Actualitate
Este Maior complicele lui Joe Biden?
Analistul politic Cozmin Gușă lansează ipoteza conform căreia glonțul de aur în campania electorală din Statele Unite ar putea să fie tras de la București. Nimerindu-l pe Joe Biden. Contracandidatul lui Donald Trump. Acest scenariu stă în picioare. Iar legăturile duc direct la George Maior, fostul șef al Serviciului Român de Informații și, în prezent, ambasador extrardinar și plenipotențiar al României la Washington. Numit acolo de Klaus Iohannis. Și susținut în continuare de acesta. De partea cui e George Maior?
Avem toate motivele să afirmăm fără nicio ezitare că George Maior se plasează politic de partea Partidului Democrat din Statele Unite. Avem de asemenea toate motivele, cântărind comportamentul lui Klaus Iohannis, să facem și o a doua afirmație. Și anume că, în ciuda faptului ca a dat de câteva ori mâna cu Donald Trump și s-a alintat în timp ce acesta îl bătea bărbătește pe umăr, președintelui României îi este mult mai confortabilă compania democraților. Și s-ar bucura sincer dacă Donald Trump ar fi învins de Joe Biden în campania prezidențială din Statele Unite. Și, în fine, este obligatoriu, dacă vrem să facem un raționament corect, să pornim de la premiza unui puternic parteneriat care îl leagă pe Klaus Iohannis de George Maior.
Să începem cu sfârșitul. Aparent, Klaus Iohannis ar fi avut toate motivele să nu-l mențină în funcție nici măcar o zi pe George Maior. În poziția de șef al Serviciului Român de Informații. Dar în mod straniu Eduard Hellvig l-a înlocuit pe acesta abia după trecerea unei bune perioade de timp. Un timp în care George Maior a avut vreme să-și împacheteze cu grijă jucăriile și scheletele unora și altora, pe care le depozita în fișet. Chiar și după aruncarea pe horn a lui George Maior, la butoane a rămas o bucată de timp generalul Florian Coldea, care a continuat și el să împacheteze. Iar acum acționează în forță din întuneric, amestecându-se în viața politică în general și în campania electorală prezidențială în special.
Perioada tandemului Maior-Coldea la conducerea Serviciului Român de Informații a coincis nu atât cu transformarea instituției în principala poliție politică a României, ci mai ales cu o vastă operațiune de confiscare a principalelor instituții civile ale statului. Care, rând pe rând, au devenit prizonierele SRI. În toată această perioadă, cea mai mare consumată sub regimul Traian Băsescu, a existat fără nicun fel de discuție un parteneriat din ce în ce mai bine consolidat între conducerea Serviciului Român de Informații și serviciile secrete din Statele Unite. Când ești partener cu o putere de anvergura Statelor Unite, rezultatul este că tu nu afli mare lucru despre omologii tăi, în schimb omologii tăi știu totul despre tine. Și pentru asta te și decorează în mod repetat.
Prin urmare, noi nu am aflat și nici nu ne-a prea interesat ce se întâmplă în subteranele puterii de la Washington. În schimb, ceea ce se întâmpla în subteranele puterii de la București se putea citi de pe malul Potomacului zi de zi cu mare ușurință. Au fost cunoscute de către partenerii noștri americani toate încălcările grave ale democrației puse la cale de instituțiile de forță din România și toate încălcările fățișe, brutale, de o violență fără precedent în istoria recentă a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, care îi vizau în special pe adversarii politici ai regimului Băsescu și pe oamenii de afaceri care nu făceau parte din anturajul acestuia. Dar Statele Unite au închis ochii și nu au reacționat în niciun fel, pentru că în acest fel au reușit să-i aibă la mână pe cei mai importanți parteneri politici de la București.
