel Braşov. În ultimii 20 de ani a fost judecător al judecătoriei Braşov, judecător la Tribunalul Braşov, vicepreşedinte al Tribunalului, a ajuns judecător al Curţii de Apel Braşov- Secţia Penală, vicepreşedinte şi ulterior preşedinte al Curţii de Apel Braşov.
De la accederea în CSM în 2017, ca membru al Secţiei de Judecători a CSM, Nicoleta Margareta Ţînţ, a susţinut neinterferarea serviciilor secrete în actul de Justiţie şi cercetarea penală, s-a exprimat asupra Serviciului care exista în DNA şi investiga pe bandă magistraţi şi a recunoscut că în Justiţie n-au existat cazuri de răspundere materială a magistraţilor, spre deosebire de cazurile de răspundere disciplinară sau penală.
În decembrie 2019, pe fondul unui teribil blocaj în CSM generat de împărţirea Consiliului de mai mult timp în 2 tabere, blocaj susţinut şi de ultimii miniştri ai Justiţiei – Ana Birchall şi Cătălin Predoiu, judecătoarea Nicoleta Margareta Ţînţ a fost aleasă de Secţia de Judecători să candideze pentru şefia CSM.
Aleasă din a 3-a încercare preşedinte al CSM, cu 15 voturi pentru şi 4 împotrivă, Nicoleta Margareta Ţînţ s-a angajat în proiectul său de candidatură pentru şefia CSM să garanteze independenţa reală a magistraţilor pe care o leagă indisolubil de responsabilitate, să reacţioneze, clarifice rapid şi ferm orice abatere de la standardele meseiei, să apere reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor, să “protejeze încrederea societăţii în actul de Justiţie” pe care-l recunoaşte ca fiind serviciu public, să susţină bugetul instanţelor în vederea preluării acestui la CSM – prin ruperea oricărei dependenţe de puterea executivă, să optimizeze organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a mai promis colaborare cu celelalte puteri, îmbunătăţirea legislaţiei primare şi secundare ce vizează sistemul judiciar, transparenţă instituţională şi o comunicare îmbunătăţită a CSM.
O apărătoare a veniturilor uriaşe ale magistraţilor, ca de altfel majoritatea membrilor CSM, judecătorul Nicoleta Margareta Ţînţ, membru al Secţiei de Judecători a CSM şi preşedinte al CSM în 2020, are potrivit declaraţiei de avere publicate în 2019 venituri din drepturi salariale restante de la Curtea de Apel Braşov, salariu CSM, diferenţe salariale, diurnă CSM delegaţie internă, diurnă CSM delegaţie externă, diurnă CSM detaşare, deconturi CSM transport, decontare CSM chirie în valoare de 10.250 de euro, bani publici, raportat la fiecare lună a anului 2018.
Soţul judecătoarei, avocatul Henry Marius Ţînţ, şi-a declarat venituri din avocatură de doar 341 de euro lunar. Astfel, potrivit declaraţiei de avere veniturile familiei Ţînţ ajung lunar la suma de 10.591 de euro.
Judecătoarea Ţînţ, preşedinte al CSM, deţine alături de soţul ei, în judeţul Braşov, 4 terenuri în suprafaţă totală 631,55 de mp, 2 apartamente şi o casă de locuit tot în Braşov, are o maşină, are în conturi la bănci suma de 165.781 de lei şi o dobândă bancară ca instrument de economisire de 4943,70 lei, dezvaluie Sorina Ruxandra Matei in PRESA CURATĂ. (Cerasela N.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 18 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”