Actualitate
Iohannis a semnat o declarație fake-news
Am trăit să o vedem și pe asta. O declarație oficială de la cel mai înalt nivel. Scrisă. Semnată și parafată. De însuși președintele României, Klaus Iohannis. O declarație politică despre un alt președinte. Al Franței. Emmanuel Macron. Iar despre această declarație, Dacian Cioloș afirmă că ar conține ca informație de bază un fals. Așa să fie?
Cel care semnalează și argumentează faptul că președintele Klaus Iohannis a dezinformat opinia publică, atunci când a afirmat că Macron a declarat că retrage candidatura procurorului francez pentru șefia Parchetului European, este nimeni altul decât Dacian Cioloș. Ruda apropiată a lui „Doi și-un sfert”. Prin intermediul Vulpii. Adică Virgil Ardelean. Și gardian din partea Securității la ușa dizidentei Doina Cornea. Apoi intrat pe ușa din spate în politica la nivel înalt, după înscenarea elaborată de „Doi și-un sfert” împotriva lui Decebal Traian Remeș și a lui Ioan Avram Mureșan în celebrul dosar Caltaboșul, menită să-l aducă pe Cioloș la portofoliul Agriculturii. Ulterior, împins de Franța și de Băsescu în poziția de comisar european. Unde s-a achitat de obligații. Astfel încât fermierii francezi au primit subvenții de șase ori mai mai decât fermierii români. Săltat din nou, de astă dată de Klaus Iohannis, în poziția de prim-ministru în Guvernul Zero. Iar acum luat în brațe de Macron și instalat la șefia familiei politice europene create de acesta. Cu biografia de mai sus, indiferent cât de multe semne de întrebare ar exista în spate, Dacian Cioloș nu este un oarecare. E de presupus că știe ce spune.
Declarația președintelui României este fără echivoc. Klaus Iohannis susține că a avut o convorbire telefonică cu omologul său francez, Emmanuel Macron. În urma insistențelor sale, acesta i-ar fi declarat că a decis retragerea candidaturii procurorului francez la șefia Parchetului European. Nici mai mult nici mai puțin. Ceea ce înseamnă verde pentru Laura Codruța Kovesi. Pentru că, dacă așa stau lucrurile, ea nu mai are practic niciun contracandidat. Parlamentul European și Consiliul, care este un cvorum al reprezentanților statelor, nu ar mai avea altceva de făcut decât să constate starea de fapt și să o instaleze pe Laura Codruța Kovesi în noua poziție. Despre această declarație afirmă Cioloș că ar fi mincinoasă. Cu alte cuvinte, Klaus Iohannis ar fi fabricat un fake-news. O premieră națională.
Și există în acest sens și un argument invocat de fostul premier al lui Iohannis și actualul protejat al lui Macron. Și anume că președintele Franței nu ar putea retrage ceea ce nu a avut niciodată. Se știe fără niciun fel de dubiu. Niciun candidat la șefia Parchetului European nu a fost un candidat al vreunui stat. Fiecare s-a înscris pe cont propriu. Pe persoană fizică. De altfel, Laura Codruța Kovesi a repetat de nenumărate ori acest lucru. Ca să se înțeleagă bine. Când Germania doamnei Merkel nu a votat cu candidatul din această țară, popularii declarând că o sprijină pe Laura Codruța Kovesi, nicio autoritate a acestui stat nu a spus vreodată că l-a retras pe neamț din cursă. Candidatura germanului a căzut pur și simplu, pentru că popularii europeni și guvernul Germaniei au preferat-o pe Laura Codruța Kovesi. Prin urmare, președintele Macron nu ar fi putut să-i spună niciodată lui Klaus Iohannis că Franța decide retragerea candidatului francez. Această parte a declarației președintelui reprezintă fără doar și poate un fake news. Așa cum susține, fără a pune aceast etichetă, și Dacian Cioloș.