Pe tot parcursul mandatelor lui Traian Băsescu, la Washington la putere s-au afat democrații. Aceșt democrați și-au împărțit sferele de influență. Joe Biden, aflat la acea dată într-o poziție cheie în administrația Statelor Unite, s-a ocupat îndeaproape de statele din estul Europei și în special de România. El a slujit aici interesele Statelor Unite, în mod direct și în mod indirect, prin intermediul ambasadorului Mark Gitenstein. Iar când acesta nu mai făcea față, o trimitea la București pe asistenta sa Victoria Nuland. Ei acționau ca niște veritabili pompieri de serviciu, atunci când coșmelia lui Traian Băsescu lua foc. Cum s-a întâmplat la referendumul pentru suspendarea acestuia. Referendum întors pe dos, după ce Băsescu a fost demis de populația României, pe mâna Curții Constituționale, dar în realitate de către serviciile secrete, în special SRI, care au lucrat într-un strâns parteneriat cu omologii lor din Statele Unite. Poate dvs., cei care citiți astăzi aceste rânduri, nu vă mai amintiți. Dar eu îmi amintesc foarte bine descinderile care au avut loc atunci la București ale unor oficiali americani, sub directa coordonare a lui Joe Biden și chiar descinderile unora dintre aceștia la Palatul Cotroceni, unde președinte interimar era Crin Antonescu. Toate aceste intervenții au avut drep scop influențarea majoră și brutală a politicii de la București.
În acest parteneriat, care, iată, a avut și calitatea de a-l susține fie și împăiat pe Traian Băsescu la putere, acesta, precum și echipa sa, în care o poziție centrală o ocupa tandemul Maior-Coldea, nu aveau cum să nu plătească la greu pentru serviciile făcute. Și astfel Joe Biden, în mod direct și prin interpuși, a putut să facă la București, cum a făcut și la Kiev, afaceri extrem de profitabile. Afaceri personale. Dincolo de afacerile în interes american. Joe Biden a lucrat în Româna într-o strânsă combinație cu ambasadorul Mark Gitenstein. Un prim și evident, ca să nu spun flagrant rezultat al acestei alianțe și a datoriei plătite de către regimul Băsescu, este plasarea ambasadorului în cea mai importantă poziție financiară pe care România i-ar fi putut-o oferi unei persoane avide de câștiguri uriașe. Așa se face că Mark Gitenstein a devenit președintele Fondului Proprietatea. Și, din acel moment, a câștigat pentru el și protectorii săi de la Washington, dintre care cel mai important este Joe Biden, miliarde de dolari. Bani buni, românești. Iar printre numeroasele combinații financiare puse în operă în acea perioadă și ulterior s-a numărat și faimoasa mega-escrocherie Microsoft. Pentru care există deja două denunțuri semnate de fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu și depuse atât la Departamentul de Justiție al Statelor Unite cât și la Casa Albă, atenție, sub mandatul lui Donald Trump.
Această istorie, în bună măsură încă secretă, nu se încheie aici. Să ne amintim că în perioada în care Elena Udrea, cel mai apropiat colaborator al lui Traian Băsescu, a fost deținută într-un penitenciar în Costa Rica, ea a fost supusă unei intense operațiuni de debriefing de către reprezentanți FBI. Se întâmpla tot sub mandatul lui Donald Trump. Și cine are memorie bună va recunoaște că prin mai multe demersuri editoriale am atras atenția că cel vizat la capătul acestui efort FBI nu a fost atât Traian Băsescu, cât Joe Biden, despre care se știa în cercurile bine informate că va deveni principalul contra-candidat al lui Donald Trump în cursa pentru Casa Albă. În cele din urmă, după ce a spus tot ceea ce avea de spus, Elena Udrea s-a putut întoarce liniștită în România. Și, într-un prim avânt, a lăsat chiar să se înțeleagă că s-ar putea să se înscrie în cursa electorală prezidențială. Nu a mai făcut-o. Dar este liberă bine merci. Și probabil liberă va rămâne. Pentru că a vărsat tot ceea ce trebuia vărsat despre Joe Biden.
