Actualitate
CIRCULARA NENOROCITA/”Este necesar ca partea investigativ-operativa a activitatii sa fie armonizata… la aceste intalniri participarea ofiterilor SRI apare deosebit de utila”.
Laura Kovesi si-a pus oamenii sa instruiasca procurorii in spiritul colaborarii cu serviciile de informatii, dezvaluie Lumea Justitiei in exclusivitate. Gasca ce ii invata meserie pe procurori era formata din judecatoarea Dana Titian, procurorii Marius Bulancea, Ion Vasilache si Marius Iacob, dar si actualul judecator ICCJ Horia Valentin Selaru. Kovesi: „Este necesar ca partea investigativ-operativa a activitatii sa fie armonizata… la aceste intalniri participarea ofiterilor SRI apare deosebit de utila”.
Evolutia Laurei Codruta Kovesi de la „procuror cu trei dosare” la „zeita catuselor” a fost posibila cu ajutorul unor documente interne prin care le ordona procurorilor din subordine cum sa ancheteze, pe cine sa ancheteze si impreuna cu cine sa ancheteze. O circulara semnata in 2011 de fostul procuror general al Romaniei Laura Kovesi (foto stanga) ne arata ca inca de pe vremea cand conducea Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, inainte de a fi pusa sefa la DNA, Kovesi facuse un obiectiv din prezentarea cu titlu de trofeu a persoanelor inculpate pentru coruptie, in functie de profesiile detinute. Iar cei care acordau un sprijin important in activitatile procurorilor erau nelipsitii ofiteri de informatii ai Serviciului Roman de Informatii, in fata carora anchetatorii trebuiau sa raporteze. Printre cei pe care Laura Kovesi se baza in instruirea procurorilor s-a aflat si actualul judecator de la Inalta Curte, Horia Valentin Selaru (foto dreapta).
Documentul pe care Lumea Justitiei il prezinta in integralitate este o circulara ce poarta numarul 677/C/2011 pe care Laura Codruta Kovesi a aprobat-o in calitate de procuror general al Romaniei. In cuprinsul acestui document, transmis tuturor parchetelor din tara, sub necesitatea implementarii dispozitiilor Codului penal si a Codului de procedura penala (intrate in vigoare in 2014) – nicio vorba despre protocolul semnat in 2009 de Kovesi cu directorii SRI George Maior si Florian Coldea – procurorul general al Romaniei ii informa pe procurori ca a dispus organizarea unor intalniri regionale care urmareau aplicarea dispozitiilor din noile coduri in urmatoarele domenii:
1.mica coruptie;
2.evaziune fiscala, contrabanda si spalarea banilor;
3.criminalistica;
4.justitie militara;
5.comunicare publica;
6.practica judiciara unitara.
Pentru fiecare dintre aceste domenii, Laura Kovesi a desemnat cate un apropiat care sa coordoneze intalnirile regionale, la care, in mod obligatoriu, cu nota de „punct distinct”, trebuiau sa participe reprezentanti SRI carora procurorii le prezentau cazuri relevante, „cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii”.
Astfel, Circulara pe care o prezentam mai jos demonstreaza ca inca din 2011 Laura Codruta Kovesi avea trasata o tinta foarte clara cu privire la calitatea persoanei cercetate pentru fapte de coruptie, cautand inca de atunci trofee. Un exemplu elocvent in acest sens il reprezinta sesiunile regionale coordonate de fostul sau consilier Marius Bulancea, unde erau analizate si dezbatute dosarele privind fapte de coruptie, cu atentia pe condamnari, achitari si pedepsele aplicate si, atentie, „profesiile persoanelor condamnate pentru fapte de coruptie”. In cadrul acestor intalniri regionale coordonate de Bulancea, un „punct distinct” il constituia „prezentarea unor cazuri relevante instrumentate, cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii”.
Tinand cont in acel context ca protocolul de cooperare care prevedea constituirea unor echipe mixte formate din procurori si ofiteri de informatii, fusese semnat in 2009 de Parchetul General, prin Laura Codruta Kovesi, si procuroarea Gabriela Scutea, si de Serviciul Roman de Informatii, prin directorul general George Maior si directorul adjunct Florian Coldea, era evident, nu-i asa, sa se cuantifice si rezultatele sprijinului acordat de aceste institutii de informatii.
Judecatoarea Dana Titian instruia procurorii pe comunicare
Potrivit proiectului, pentru domeniile comunicare publica si practica judiciara unitara a fost desemnata in calitate de coordonator nimeni alta decat judecatoarea Dana Titian, la acea data consilier al procurorului general al Romaniei Laurei Codruta Kovesi.
La combaterea micii coruptii a fost desemnat coordonator procurorul Marius Bulancea, la randul sau ocupant al functiei de consilier al lui Kovesi la PICCJ, care trebuia sa organizeze sesiune regionale la care „se impune si participarea ofiterilor din cadrul unitatilor teritoriale ale DGIPI”, si in care, printre altele, sa fie prezentate rezultatele evalurilor dispuse in cursul anului 2010 de instante in cauze privind savarsirea infractiunilor de coruptie pentru care rechizitoriul nu a fost intocmit de DNA, fiind expuse numarul de condamnari nedefinitive sau definitive, achitarile nedefinitive sau definitive, dar si profesiile persoanelor condamnate pentru fapte de coruptie. Desigur, astfel cum am precizat si mai sus, „un punct distinct al intalnirilor regionale” coordonate de Marius Bulancea avea sa il constituie „prezentarea unor cazuri relevante instrumentate, cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii”.
