Actualitate
CIRCULARA NENOROCITA/”Este necesar ca partea investigativ-operativa a activitatii sa fie armonizata… la aceste intalniri participarea ofiterilor SRI apare deosebit de utila”.
Laura Kovesi si-a pus oamenii sa instruiasca procurorii in spiritul colaborarii cu serviciile de informatii, dezvaluie Lumea Justitiei in exclusivitate. Gasca ce ii invata meserie pe procurori era formata din judecatoarea Dana Titian, procurorii Marius Bulancea, Ion Vasilache si Marius Iacob, dar si actualul judecator ICCJ Horia Valentin Selaru. Kovesi: „Este necesar ca partea investigativ-operativa a activitatii sa fie armonizata… la aceste intalniri participarea ofiterilor SRI apare deosebit de utila”.
Evolutia Laurei Codruta Kovesi de la „procuror cu trei dosare” la „zeita catuselor” a fost posibila cu ajutorul unor documente interne prin care le ordona procurorilor din subordine cum sa ancheteze, pe cine sa ancheteze si impreuna cu cine sa ancheteze. O circulara semnata in 2011 de fostul procuror general al Romaniei Laura Kovesi (foto stanga) ne arata ca inca de pe vremea cand conducea Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, inainte de a fi pusa sefa la DNA, Kovesi facuse un obiectiv din prezentarea cu titlu de trofeu a persoanelor inculpate pentru coruptie, in functie de profesiile detinute. Iar cei care acordau un sprijin important in activitatile procurorilor erau nelipsitii ofiteri de informatii ai Serviciului Roman de Informatii, in fata carora anchetatorii trebuiau sa raporteze. Printre cei pe care Laura Kovesi se baza in instruirea procurorilor s-a aflat si actualul judecator de la Inalta Curte, Horia Valentin Selaru (foto dreapta).
Documentul pe care Lumea Justitiei il prezinta in integralitate este o circulara ce poarta numarul 677/C/2011 pe care Laura Codruta Kovesi a aprobat-o in calitate de procuror general al Romaniei. In cuprinsul acestui document, transmis tuturor parchetelor din tara, sub necesitatea implementarii dispozitiilor Codului penal si a Codului de procedura penala (intrate in vigoare in 2014) – nicio vorba despre protocolul semnat in 2009 de Kovesi cu directorii SRI George Maior si Florian Coldea – procurorul general al Romaniei ii informa pe procurori ca a dispus organizarea unor intalniri regionale care urmareau aplicarea dispozitiilor din noile coduri in urmatoarele domenii:
1.mica coruptie;
2.evaziune fiscala, contrabanda si spalarea banilor;
3.criminalistica;
4.justitie militara;
5.comunicare publica;
6.practica judiciara unitara.
Pentru fiecare dintre aceste domenii, Laura Kovesi a desemnat cate un apropiat care sa coordoneze intalnirile regionale, la care, in mod obligatoriu, cu nota de „punct distinct”, trebuiau sa participe reprezentanti SRI carora procurorii le prezentau cazuri relevante, „cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii”.
Astfel, Circulara pe care o prezentam mai jos demonstreaza ca inca din 2011 Laura Codruta Kovesi avea trasata o tinta foarte clara cu privire la calitatea persoanei cercetate pentru fapte de coruptie, cautand inca de atunci trofee. Un exemplu elocvent in acest sens il reprezinta sesiunile regionale coordonate de fostul sau consilier Marius Bulancea, unde erau analizate si dezbatute dosarele privind fapte de coruptie, cu atentia pe condamnari, achitari si pedepsele aplicate si, atentie, „profesiile persoanelor condamnate pentru fapte de coruptie”. In cadrul acestor intalniri regionale coordonate de Bulancea, un „punct distinct” il constituia „prezentarea unor cazuri relevante instrumentate, cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii”.
Tinand cont in acel context ca protocolul de cooperare care prevedea constituirea unor echipe mixte formate din procurori si ofiteri de informatii, fusese semnat in 2009 de Parchetul General, prin Laura Codruta Kovesi, si procuroarea Gabriela Scutea, si de Serviciul Roman de Informatii, prin directorul general George Maior si directorul adjunct Florian Coldea, era evident, nu-i asa, sa se cuantifice si rezultatele sprijinului acordat de aceste institutii de informatii.
Judecatoarea Dana Titian instruia procurorii pe comunicare
Potrivit proiectului, pentru domeniile comunicare publica si practica judiciara unitara a fost desemnata in calitate de coordonator nimeni alta decat judecatoarea Dana Titian, la acea data consilier al procurorului general al Romaniei Laurei Codruta Kovesi.
