Actualitate
Cea mai misterioasa vizita la Washington

(PRELUARE INPOLITICS.RO):
Întîlnirea pe care președintele Klaus Iohannis o va avea mîine cu liderul de la Casa Albă este, în mod categoric, cea mai misterioasă asemenea reuniune la nivel înalt din istoria relațiilor dintre cele două țări. Nu că ar fi fost prea multe contacte de acest gen, dar asta cu atît mai mult sporește semnele de întrebare. Pentru că nu ni se spune mai nimic despre rostul acestei vizite, ne putem aștepta la orice, inclusiv la o strînsă legătură cu alegerile prezidențiale din noiembrie.
De fapt, primul și cel mai mare semn de întrebare ține fix de derularea acestei vizite cu doar cîteva săptămîni înaintea campaniei electorale de la noi. Cutumele diplomatice internaționale nu recomandă asemenea vizite tocmai pentru a nu apărea acuzații de folosire în scop electoral a unor reuniuni de nivel înalt. (Ca să ne facem o idee: în 2000, Emil Constantinescu și-a programat, după celebrul forfait, un fel de turneu de adio, cu vizite oficiale în Mexic, Peru și Brazilia, cu accent nu atît pe chestiuni de stat, cît turistice, în program fiind vizite în Teotihuacan, Oaxaca, Macchu Picchu, Copacabana ori cascada Iguazu din jungla Amazonului. Numai că au existat impedimente precum cele sus pomenite: în Peru tocmai avuseseră loc alegeri prezidențiale și țara era zguduită de un mare scandal privind posibile fraude, iar în Mexic avuseseră, de asemenea, loc alegeri prezidențiale și pentru o perioadă de tranziție co-existau doi președinți, cel în funcție și cel ales. Constantinescu a renunțat finalmente la Peru, dar nu și la Mexic, astfel că a trebuit să se recurgă la o manevră neortodoxă: i s-au aranjat întrevederi cu ambii președinți, oarecum penibil.)
În plus, există argumentul logic: de ce să parafezi înțelegeri majore cu un lider politic care în cîteva săptămîni ar putea ieși din schemă, lăsînd locul unui președinte cu alte viziuni?
Iar președintele SUA, oricare ar fi el, e un om cu o agendă atît de încărcată încît nu și-ar permite o nouă rundă de negocieri după alegeri, de la zero, cu alt președinte.
Nu știm pînă acum cu certitudine dacă vizita a fost inițiativa lui Trump ori un demers izbîndit al echipei lui Iohannis, dar am paria pe prima variantă.
Nu știm aproape nimic despre temele de discuție, dar știm sigur că în delegație nu sunt reprezentanți ai guvernului, de niciun nivel. De fapt, premierul Dăncilă a declarat ieri că nici măcar nu a fost înștiințată de președinție legată de vizita respectivă.
Nu știm dacă după întîlnirile tete a tete și cea oficială dintre Iohannis și Trump vor avea loc declarații de presă, agenda oficială de pe siteul președinției nespecificînd asta.
Nu știm exact componența delegației române, în afara președintelui fiind pomenite doar numele a doi consilieri prezidențiali, unul fiind cel de politică externă, Bogdan Aurescu și Daniela Bîrsan, consilierul de comunicare(?!). Lipsește pînă și Prima Doamnă, Carmen Iohannis, ceea ce spune multe.
Știm doar că e o vizită foarte scurtă și concisă, de 48 de ore, că nu vor exista întîlniri cu congresmeni americani, cu diaspora română ori cu oameni de afaceri, cum s-a întîmplat la vizita din 2017.
E foarte interesant de remarcat, totodată, muțenia presei din tabăra președintelui, de la care te-ai fi așteptat la o tămîiere de proporții epice a acestei vizite, care poate fi lejer speculată ca o susținere din partea Casei Albe a actualului președinte.
De ce, brusc, au dispărut osanalele?
Pînă vom avea mai multe detalii despre ce s-a discutat la Washington – dacă vom afla curînd! – nu putem decît specula.
Iar una dintre ipotezele extrem de plauzibile e că președintele Iohannis a fost chemat de Trump înaintea alegerilor – fără precedent în cazul unui președinte român – pentru clarificări importante în ce privește poziționarea sa în viitorul mandat: cu SUA, ori cu Germania?
Ne amintim că imediat după întoarcerea de la Casa Albă, în iunie 2017, Iohannis a tulit-o la Berlin, unde s-a văzut cu Angela Merkel și cu președintele Germaniei.
Coincidență?
La acea vreme, puteam vorbi de o vizită ceva mai relaxată: Trump avea doar cîteva luni de mandat, voia mai degrabă să-și cunoască aliații strategici din Estul Europei decît să bată în cuie proiecte mari de viitor, iar discuțiile în doi au durat doar 10 minute.
Acum, lucrurile sunt mult mai complicate.
SUA trebuie să ia în calcul serios relocarea bazei militare aeriene de la Incirlik, Turcia, cu cei cca.5000 de oameni de acolo, pe fondul deteriorării rapide a relației cu Erdogan.
La fel de serios se dezbate relocarea celor 35.000 de soldați americani din Germania în alte țări, cel mai probabil din Est, pe fondul răcirii relației cu țara lui Merkel.
Ori chestiunea armatei europene, meșterite de Germania și Franța, care ar urma să paraziteze NATO.
O problemă majoră e implementarea în Europa a tehnologiei 5G chinezești, de care americanii par serios deranjați.
Desigur, nu trebuie eliminată nici problema exploatării gazelor din Marea Neagră de către companii americane.
Asemenea subiecte fierbinți e de așteptat să se afle pe agenda discuțiilor tete a tete de mîine.
Marea problemă e că pozițiile lui Iohannis care l-ar satisface pe Trump nu ar fi la fel de apreciate de Angela Merkel și chiar și de alți lideri de la Bruxelles.
Dacă președintele român e pus în fața unei opțiuni clare și fără echivoc între cei doi mari poli de putere, vizita la Casa Albă i-ar putea fi fatală, politic vorbind.
Dezbateri similare, ne amintim, a avut cu președinții americani și Nicolae Ceaușescu, în anii 70. Nixon, Ford ori Carter au crezut că pot determina o apropiere solidă a ”disidentului” Ceaușescu – aparent un opozant al rușilor, după august 1968 – de pozițiile Americii, în timp ce dictatorul știa, de cealaltă parte, că lanțul moscovit de la gîtul său e solid și limitat.
Oricîte eforturi s-au făcut, Ceaușescu a rămas un comunist disciplinat și atît, iar relația lui privilegiată cu America a murit în fașă și i-a adus un final destul de neplăcut, cîțiva ani mai tîrziu.
E posibil ca istoria să se repete, mîine, la Casa Albă, unde americanii ar putea încerca deturnarea lui Iohannis de la linia germană, în schimbul susținerii discrete pentru un nou mandat.
Le iese? Nu le iese?
Un răspuns ni-l va da culoarea feței președintelui nostru la întoarcere. Zic să fim atenți la figura lui.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 23 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 9 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi