Actualitate
Cum s-au intors dolarii lui Emil dupa un sfert de secol
(PRELUARE INPOLITICS.RO):
O știre e rostogolită puternic în acest moment, cu largul concurs al partidului prezidențial și al postacilor din dotare: vin dolarii americani peste România, după vizita istorică a lui Klaus Iohannis la Trump. Nu știm dacă va veni vreun dolar pe bune, dar e un mod frumos de a celebra, după un sfert de secol, celebrele miliarde ale lui Emil Constantinescu, responsabile de venirea dreptei la putere.
„Întâlnirea președintelului Klaus Iohannis cu președintele SUA, Donald Trump, produce deja efecte: companiile americane anunta investiții de peste 10 miliarde de dolari în România. La numai două zile de la vizita Presedintelui Iohannis la Casa Albă, unde s-a întâlnit atât cu Trump cât și cu cei mai importanți membri ai guvernului SUA, companiile americane au anunțat deja că au în proiect investiții de peste 10 miliarde de dolari în țara noastră. Consiliul de Afaceri Americano-Român (AMRO), o organizație non-profit cu sediul la Washignton, care reprezintă companii din Fortune 500 care fac afaceri în România, a comunicat după întâlnirea președintelui Klaus Iohannis cu președintele Donald Trump că sprijinul SUA pentru România va avea un efect pozitiv pentru economia românească în condițiile în care ”companiile americane au peste 10 miliarde de dolari în proiecte potențiale noi în România” a scris Ionel Dancă, purtătorul de cuvînt al PNL, pe Facebook.
O veste grozavă pentru România. Asta, dacă nu am fi foarte sceptici, sau nu ne-ar bufni rîsul, de-a dreptul.
În perioada 1995-96, Emil Constantinescu și-a construit profilul de președinte cu ajutorul unor cifre care au sedus românii: contractul de 200 de zile cu România, 15.000 de specialiști în toate domeniile și 65 de miliarde de dolari investiții străine.
Ales președinte în 1996, Emil a uitat de toate cifrele. Ba chiar a încercat să prostească românii în față: într-un discurs televizat, pe 11 iunie 1999, el vorbea de cele 65 de miliarde de dolari doar ca de un necesar pentru pregătirea aderării României la UE. Vrabia din mână se transformase, subtil, în cioara de pe gard.
Cele 10 miliarde americane ale lui Iohannis sunt excelente, dar vor lipsi cu desăvărșire mult și bine.
La ani buni de la intrarea țării noastre în NATO și în UE, și după obținerea statutului de partener strategic al americanilor, la finele anului 2017 cifra totală de afaceri a companiilor din România controlate direct, majoritar, de investitori din SUA, a fost de aproximativ 1,4 miliarde de euro.
Locul 14, totodată, în topul investitorilor străini în România, mai jos decît Grecia, Cipru ori Elveția.
Nu că ar fi de blamat americanii pentru asta: afacerile nu sunt dirijate politic, ele reclamă anumite condiții, iar în absența acestora nu apar investiții. Mai degrabă România poate fi învinuită că nu reușește să creeze un mediu economic suficient de atractiv pentru investitorii de peste ocean.
Acum doi ani, spre exemplu, a făcut mare vîlvă descinderea la București a misiunii comerciale Trade Winds, organizate anual de guvernul american pentru identificarea a noi oportunități de afaceri în lume.
Zeci și zeci de mari companii americane au venit atunci și au tatonat terenul, aprinzînd uriașe speranțe pentru români.
Nu s-a întîmplat nimic concret însă.
În martie anul trecut, ambasadorul George Maior încă era optimist:
”Am estimat că, odată cu venirea noii administraţii americane, componenta relaţiilor economice cu SUA va căpăta o dimensiune mai pragmatică, având în vedere abordările tradiţionale ale republicanilor pe care le cunoaştem din istoria relaţiilor româno-americane din perioadele unor asemenea administraţii. Şi aş vrea să reiterez importanţa acordată cooperării economice în discuţiile de la cel mai înalt nivel, acele acţiuni pe care le-am menţionat, ale Departamentului Comerţului în România, când peste o sută de firme americane au participat la discuţii cu firme româneşti în contextul organizării misiunii economice „Trade Winds”. Estimez că acest trend se va menţine şi că proiecte semnificative se vor materializa în viitorul apropiat în ceea ce priveşte investiţiile americane în România şi relaţiile economice” profețea el, într-un interviu pentru Agerpres.
Doar că lucrurile arată mai degrabă invers, după ce s-a profilat perspectiva retragerii Exxon din Marea Neagră.
Nu vin, ci pleacă.
De fapt, asta și este politica declarată a lui Donald Trump: revenirea în țară a multor producători americani din străinătate și atragerea de investiții străine în SUA.
Inclusiv din România,
La doar cîteva zile după vizita din 2017 a lui Klaus Iohannis la Casa Albă, 17 companii românești au călătorit la Washington DC pentru a participa la Summitul de Investiții SelectUSA, eveniment care pune în legătură companii din întreaga lume cu organizații pentru dezvoltare economică din Statele Unite pentru a facilita investițiile în SUA.
În plus, Trump a vorbit la întîlnirea cu Iohannis nu despre bani care ar veni din SUA spre România, ci despre ce frumos se achită țara noastră de obligația 2% din PIB pentru NATO.
Acum două luni, alte 20 de companii românești au mers la SelectUSA.
Una peste alta, 10 miliarde de dolari sunt bani frumoși.
Doar să ne lămurim dacă îi primim sau, dimpotrivă, îi livrăm.
Actualitate
Orizont 2041: Pușcașii Marini își trasează viitorul aerian în umbra programului F/A-XX al Marinei
Corpul Pușcașilor Marini din SUA (USMC) a început oficial demersurile pentru definirea unui avion de vânătoare de generația a șasea. Deși designul final rămâne o necunoscută, strategia actuală indică o aliniere strânsă cu dezvoltările tehnologice ale Marinei Americane, marcând o nouă etapă în evoluția aviației de luptă.
Dincolo de F-35: Primele schițe pentru generația a șasea
Deși atenția actuală este concentrată pe modernizarea flotei către standardul F-35 Block 4, Corpul Pușcașilor Marini privește deja peste pragul anului 2041. Planul de Aviație pentru 2026, publicat recent, include primele referințe oficiale la un succesor de generație a șasea, un proiect ce începe să prindă contur în cadrul discuțiilor strategice de la Quantico.
Generalul-locotenent William Swan, adjunctul comandantului pentru aviație, a subliniat că viitoarea aeronavă va reflecta probabil nevoile specifice operațiunilor de pe portavioane. „Dacă ar fi să decidem acum, cred că va semăna mult cu ceea ce face Marina, deoarece operăm de pe aceleași platforme navale”, a explicat Swan. Acesta a clarificat însă că misiunile de înaltă complexitate strategică vor rămâne apanajul Forțelor Aeriene, Pușcașii Marini optând pentru o soluție care să augmenteze eficient forța actuală de generația a cincea.
Strategia „Fast Follower”: Monitorizarea giganților și adaptarea la amenințări
Pușcașii Marini nu se grăbesc să dezvolte o platformă izolată, ci adoptă rolul de „urmăritor rapid” al programelor majore. În timp ce Forțele Aeriene avansează cu programul F-47, iar Marina explorează conceptul F/A-XX, USMC își acordă un răgaz de cinci până la zece ani înainte de a lua o decizie finală. Această perioadă este considerată critică pentru a evalua modul în care va evolua amenințarea globală și ce tehnologii vor deveni mature.
Prioritatea imediată rămâne consolidarea flotei de F-35, un proces estimat să mai dureze un deceniu. Totuși, includerea voluntară a conceptului de generație a șasea în planul de aviație are rolul de a forța gândirea strategică a Corpului spre noi modalități de atingere a superiorității aeriene în deceniile următoare.
Finanțarea viitorului: Sute de milioane pentru programul F/A-XX
În ciuda incertitudinilor bugetare anterioare, viitorul aviației de generația a șasea pare securizat prin proiectul de lege privind cheltuielile de apărare pentru anul fiscal 2026. Acesta include aproape 900 de milioane de dolari pentru programul F/A-XX, fonduri destinate accelerării capacității operaționale inițiale.
Deși Casa Albă și-a exprimat în trecut îngrijorarea cu privire la sustenabilitatea dezvoltării simultane a două avioane de vânătoare de generație nouă, alocările recente, care includ și fonduri de reconciliere, confirmă angajamentul Pentagonului pentru modernizarea radicală a flotei aeriene a Marinei. Această infuzie de capital oferă cadrul necesar pentru ca Pușcașii Marini să își poată calibra propriile cerințe în funcție de succesul platformei F/A-XX.