La combaterea micii coruptii a fost desemnat coordonator procurorul Marius Bulancea, la randul sau ocupant al functiei de consilier al lui Kovesi la PICCJ, care trebuia sa organizeze sesiune regionale la care „se impune si participarea ofiterilor din cadrul unitatilor teritoriale ale DGIPI”, si in care, printre altele, sa fie prezentate rezultatele evalurilor dispuse in cursul anului 2010 de instante in cauze privind savarsirea infractiunilor de coruptie pentru care rechizitoriul nu a fost intocmit de DNA, fiind expuse numarul de condamnari nedefinitive sau definitive, achitarile nedefinitive sau definitive, dar si profesiile persoanelor condamnate pentru fapte de coruptie. Desigur, astfel cum am precizat si mai sus, „un punct distinct al intalnirilor regionale” coordonate de Marius Bulancea avea sa il constituie „prezentarea unor cazuri relevante instrumentate, cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii”.
Judecatorul ICCJ Valentin Horia Selaru specializa procurorii alaturi de SRI
Pe partea de criminalistica, Kovesi il desemnase coordonator de intalniri regionale pe cunoscutul procuror Marius Iacob, care mai tarziu la DNA i-a fost si adjunct, si care la acea data ocupa functia de sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica in cadrul Parchetului General, in timp ce pentru domeniul „justitie militara”, fusesera desemnati coordonatori de „lucrare” procurorul sef al Sectiei parchetelor militare, generalul maior Ion Vasilache, dar si fostul consilier al Laurei Kovesi, astazi mare judecator de instanta suprema, Valentin Horia Selaru.
Acelasi Valentin Horia Selaru a fost pus de fostul procuror general Kovesi sa coordoneze si domeniul „combaterea evaziunii fiscale, contrabandei si spalarii banilor”, unde, conform documentului, actiuni precum neachitarea taxelor si impozitelor aferente operatiunilor comerciale derulate, crearea unor grupuri infractionale specializate cauzau „o prejudiciere importanta bugetului general consolidat al statului fiind lezate grav valorile de securitate nationala prevazute de Constitutie si legislatia in domeniul securitatii nationale. Ei bine, sub aceasta palarie, PICCJ a invitat SRI sa ia parte la intalnirile cu procurorii. Caci din document reiese clar ca la intalnirile regionale coordonate de Horia Valentin Selaru se impunea ca fiind necesar ca, „pentru anul 2011”, alaturi de procurori sa participe si reprezentati din cadrul Inspectorului General al Politie Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, dar si Serviciul Roman de Informatii.
Mai mult, in cadrul acestor intalniri se dispune aprofundarea riscurilor, metodelor si modalitatilor de cooperare inter-institutionala necesare obtinerii unor rezultate pozitive in domeniie prioritare, dar si punerea in discutie a noilor dispozitii legale prevazute in noul Cod penal.
Iar pentru ca tacamul sa fie complet, prin ordinul semnat de Kovesi s-a trasat obligativitatea prim-procurorilor de la parchetele de pe langa tribunale ca, „in urma unor analize comune cu conducerile teritoriale ale IPJ, IJPF si SRI, sa prezinte: i) care sunt factorii de risc identificati a fi incidenti in activitatea ilegala desfasurata in domeniile prioritare specifice fraudei fiscale; ii) modalitatea si rezultatele analizelor de informatii provenite din surse deschise si inchise; iii) care au fost si care vor fi domeniile cu caracter prioritar stabilite a fi incidentale in circumscriptia din competenta; iv) metodele stabilite care sa permita monitorizarea domeniilor prioritare”.
De altfel, si in cadrul acestor intalniri, „un punct distinct” avea sa il constituie „prezentarea unor cazuri relevante instrumentate cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii”.
Vazand in integralitate circulara Laurei Codruta Kovesi din 2011, emisa la circa 2 ani de la semnarea protocolului de colaborare cu SRI, al carui continut a fost declarat neconstitutional de CCR, devine evident pentru orice om de buna credinta ca in toti acesti ani, mai cu seama pe vremea cand Kovesi conducea PICCJ si DNA, procuratura a fost sub jugul SRI, fiind emise in tot acest timp tot felul de circulare si note care sa dea senzatia ca activitatile desfasurate alaturi de ofiterii de informatii se situeaza sub umbrela legii.
Actualitate
Israel și Grecia încheie un acord de 3,4 miliarde de dolari pentru un scut antiaerian integrat
Israelul și Grecia au semnat astăzi, la sediul Ministerului israelian al Apărării din Tel Aviv, un contract în valoare de 3,4 miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 3 miliarde de euro, pentru furnizarea unor sisteme avansate de apărare aeriană.