Dar există și o parte adevărată a telenovelei? Probabil. Klaus Iohannis se dă peste cap pentru a o promova pe Laura Codruța Kovesi la șefia Parchetului European. În termeni diplomatici, aceasă operație se numește „aruncarea pe horn”. Adică plasarea unei persoane într-o funcție foarte importantă, operațiune care înseamnă însă scoaterea acesteia din joc. Din ce joc? Dintr-o eventuală competiție în cursa prezidențială. După cum se știe, numele Laurei Codruța Kovesi a fost și este intens invocat legat de posibilitatea ca aceasta să devină un contracandidat al lui Klaus Iohannis în cursa prezidențială, susținută fiind de toți neomarxiștii grupați în jurul #Rezist, adică al celor mai înverșunați dușmani ai frontului PSD. Iar Klaus Iohannis are tot interesul să prevină o pulverizare a voturilor anti-PSD. Prin urmare, fie și numai din acest motiv electoral, el este interesat să o propulseze la șefia Parchetului European pe Laura Codruța Kovesi. Desigur, mai există și recunoștința față de aceasta. Pentru că i-a mușamalizat dosarele penale. Dar și o speranță de viitor. Cum că doamna Kovesi va putea fi utilizată ca un levier împotriva unor adversari ai lui Iohannis. Din lumea politică sau din lumea afacerilor. Care, într-un fel sau altul, au avut și vor avea acces la fonduri europene. Ei și?
Un asemenea interes l-ar fi putut determina să pună mâna pe telefon și să-l roage pe președintele Franței să-l ajute. Să-l roage și atâta tot? În marea politică, nu ține. În marea politică, totul e o negociere. Dacă Macron îți dă ceva, obține la schimb altceva. Și fiindcă Franța este la comanda Europei cu două viteze, alături de Germania, iar România, grație cu Klaus Iohannis este o țară aflată în viteza a doua, ceea ce oferă Macron este obligatoriu și deci logic mult mai puțin decât primește. Din conținutul comunicatului semnat de Klaus Iohannis lipsește cu desăvârșire această parte. Deci nu știm încă ce a promis el la schimb. Putem însă presupune. El nu putea ceda în favoarea statului francez contracte civile. Nici nu ar putea să promită ceva în schimbul vreunul angajament al viitorului comisar european desemnat de România. Pentru că încă nu se știe ce minister european vom primi. Și deci nu se știe nici cine va fi respectivul comisar. Și, în plus, comisarul e numit de Guvern. Ar fi fost o promisiune în sistem „bilă-mandă-bilă”. Adică în conivență cu doamna Dăncilă, Iohannis, prin negocierile de la Uniunea Europeană, să accepte pentru țara pe care o reprezintă pentru statul pe care-l reprezintă o poziție minoră în viitorul guvern european și apoi să garanteze din acea poziție minoră o subordonare față de statul francez. Cum s-a întâmplat cu Cioloș. Numai că nici asta nu este posibil. Pentru că ar deranja Germania. Iar Germania l-a arondat pe Klaus Iohannis.
Ce altceva i-ar mai putea garanta la schimb Iohannis lui Macron? În ce domeniu mai are el atribuții de natură să intereseze statul francez? Ghici ciupercă, ce-i? În domeniul apărării. Al achizițiilor de arme. De ce nu am achiziționa noi mai mult armament francez? Și mai puțin armament olandez? Sau chiar american? Nu este o afacere de colea. România alocă an de an nu mai puțn de două miliarde de euro pentru înarmare.
Dar dacă așa a făcut sau are de gând să facă Klaus Iohannis în calitate de președinte al României, atunci s-ar putea face vinovat de subminarea economiei naționale. De înaltă trădare.
Mă gândesc că nu ar fi riscat un fake news atât de evident, dacă nu ar avea totuși în spate o promisiune fermă a lui Macron, pe care a tradus-o greșit. Și mă gândesc că nu ar avea în spate aceast promisiune, dacă nu ar fi promis ceva la rândul său. Iar dacă așa stau lucrurile, ce urmează de fapt?