Actualitate
Giganții mărilor își unesc forțele: Parteneriat strategic între TKMS și Navantia pentru viitorul apărării europene
O alianță împotriva blocajelor: Răspunsul industrial la noua realitate geopolitică
Într-o mișcare strategică menită să redefinească peisajul industriei de apărare de pe continent, doi dintre cei mai importanți constructori navali din Europa, grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) și compania spaniolă Navantia, au semnat oficial un memorandum de înțelegere. Această colaborare istorică deschide calea pentru un proiect ambițios: posibilitatea ca submarinele proiectate de germani să fie construite direct pe șantierele navale din Spania.
Acordul vine într-un moment critic, marcat de o presiune fără precedent asupra sectorului maritim european. Escaladarea tensiunilor geopolitice din ultimii ani a generat o explozie a cererii de tehnică navală modernă, însă industria se lovește de un obstacol major: deficite severe de capacitate de producție și resurse tehnologice limitate la nivel continental.
Eficiență sub presiune: Obiectivele colaborării germano-spaniole
Parteneriatul dintre TKMS și Navantia nu este doar o formalitate, ci o tentativă de a găsi soluții pentru implementarea proiectelor militare într-un mod mai rapid și mai rentabil. Cele două companii au inițiat deja discuții la nivel de management, bazate pe o încredere reciprocă și pe respectarea strictă a reglementărilor privind concurența și controlul exporturilor.
Miza este uriașă: explorarea unor noi modele de cooperare industrială care să permită Europei să își onoreze contractele de apărare fără a sacrifica performanța sau termenele de livrare, în ciuda limitărilor actuale ale șantierelor navale.
Dincolo de protocol: Managementul unor portofolii complexe
Deși entuziasmul este mare, rămâne de văzut cum vor prioritiza cei doi coloși noile oportunități de afaceri, având în vedere portofoliile lor actuale extrem de încărcate. TKMS este angrenată în prezent în producția submarinelor Type 212CD pentru Germania și Norvegia, model care se află și pe lista scurtă pentru proiectul canadian de patrulare submarină.
De cealaltă parte, Navantia își concentrează eforturile pe finalizarea celor patru submarine din clasa S-80 destinate marinei spaniole. În afara sectorului subacvatic, ambele companii gestionează game vaste de nave de suprafață, de la fregatele germane din clasele 123 sau 125, până la distrugătoarele de clasă Hobart și nava strategică de proiecție „Juan Carlos I” din portofoliul spaniol. Această fuziune de expertiză promite să creeze un pol de putere capabil să susțină suveranitatea maritimă a Europei în deceniile următoare.
Actualitate
Când tratamentul nu e de ajuns: cum descoperă tot mai mulți români medicina integrativă Newmedicine.ro
Andreea are 38 de ani, lucrează în publicitate și a luat pastile pentru anxietate timp de doi ani. Nu se simțea mai bine, se simțea amorțită. „Am ajuns la un punct în care am zis că trebuie să existe și altceva,” povestește ea. A ajuns pe NewMedicine.ro căutând pe Google ceva despre tehnici de respirație. A rămas pentru că, spune ea, „în sfârșit cineva explica lucrurile fără să mă facă să mă simt ori naivă, ori bolnavă.”
Povestea Andreei nu e singulară. Ea reflectă o schimbare care se petrece discret, dar constant, în felul în care românii se raportează la propria sănătate.
Un concept vechi, o nevoie nouă
Medicina integrativă nu este o invenție recentă. Ideea că trupul și mintea funcționează împreună, că stilul de viață contează la fel de mult ca rețeta medicului, există de secole în diverse culturi. Ce s-a schimbat este că acum știința confirmă ceea ce tradiția intuia cu foarte mult timp in urma.
Daca nu stiai sunt statistici foarte relevante precum cele de la National Center for Complementary and Integrative Health (NCCIH), care spune ca aproximativ 38% dintre adulții americani au inglobat deja terapii complementare în paralel cu medicina convențională, iar aceasta tendința este în creștere. In intreaga lume, mai exact la nivel global, piața medicinei alternative și complementare a depășit valoare de 100 de miliarde de dolari și crește anual cu peste 20%, potrivit Global Market Insights. Sunt cifre si statistici care spun o realitate clară: oamenii caută mai mult decât un diagnostic și o rețetă.