Judecatorul ICCJ Valentin Horia Selaru specializa procurorii alaturi de SRI
Pe partea de criminalistica, Kovesi il desemnase coordonator de intalniri regionale pe cunoscutul procuror Marius Iacob, care mai tarziu la DNA i-a fost si adjunct, si care la acea data ocupa functia de sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica in cadrul Parchetului General, in timp ce pentru domeniul „justitie militara”, fusesera desemnati coordonatori de „lucrare” procurorul sef al Sectiei parchetelor militare, generalul maior Ion Vasilache, dar si fostul consilier al Laurei Kovesi, astazi mare judecator de instanta suprema, Valentin Horia Selaru.
Acelasi Valentin Horia Selaru a fost pus de fostul procuror general Kovesi sa coordoneze si domeniul „combaterea evaziunii fiscale, contrabandei si spalarii banilor”, unde, conform documentului, actiuni precum neachitarea taxelor si impozitelor aferente operatiunilor comerciale derulate, crearea unor grupuri infractionale specializate cauzau „o prejudiciere importanta bugetului general consolidat al statului fiind lezate grav valorile de securitate nationala prevazute de Constitutie si legislatia in domeniul securitatii nationale. Ei bine, sub aceasta palarie, PICCJ a invitat SRI sa ia parte la intalnirile cu procurorii. Caci din document reiese clar ca la intalnirile regionale coordonate de Horia Valentin Selaru se impunea ca fiind necesar ca, „pentru anul 2011”, alaturi de procurori sa participe si reprezentati din cadrul Inspectorului General al Politie Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, dar si Serviciul Roman de Informatii.
Mai mult, in cadrul acestor intalniri se dispune aprofundarea riscurilor, metodelor si modalitatilor de cooperare inter-institutionala necesare obtinerii unor rezultate pozitive in domeniie prioritare, dar si punerea in discutie a noilor dispozitii legale prevazute in noul Cod penal.
Iar pentru ca tacamul sa fie complet, prin ordinul semnat de Kovesi s-a trasat obligativitatea prim-procurorilor de la parchetele de pe langa tribunale ca, „in urma unor analize comune cu conducerile teritoriale ale IPJ, IJPF si SRI, sa prezinte: i) care sunt factorii de risc identificati a fi incidenti in activitatea ilegala desfasurata in domeniile prioritare specifice fraudei fiscale; ii) modalitatea si rezultatele analizelor de informatii provenite din surse deschise si inchise; iii) care au fost si care vor fi domeniile cu caracter prioritar stabilite a fi incidentale in circumscriptia din competenta; iv) metodele stabilite care sa permita monitorizarea domeniilor prioritare”.
De altfel, si in cadrul acestor intalniri, „un punct distinct” avea sa il constituie „prezentarea unor cazuri relevante instrumentate cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii”.
Vazand in integralitate circulara Laurei Codruta Kovesi din 2011, emisa la circa 2 ani de la semnarea protocolului de colaborare cu SRI, al carui continut a fost declarat neconstitutional de CCR, devine evident pentru orice om de buna credinta ca in toti acesti ani, mai cu seama pe vremea cand Kovesi conducea PICCJ si DNA, procuratura a fost sub jugul SRI, fiind emise in tot acest timp tot felul de circulare si note care sa dea senzatia ca activitatile desfasurate alaturi de ofiterii de informatii se situeaza sub umbrela legii.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
Actualitate
Orizonturi noi pentru Honeywell Aerospace: Compania devine oficial entitate independentă pe piața de capital
Honeywell Aerospace a marcat astăzi începutul unei noi etape în evoluția sa, finalizând procesul de desprindere și devenind o companie publică independentă, listată la bursa Nasdaq. Această transformare strategică vizează consolidarea poziției de lider în sectoarele apărării și aviației comerciale, oferind noii entități agilitatea necesară pentru a răspunde provocărilor complexe dintr-o industrie aflată în continuă schimbare.
Divizarea strategică a gigantului industrial în trei entități distincte
Separarea segmentului de aviație este rezultatul unei strategii ambițioase anunțate la începutul anului 2025, prin care grupul mamă a decis fragmentarea operațiunilor în trei piloni principali. Aceștia includ Honeywell Technologies, axat pe automatizare, Solstice, o unitate dedicată materialelor avansate, și actuala companie Honeywell Aerospace. Obiectivul central al acestei restructurări este de a permite fiecărei divizii să urmărească strategii de creștere personalizate, maximizând astfel veniturile și eficiența operațională.
O forță globală în aviație cu 36.000 de angajați
Sub conducerea directorului executiv Jim Currier, noua entitate independentă își asumă misiunea de a proteja și avansa promisiunea zborului într-o lume tot mai conectată. Cu o forță de muncă de 36.000 de specialiști, Honeywell Aerospace continuă să producă sisteme esențiale, de la motoare și avionică, până la componente critice pentru tehnologiile de apărare. Independența financiară îi va permite companiei să aloce resursele mai eficient către inovație și cercetare.
Tranziția financiară și perspectivele de raportare pe termen scurt
Procesul de separare a fost finalizat prin distribuirea acțiunilor de către Honeywell Technologies, deschizând calea pentru tranzacționarea liberă pe bursă. Deși Honeywell Aerospace funcționează acum separat, următoarele rezultate financiare trimestriale, programate pentru 23 iulie, vor include încă cifrele segmentului de aviație ca parte a structurii consolidate anterioare. Această raportare va oferi investitorilor o ultimă privire de ansamblu asupra performanței sectorului înainte de a evalua evoluția sa ca entitate de sine stătătoare.
-
Exclusivacum 16 ore„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 16 oreAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 16 oreCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 4 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 4 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 5 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Featuredacum 4 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