Statul francez nu-i poate retrage candidatului francez ceva ce nu i-a dat acestuia niciodată. În schimb se știe că înainte de alegerile europarlamentare au existat două runde de negocieri și decizii luate prin vot. Una la nivelul Parlamentului, unde a ieșit câștigătoare Laura Codruța Kovesi, susținută masiv de popularii europeni, aflați la comanda popularilor germani, și care i-au întors spatele candidatului din această țară. În schimb Consiliul alcătuit din reprezentanți ai statelor s-a pronunțat în favoarea candidatului francez. Negocierile între cele două instituții europene, Parlament și Consiliu, au eșuat. Ele urmează să fie reluate. Dacă Franța își schimbă opțiunea, aparent situația rămâne aceeași. Pentru că un vot mai puțin nu contează. Deci dacă Macron i-a promis cu adevărat că o va susține pe Kovesi, nu a făcut-o doar în numele republicii franceze. El se bazează și pe influența pe care o are și asupra altor state europene, aflate în orbita Parisului. Și numai așa, punând presiune și pe alți conducători de state, va putea Macron să-și onoreze angajamentul telefonic asumat în discuția cu Klaus Iohannis și nedezmințit până în prezent. Dar acest efort trebuie răsplătit diferit de factura care urmează să fie încasată de statul francez. Deci ce altceva ar mai fi promis Klaus Iohannis Franței, pentru ca la rândul lui Macron, în negocieri cu alți conducători de state, să obțină susținere pentru Laura Codruța Kovesi? Adică decizii total opuse celor de până acum? Mai devreme sau mai târziu, tot vom afla. Până una alta, ceea ce știm cu certitudine – și nu numai fiindcă ne-a spus asta Cioloș – este că președintele Klaus Iohannis a produs un fake news. Pe care sper să-l sesizeze și presa de pe malul Senei.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
NGA alocă 708 milioane de dolari Startup-ului Enabled Intelligence: Viziunea artificială, cheia noii generații de informații geospațiale!
Agenția Națională de Informații Geospațiale (NGA) a acordat startup-ului Enabled Intelligence un contract masiv, evaluat la până la 708 milioane de dolari pe o perioadă de maxim șapte ani. Parteneriatul strategic vizează antrenarea sistemelor de viziune computerizată bazate pe inteligență artificială, un pilon esențial pentru viitorul informațiilor geospațiale americane.
Programul Sequoia: Etichetarea datelor pentru ochiul AI din spațiu
Sub umbrela programului Sequoia, Enabled Intelligence va furniza servicii de etichetare a datelor. Această sarcină fundamentală permite sistemelor de inteligență artificială (AI) și învățare automată (ML) să discrimineze cu precizie între diverse obiecte în imagini. Concret, efortul implică învățarea sistemelor să proceseze imagini satelitare complexe și să identifice ținte de interes specifice, o capacitate crucială pentru monitorizarea globală.
O investiție record: Cel mai mare proiect de etichetare AI al Guvernului SUA
Efortul de etichetare a datelor reprezintă o capacitate fundamentală, în special pentru vastul program Maven al NGA. Oficialii NGA confirmă că acest contract reprezintă cel mai mare proiect de etichetare a datelor AI al guvernului american până în prezent. NGA a preluat gestionarea programului Maven de la Departamentul Apărării în 2022, integrând astfel această componentă vitală în strategia sa.
Contribuția NGA și parteneriatele strategice
„Contractul SEQUOIA va sprijini activitățile de etichetare a datelor pentru capabilitățile de AI și învățare automată (AI/ML) în domeniul informațiilor geospațiale (GEOINT) în cadrul mai multor programe și direcții din cadrul NGA și al membrilor comunității mai largi a Departamentului de Război (DoW) și a Comunității de Informații,” se arată într-un comunicat de presă emis luni de Enabled Intelligence. NGA, responsabilă cu colectarea și analiza imaginilor satelitare și aeriene, diseminează produse GEOINT, precum hărți 3D, către utilizatori din întregul guvern american, inclusiv lideri ai DoD și comandanți militari.
Un Startup specializat, in miezul securității naționale
Fondată în 2020 și finanțată prin capital de risc, Enabled Intelligence, cu sediul în Virginia, este specializată în etichetarea datelor AI pentru sistemele clasificate. Pentru programul Sequoia, firma a încheiat parteneriate strategice cu giganți precum BAE Systems, Vantor (fostul Maxar Intelligence), Whiteboard Federal și alți jucători importanți din industrie, consolidându-și astfel rolul esențial în modernizarea infrastructurii de informații a Statelor Unite.
Actualitate
Alertă de la supraveghetori: Programul naval de miliarde al Gărzii de Coastă, riscă blocaje și costuri exorbitante
Un organism de supraveghere guvernamental trage un semnal de alarmă serios cu privire la programul de construcție navală al Gărzii de Coastă, destinat să livreze o nouă clasă de nave esențiale pentru misiuni de aplicare a legii și de căutare-salvare. Biroul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO) avertizează că decizia Gărzii de Coastă de a începe construcția înainte de a avea un design stabil al navelor Offshore Patrol Cutter (OPC) amenință cu „reparări costisitoare” și „întârzieri de program”.
Programul în cauză vizează înlocuirea vaselor învechite cu o nouă clasă de nave OPC, vitale pentru operațiunile de patrulare și siguranță maritimă. Pentru realizarea acestora, Garda de Coastă a contractat două companii: Eastern Shipbuilding Group din Florida pentru faza 1 și Austal USA din Alabama pentru faza 2.
Faza 2: Început sub amenințarea instabilității designului
Conform raportului GAO publicat marți, constructorul din faza 2, Austal USA, și Garda de Coastă au adoptat unele „bune practici” în timpul dezvoltării designului pentru faza a doua, inclusiv revizuiri colaborative care au facilitat decizii rapide. Însă, avertismentul principal al GAO este că „construcția OPC 5 a început în august 2024 fără un design stabil”. Continuarea construcției altor nave OPC din faza a doua înainte de stabilizarea designului, așa cum intenționează Garda de Coastă, „mărește riscul ca și faza a doua să se confrunte cu reparații costisitoare și întârzieri de program”.
Miliarde de dolari și intârzieri cronice
Programul de construcție navală, care prevede achiziționarea a 25 de nave OPC, va costa Departamentul de Securitate Internă (DHS) peste 17 miliarde de dolari. Raportul GAO a fost elaborat la solicitarea Comitetului pentru Transport și Infrastructură al Camerei Reprezentanților.
Anterior, în acest an, Garda de Coastă a oprit construcția a două dintre cele patru nave OPC pe care Eastern Shipbuilding le avea contractate ca parte a primei faze. Mai mult, programul pentru prima navă este întârziat cu cinci ani, conform GAO, semne îngrijorătoare ale problemelor structurale din program.
Faza 3: Decizii premature și lipsa de testare
Serviciul maritim plănuiește un contract pentru o a treia fază „după testarea dacă designurile existente îndeplinesc obiectivele de performanță ale OPC, ceea ce este în concordanță cu politica Departamentului de Securitate Internă”, se arată în raport.
Cu toate acestea, „este puțin probabil ca programul să aibă rezultatele testelor înainte de a începe activitățile de achiziție pentru faza 3, cum ar fi dezvoltarea cererii de propuneri”, se subliniază în noul raport. GAO sugerează că „încorporarea cunoștințelor dobândite din testare – precum și alte practici de vârf în construcția navală – în procesul de achiziție pentru faza 3 ar putea ajuta Garda de Coastă să ia decizii de investiții mai bune și ar putea îmbunătăți punctualitatea livrărilor viitoare de OPC.”
Reacția DHS: Respingere și flexibilitate asumată
Jeffrey Bobich, directorul de management financiar al DHS, a apărat decizia agenției de a autoriza construcția în faza a doua înainte de atingerea parametrilor de stabilitate a designului sugerați de GAO. El a susținut că Garda de Coastă a stabilit „cerințe minime suficiente pentru maturitatea designului înainte de construcție”.
De asemenea, Bobich nu a fost de acord cu o recomandare GAO de a stabili un acord formal privind modul în care atât Marina, cât și Garda de Coastă vor supraveghea activitățile de construcție ale Austal pe viitor. „Garda de Coastă menține că coordonarea existentă cu supraveghetorul de construcție, conversie și reparații este suficientă și prezintă un front unit contractorului”, conform unui răspuns scris inclus în raportul GAO.
Totuși, Bobich a fost de acord cu două recomandări separate: revizuirea obiectivelor de cost de bază ale programului și evaluarea planurilor pentru un contract de faza a treia, ținând cont de problemele apărute până în prezent. „Ca parte a acestei evaluări, orice planuri dezvoltate pentru Faza 3 trebuie să rămână flexibile pentru a ține cont de condițiile în evoluție ale programului”, a scris el.