„Scutul lui Ahile”, noua arhitectură defensivă a Greciei
Sistemul, denumit în Grecia „Scutul lui Ahile”, este conceput ca o rețea multistratificată, capabilă să răspundă unei game largi de amenințări, de la rachete balistice până la drone de mici dimensiuni.
Acordul este considerat un pas major în extinderea cooperării industriale dintre cele două țări și în consolidarea lanțurilor de aprovizionare din domeniul apărării. Încheierea contractului era anticipată de mai multe luni.
Ministrul grec al Apărării Naționale, Nikos Dendias, a descris proiectul drept o componentă esențială a reformei forțelor armate elene și un răspuns necesar la provocările geopolitice și tehnologice actuale.
„Scutul lui Ahile” va funcționa ca un sistem integrat de descurajare, în care navele, aeronavele, vehiculele terestre, platformele autonome și sateliții vor fi conectate printr-o arhitectură unică, centrată pe rețea. Toate aceste componente vor putea utiliza în comun datele furnizate de senzori.
Israelul livrează pentru prima dată un sistem defensiv complet
Pentru Israel, acordul reprezintă o premieră: este prima dată când țara furnizează unui partener extern o arhitectură completă de apărare, capabilă să contracareze simultan mai multe categorii de amenințări.
Sistemul grec va fi alcătuit exclusiv din tehnologii israeliene și va beneficia de experiența operațională acumulată de industria și structurile de apărare ale Israelului în timpul conflictelor recente.
Pachetul include sistemul de interceptare cu rază medie David’s Sling, dezvoltat de Rafael Advanced Defense Systems cu sprijin american. Sistemul a realizat prima interceptare într-o situație de luptă în 2023 și a fost exportat, de asemenea, în Finlanda.
Grecia va primi și sistemul Barak MX, produs de Israel Aerospace Industries, care a fost deja vândut mai multor clienți internaționali. Din contract face parte și sistemul de apărare aeriană Spyder, fabricat de Rafael și achiziționat recent și de România, într-un acord evaluat la câteva miliarde de dolari.
Radare israeliene pentru supravegherea spațiului aerian
Pe lângă sistemele de interceptare, Grecia va achiziționa și radare MMR produse de Elta, subsidiară a Israel Aerospace Industries.
Tehnologii radar similare sunt utilizate deja de Cehia și Slovacia, ceea ce consolidează prezența sistemelor israeliene în arhitectura de apărare a mai multor state europene.
Cel mai mare contract militar dintre Israel și Grecia
Contractul semnat la Tel Aviv este cea mai importantă tranzacție din istoria cooperării militare dintre Israel și Grecia.
Acordul prevede și transferuri de cunoștințe și tehnologie către industria elenă, cu scopul de a extinde colaborarea industrială și de a dezvolta capacități locale în domeniul apărării.
Companiile israeliene au derulat și alte proiecte majore în Grecia. Printre acestea se numără dezvoltarea unui centru internațional de pregătire pentru piloți militari la Kalamata, realizat de Elbit Systems.
Cooperarea dintre cele două state, inclusiv exercițiile militare comune, s-a intensificat în ultimii ani. Israelul consideră Grecia un partener strategic în regiunea estică a Mediteranei.
Exporturile de apărare, instrument strategic pentru Israel
Directorul general al Ministerului israelian al Apărării, general-maiorul Amir Baram, a declarat că acordul reflectă strategia instituției de a transforma exporturile militare într-un motor al dezvoltării forțelor armate israeliene, al influenței externe a țării și al consolidării industriei și economiei naționale.
Contractul ar urma să contribuie și la extinderea liniilor de producție din Israel și la creșterea stocurilor de armament. Ambele obiective au devenit prioritare pentru statele occidentale, afectate de presiunile asupra capacităților industriale și a rezervelor militare în contextul războiului din Ucraina și al confruntărilor cu Iranul.
Israel Aerospace Industries își consolidează poziția în Europa
Președintele Israel Aerospace Industries, Boaz Levy, a subliniat că acordul cu Grecia vine după mai mulți ani în care compania și-a extins activitatea pe piața elenă, în colaborare cu parteneri locali.
Levy a afirmat că sistemele operaționale de apărare aeriană ale companiei și-au demonstrat eficiența în confruntările recente cu Iranul și grupările sprijinite de Teheran, interceptând cu succes mai multe tipuri de amenințări, inclusiv rachete balistice exoatmosferice.
Alegerea făcută de Grecia consolidează și activitatea companiei în Europa. Israel Aerospace Industries a încheiat anterior cu Germania un contract în valoare de 6,5 miliarde de dolari pentru furnizarea sistemului de apărare antirachetă Arrow.
Actualitate
Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum o ziFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 2 zileCÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?