În România, această tranziție este încă la început, dar se simte. Stresul cronic, burnout-ul, problemele de somn, alimentatia deficitara, poluarea toate acestea au împins mulți oameni să caute răspunsuri dincolo de cabinetul medical tradițional.
Ce face NewMedicine.ro diferit
NewMedicine.ro nu este un forum de remedii populare și nici un site care să promită vindecări miraculoase. Este o revistă digitală serioasă, dedicată medicinei integrative, adică acelei zone de mijloc în care medicina clasică și terapiile complementare nu se contrazic, ci se completează.
Platforma pornește de la o premisă simplă: un pacient informat ia decizii mai bune. Studiile confirmă și asta ca pacienții cu acces la informații de calitate au o apartenenta mai bună la tratamente și rezultate medicale superioare.
Conținutul de pe NewMedicine.ro acoperă mai multe paliere:
Medicina integrativă explicată accesibil — fără jargon inutil, fără promisiuni exagerate. Articolele despre echilibrul minte-corp sau rolul emoțiilor în boala fizică sunt scrise pentru omul obișnuit, nu pentru medicul specialist.
Psihoterapia ca pilon central precum ne spune Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care estimează că depresia și anxietatea afectează peste 300 de milioane de oameni la nivel global. Conexiunea dintre stres, traumă emoțională și afecțiuni fizice nu mai poate fi ignorată. NewMedicine.ro tratează psihoterapia nu ca pe un lux, ci ca pe o componentă esențială a sănătății moderne.
Terapii alternative analizate obiectiv precum acupunctura, homeopatia, terapia Bowen, medicina tradițională chineză, yoga, Tai Chi toate sunt prezentate atât din perspectivă tradițională, cât și prin prisma cercetărilor recente. Fără misticism nejustificat, fără respingere reflexivă.
Nutriție și stilul de viață echilibrat astfel ca un studiu publicat în The Lancet arată că peste 11 milioane de decese anual sunt asociate cu alimentația nesănătoasă. NewMedicine.ro oferă recomandări practice, nu diete-minune.
Echilibrul pe care medicina modernă îl caută
Unul dintre miturile persistente este că medicina alternativă și cea clasică sunt dușmani. Realitatea e mai nuanțată: un tratament medicamentos poate fi completat cu psihoterapie, recuperarea fizică poate include meditație sau yoga, iar nutriția poate accelera vindecarea. Medicii din ce în ce mai mulți recunosc asta.
Aproximativ 70% dintre pacienții cu boli cronice caută la un moment dat terapii complementare, potrivit unor studii realizate de Harvard Health Publishing. Problema nu e că le caută ci adevarata problema e că o fac adesea fără informații corecte, fără să înțeleagă ce funcționează și ce nu, fără să știe când o terapie completează tratamentul și când îl sabotează.
Asta este golul pe care NewMedicine.ro încearcă să îl acopere cu informatiile relevante.
O comunitate, nu doar un site
Dincolo de articole, platforma conectează medici, terapeuți, pacienți și oameni pur și simplu curioși despre sănătatea lor. Secțiunile dedicate specialiștilor și evenimentelor fac din NewMedicine.ro un ecosistem real, nu doar o colecție de texte.
Andreea, cea din introducerea acestui articol, a ajuns în cele din urmă la un psihoterapeut recomandat prin comunitatea platformei. Mai ia pastile dar mai puține. „Nu am renunțat la medic,” spune ea. „Am adăugat și altceva.”
Poate că asta e cel mai bun rezumat al medicinei integrative: nu în loc de, ci și altceva.
Descoperi mai multe pe NewMedicine.ro — ghidul modern pentru sănătate integrativă.
-
Exclusivacum 22 de oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Exclusivacum 2 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum 22 de orePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Featuredacum 4 zilePariul de 1,5 trilioane de dolari: Pentagonul forțează limitele Industriei de apărare cu o creștere de 188% a achizițiilor de rachete
-
Ancheteacum 2 zileVerdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
-
Featuredacum 3 zileUnda de șoc a prețurilor: Facturile la apă și energie explodează sub „dictatul” Băncii Mondiale și al PNRR-ului negociat de USR