Presupun că nici afacerile din domeniul energiei nu sunt neglijate de anchetatorii FBI, care investighează ceea ce a făcut Joe Biden nu numai în Ucraina, ci și la București. Una peste alta, nu m-aș mira deloc ca într-adevăr, așa cum sugerează Cozmin Gușă, glonțul de aur să fie tras de la București, lăsând Partidul Democrat american fără un candidat cât de cât eligibil. Cu acest prilej vom vedea ce mai face George Maior, ambasadorul nostru la Washington, partener de nădejde al lui Joe Biden. Va rămâne până la capăt în tabăra acestuia? Sau va defecta? Sau deja a defectat și noi nu știm? Întrebarea nu este fără sens. Pentru că, la rândul său, George Maior este partener al ui Klaus Iohannis. Până la urmă, în ce teren joacă Klaus Iohannis? În terenul lui Donald Trump? Sau în terenul lui Joe Biden? Răspunsul la aceasă ultimă întrebare ar putea să sugereze că glonțul de aur e reversibil. Pleacă de la București la Washington, lovește ce e de lovit și se întoarce la Bucrești, pentru a lovi din nou. Ce e de lovit.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Un nou centru de inovație la US Cyber Command: Pentagonul vrea să elimine „valea morții” pentru tehnologiile digitale
Statele Unite fac un pas decisiv în modernizarea capacităților de război electronic prin lansarea Cyber Warfare Innovation Center (CWIC). Această inițiativă are scopul de a aduce împreună operatorii militari și experții din industrie pentru a accelera dezvoltarea tacticilor și a echipamentelor, eliminând blocajele care împiedicau până acum trecerea tehnologiilor noi de la stadiul de prototip la cel de utilizare pe câmpul de luptă.
Parteneriat direct pentru eliminarea decalajelor tehnologice
Noua structură a fost concepută ca un poligon de testare unde militarii și dezvoltatorii privați vor lucra cot la cot. Obiectivul principal este depășirea așa-numitei „văi a morții”, un fenomen prin care inovațiile tehnologice rămân blocate în faze experimentale fără a mai ajunge să fie folosite în operațiuni reale. Prin această colaborare strânsă, conceptele noi vor fi testate împotriva unor amenințări realiste, asigurându-se că doar cele mai eficiente instrumente ajung în dotarea forțelor cibernetice.
Proiectul CYBERCOM 2.0 și restructurarea forțelor digitale
CWIC reprezintă unul dintre cei trei piloni centrali ai planului de reformă cunoscut sub numele de CYBERCOM 2.0. Această strategie de amploare vizează îmbunătățirea modului în care sunt generate și pregătite forțele cibernetice, fiind însoțită de o organizație dedicată managementului talentelor și un centru avansat pentru educație și instruire. Departe de a fi doar o simplă facilitate administrativă, acest centru este un concept de inovare menit să creeze o legătură directă între cei care construiesc instrumentele digitale și cei care le utilizează în teatrele de operațiuni.
Dincolo de software: Modificarea doctrinelor și a tacticilor de luptă
Impactul acestui centru nu se va limita doar la achiziția de tehnologie, ci va genera schimbări profunde în modul în care armata luptă în spațiul digital. Feedback-ul rapid oferit de operatori va permite nu doar ajustarea uneltelor informatice, ci și actualizarea doctrinelor militare și a procedurilor tactice. Implementarea unei noi tehnologii va atrage după sine schimbări în politicile de apărare și în programele de instruire, asigurând o integrare completă a inovației în mecanismul de luptă.
Accelerarea circuitului informațional pentru un avantaj strategic
Scopul final este crearea unui circuit de feedback mult mai rapid, care să permită inovațiilor din sectorul privat să influențeze capacitatea de luptă aproape instantaneu. Prin eliminarea birocrației și aducerea experților privați cât mai aproape de nevoile reale ale militarilor, Pentagonul urmărește să obțină un avantaj tehnologic esențial în fața provocărilor globale moderne, transformând ideile inovatoare în capabilități operaționale într-un timp record.
Actualitate
Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea
Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.
Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate
Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.
Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia
Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.
Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare
Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o ziPata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o ziPermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum o ziConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro



