Administratie
„Principele Carol răsturnat, guvernul provizoriu înfiinţat sub titlul de Regenţă. În Ploieşti mare entuziasm“
Primii ani de domnie ai lui Carol I s-au caracterizat printr-o mare agitaţie politică şi o continuă instabilitate guvernamentală. Între 11 mai 1866 şi 7 august 1871 au avut loc nu mai puţin de nouă schimbări de guverne, unele dintre acestea neputându-se menţine nici măcar şase luni.
În fruntea agitatorilor se aflau liberalii radicali care, după ce contribuiseră la înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza, nu se împăcau cu gândul de a avea un domnitor pe viaţă, care ar putea abuza de situaţia sa, drept care îl acuzau pe Carol I de tendinţe autocratice.
Izbucnirea războiului franco-prusc, la 7/19 iulie 1870, a generat un val de simpatie pentru Franţa, fapt ce a amplificat curentul ostil lui Carol, care nu ezita să-şi manifeste încrederea în victoria ţării sale de origine.
Liberalii radicali au pus la cale o acţiune de înlăturare a domnitorului, organizând mai multe centre din care să pornească mişcarea: Bucureşti, Ploieşti, Craiova, Piteşti, Buzău, precum şi din tabăra militară de la Furceni. Principalii conspiratori erau C. A. Rosetti, Ion C. Brătianu, Eugeniu Carada- colaborator apropiat al lui Ion C. Brătianu, prim redactor al ziarului „Românul” condus de C. A. Rosetti, Constantin Ciocârlan – fost prefect al Poliţiei Capitalei, maiorul C. Pilat (ginerele lui C. A. Rosetti), Alexandru Candiano-Popescu şi dr. D. Sergiu.
Acţiunea a fost planificată pentru noaptea de 7/8 august 1870, dar ofiţerii de la Furceni au propus amânarea acesteia pentru a se vedea rezultatul războiului dintre Franţa şi Prusia.
Unul dintre conspiratori, Candiano Popescu de la Ploieşti, nu a acceptat această amânare. El avea să explice că a procedat astfel din două motive:
1) Primul, de ordin intern, fiind hotărât să dea „o lecţie de protestare energică” contra înclinărilor domnitorului străin şi a regimului inaugurat de dânsul prin care voia „să pună persoana sa mai presus de fiinţa statului român“;
2) Al doilea se datora situaţiei internaţionale. El era convins că Franţa va fi biruitoare şi se temea că la încheierea tratatului de pace aceasta să „găsească pe tronul României un Hohenzollern“.
În noaptea de 7/8 august, Candiano Popescu şi grupul său de conspiratori au ocupat prefectura şi telegraful din Ploieşti. Încă din zori, clopotele bisericilor au început să bată, iar populaţia s-a adunat în centrul oraşului. Aici, în faţa mulţimii, Candiano Popescu a citit o telegramă, pe care ar fi primit-o de la Ion C. Brătianu, prin care se comunica:
„Vă fac cunoscut că principele Carol I a fost detronat astă noapte“, a fost numită o Regenţă în frunte cu generalul Nicolae Golescu şi s-a constituit un nou guvern, având la ministerul de Război pe Ion C. Brătianu. Totodată, Candiano Popescu a anunţat că el a fost numit prefectul judeţului Prahova.
Participanţii au aplaudat şi au început să strige: „Ura! Am scăpat de neamţ“. Apoi, mulţimea – estimată la „trei mii de oameni ” – în frunte cu „noul prefect” şi cu un preot îmbrăcat în odăjdii, a pornit spre cazarma dorobanţilor, unde sergentul de la depozitul de muniţie a primit ordin „să împartă arme la popor“.
Candiano Popescu i-a prezenat maiorului Polizu, comandantul unităţii, o telegramă „semnată” de Ion C. Brătianu – ministrul de Război şi Manolache Costache Epureanu – ministrul de Interne, cu următorul conţinut:
„Vă fac cunoscut că prinţul Carol s-a detronat astă noapte de către popor. În numele guvernului provizoriu vă ordon a lua comanda garnizoanei şi pe dată a supune armata la jurământ pentru noul guvern.
Totodată vă veţi pune la ordinul prefectului Alexandru Candiano Popescu, veţi menţine ordinea, iar de urmare veţi raporta pe dată“.
Maiorul Polizu nu a dat crezare telegramei şi a declarat că va apăra cazarma.
Fără să intre în discuţii contradictorii cu respectivul maior, Candiano Popescu s-a deplasat la închisoarea oraşului unde a eliberat „un număr de arestaţi”.
De asemenea, a expediat o telegramă căpitanului Georgescu, comandantul grănicerilor de la Predeal:
„Principele Carol răsturnat, guvernul provizoriu instalat, având de cap pe generalul N. Golescu ca regent.
Sunt prefectul districtului, numit de guvernul provizoriu.
Concentraţi imediat grănicerii şi în 24 de ore, dacă se poate, să fiţi la Ploieşti.
Aştept de la patriotismul Dumneavoastră şi de la energia Dumneavoastră acest serviciu”.
Pentru a face cunoscută acţiunea pe plan internaţional, “prefectul” a expediat ziarului românesc „Adevărul”, care apărea la Pesta, următoarea telegramă:
„Principele Carol răsturnat, guvernul provizoriu înfiinţat sub titlul de Regenţă.
În Ploieşti mare entuziasm“.
Şeful staţiei telegrafice din Predeal, Iuliu Filipescu, s-a arătat circumspect, a oprit cele două telegrame şi a anunţat guvernul de la Bucureşti.
Îndată ce a aflat despre „rebeliune”, guvernul condus de Manolache Costache Epureanu a trecut la arestarea suspecţilor, în frunte cu Eugeniu Carada, Ion C. Brătianu şi generalul Nicolae Golescu.
La Ploieşti, armata a ridicat în noaprea de 8/9 august „peste 400 de cetăţeni de la locuinţele lor pentru a-i arunca în închisoare“. Neputând organiza rezistenţa, Candiano Popescu a părăsit oraşul, dar a fost prins la Buzău.
În Proclamaţia Consiliului de Miniştri către cetăţenii români se aprecia că o „tentativă atât de nebună, cât şi de criminală a fost încercată la Ploieşti“, iar „criminalii vor da seamă justiţiei de faptele lor”.
Conspiratorii au fost trimişi în faţa Curţii de Juraţi din Târgovişte. Aceştia s-au apărat, invocând faptul că o acţiune similară a avut loc în noaptea de 11/12 februarie 1866, când a fost înlăturat domnitorul Alexandru Ioan Cuza, act în urma căruia nimeni nu a fost arestat, iar unii dintre complotişti se aflau pe banca ministerială.
Avocatul Nicolae Fleva declara:
„Dacă este revoluţiune faptul de la 8 august şi se cere osândirea lui pentru că el este opera câtorva indivizi şi nu este dorită de naţiunea întreagă, să stabilim mai întâi acest adevăr contestabil al acuzaţiunii ca să vedem dacă autorii acestei revoluţiuni sunt nevinovaţi sau culpabili; să se consulte mai întâi naţiunea: să punem revoluţiunea la vot! Să facem plebiscit! Primim bucuroşi osânda, dar să vă supuneţi şi Dumneavoastră la majoritatea voturilor“.
El a amintit că tot „revoluţiune” s-a numit şi actul din 11 februarie 1866, acoperit apoi legal prin organizarea plebiscitului privind aducerea domnitorului străin.
La 17/29 octombrie 1870, toţi cei 41 de acuzaţi au fost achitaţi, fapt ce l-a revoltat profund pe Carol I. În notele sale zilnice, domnitorul menţiona că era hotărât să abdice şi va aduce această decizie mai întâi la cunoştinţa Puterilor Garante.
Acţiunea din august 1870 a fost numită în derâdere „Republica de la Ploieşti“, fiind obiectul multor umorişti, şi mai ales al scriitorului I. L. Caragiale.
În realitate, Candiano Popescu nu a proclamat republica la Ploieşti şi niciun document semnat de el nu menţionează cuvântul republică.
Singura gazetă care a caracterizat acţiunea de la Ploieşti ca fiind republicană a fost „Trompeta Carpaţilor”.
Ea rămâne o expresie a voinţei de a se asigura un regim democratic în România, de a bara eventualele tendinţe autocratice a domnitoruluii Carol I.
Pentru aducerea aminte a acestui eveniment, din iniţiativa lui Dimitrie Brătianu a fost ridicată în Ploieşti Statuia Libertăţii. (prof. univ. Ioan Scurtu)
Administratie
DN1, reorganizat înainte de deschiderea circulației pe Centura Comarnic
Intervenții la Nistorești pentru fluidizarea traficului către Comarnic
Drumul Național 1 este pregătit pentru preluarea traficului care va fi deviat pe noua Centură a orașului Comarnic. Potrivit președintelui Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, lucrările au început în zona Nistorești.
Intervențiile vizează lărgirea benzilor de circulație și îndepărtarea marcajelor rutiere existente, în vederea reorganizării sectorului de drum.
Două benzi la urcare și una la coborâre
Soluția a fost stabilită împreună cu reprezentanții CNAIR, în urma unei analize efectuate în teren cu privire la modul în care traficul va fi preluat după deschiderea Centurii Comarnic.
Conform planului, pe sectorul respectiv vor fi amenajate două benzi de circulație pe sensul de urcare către Comarnic și o singură bandă pe direcția de coborâre. Măsura urmărește creșterea capacității de circulație în zona în care este anticipat un flux mai mare de autovehicule.
Autoritățile pregătesc și traseul de după centură
Virgiliu Daniel Nanu a subliniat că, deși lucrările sunt punctuale, acestea au un rol important în pregătirea infrastructurii rutiere pentru noul scenariu de trafic.
„Înainte să dăm drumul circulației pe Centura Comarnic, punem la punct și ceea ce urmează după ea”, a transmis președintele Consiliului Județean Prahova.
Administratie
Lucrările la conducta de pompare de la Stația de Tratare Voila, prelungite până la ora 22:00
Furnizarea apei rămâne sistată în Câmpina și, parțial, în Poiana Câmpina
HIDRO PRAHOVA S.A. anunță că intervenția pentru remedierea avariei produse la conducta de pompare din cadrul Stației de Tratare a Apei Voila durează mai mult decât era estimat inițial.
Potrivit celei mai recente informări transmise de operatorul regional, lucrările au fost prelungite până la ora 22:00. În funcție de evoluția intervenției din teren, termenul ar putea fi extins din nou.
Zonele afectate de întreruperea alimentării cu apă
Furnizarea apei potabile rămâne întreruptă în zonele afectate din municipiul Câmpina, precum și în anumite zone ale comunei Poiana Câmpina.
HIDRO PRAHOVA precizează că reluarea alimentării nu se va face imediat după finalizarea reparațiilor. Apa va fi introdusă treptat în rețea, după reîncărcarea conductelor și stabilizarea parametrilor sistemului de distribuție.
Operatorul recomandă consumatorilor să urmărească informările oficiale
Locuitorii din zonele vizate sunt sfătuiți să țină cont de eventualele actualizări comunicate de HIDRO PRAHOVA S.A., întrucât durata intervenției poate varia în funcție de complexitatea avariei și de condițiile întâlnite pe teren.
Administratie
Alimentarea cu apă potabilă, întreruptă 24 de ore în Dumbrăvești
Furnizarea apei va fi sistată începând cu 17 septembrie, ora 06:00
Locuitorii de pe tronsonul Dumbrăvești – N.H. Movila Vulpii sunt informați că alimentarea cu apă potabilă va fi întreruptă joi, 17 septembrie 2026, începând cu ora 06:00.
Potrivit unui anunț transmis de Primăria comunei Dumbrăvești, prin primarul Răducanu Dorin Gabriel, măsura este necesară pentru remedierea unei avarii la rețeaua de apă.
Intervenția ar putea dura până la 24 de ore
Durata estimată a lucrărilor este de aproximativ 24 de ore, interval în care furnizarea apei potabile va fi suspendată pe sectorul menționat.
Reprezentanții administrației locale le cer scuze cetățenilor pentru disconfortul creat și le mulțumesc pentru înțelegere și răbdare pe durata intervenției.
-
Exclusivacum 3 zileMafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
-
Exclusivacum 5 zile„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 4 zile„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
-
Featuredacum 2 zileȘeful care confundă polițiștii cu sticlele din ladă
-
Exclusivacum 2 zileGNM Prahova dă cu „sancțiunea”, APM Prahova spală păcatele: stația de epurare de la Corlătești, cloaca „autorizată” a Prahovei (I)
-
Exclusivacum 5 zileNicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
-
Exclusivacum 17 oreImperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
-
Ancheteacum 2 zileMircea Negulescu mai încearcă o dată ușa Justiției – și o încasează în față