Actualitate
Planul de pace Trump pentru Ucraina: Garanțiile de securitate, piatra de incercare a unui acord secret
Zvonurile privind un acord preliminar între Ucraina și Statele Unite pentru a pune capăt războiului cu Rusia au agitat scena internațională marți, însă marea întrebare rămâne forma viitoarelor garanții de securitate, potrivit analiștilor de la Atlantic Council. Săptămâna trecută, administrația Trump a șocat lumea, prezentând Kievului un „plan de pace” în 28 de puncte. Acesta includea cereri controversate, considerate de unii parlamentari americani drept o „listă de dorințe” a Rusiei, cum ar fi cedarea de către Ucraina a unor teritorii pe care Moscova nu le controlează în prezent și interdicția de a adera la NATO.
Haosul inițial și rafinarea diplomatică
O serie de activități diplomatice intense au urmat, culminând cu întâlniri la nivel înalt la Geneva și Abu Dhabi. Oficiali americani și ucraineni au semnalat că au depășit unele dintre cele mai spinoase puncte de divergență. Cu toate acestea, alte aspecte rămân de rezolvat, iar acest lucru se întâmplă înainte ca Moscova să-și exprime oficial punctul de vedere. Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat pe platforma X că „există câteva detalii delicate, dar nu insurmontabile, care trebuie soluționate și vor necesita discuții suplimentare între Ucraina, Rusia și Statele Unite.”
În timp ce negocierile continuă, experți de la Atlantic Council au oferit o actualizare a situației. Deși nimeni nu a văzut planul actual, redus la 19 puncte, în totalitate, există sentimentul că acesta ar putea reprezenta un moment de cotitură în război. Daniel Fried, fost ambasador american în Polonia și Asistent al Secretarului de Stat pentru Europa, a rezumat reacția inițială la plan: „Proiectul inițial a fost un haos total.” Totuși, el și-a exprimat speranța că „conturul unui acord sustenabil există. Haosul, graba, titlurile sunt distracții… nu este prima dată când o administrație americană se angajează într-o diplomație grăbită.”
Scepticismul Kievului și lipsa angajamentului Rusiei
Desigur, în ciuda modului în care s-au desfășurat negocierile, acesta nu este un plan de pace între SUA și Ucraina, ci unul între Ucraina și Rusia. În acest sens, a existat un scepticism generalizat că Moscova va accepta altceva decât capitularea totală la cererile sale. „Din perspectiva ucraineană, ei nu văd acest plan în 19 puncte ca pe ceva pe care Rusia îl va accepta,” a declarat Myroslava Gongadze, cercetător asociat în Ucraina, menționând că a petrecut noaptea într-un adăpost antiaerian din cauza atacurilor rusești. „Cu toate acestea, scopul acestui exercițiu nu a fost exact de a ajunge la un acord, ci de a respinge acel plan în 28 de puncte și de a include unele interese ucrainene într-o posibilă negociere și de a arăta că Ucraina este cu adevărat dispusă să discute pacea.”
Garanțiile de securitate: Nodul gordian al păcii
Cea mai mare întrebare, au convenit experții, a fost cum ar arăta o garanție de securitate dacă Ucraina nu poate adera la NATO. Este esențial ca aceasta să asigure o siguranță reală pentru Kiev, atât din partea SUA, cât și a Europei. Planul inițial de 28 de puncte discuta garanțiile de securitate pentru Ucraina, dar într-un mod vag. „Din perspectiva mea, întrebarea esențială pe care trebuie să o punem aici este cea a garanțiilor de securitate. Cine va oferi aceste garanții? Cine va fi responsabil?” a spus Gongadze. „Deci, dacă răspunsurile sunt slabe și nu clare, atunci Ucraina este pregătită pentru o nouă criză.”
Fried a subliniat că orice garanție de securitate trebuie să includă atât SUA, cât și Europa. „Indiferent dacă SUA lucrează cu Coaliția Celor Dispuși sau cu NATO, sau cu ambele, garanțiile de securitate vor trebui să fie definite într-un mod credibil,” a declarat Fried. „Putin le va urî. Va încerca să ia acest acord ostatic pentru a le elimina. Așadar, în cele din urmă, Trump va trebui să-l înfrunte pe Putin pentru a obține acordul său într-o formă decentă.”
Leslie Shedd, cercetător asociat al Consiliului, a menționat că, în funcție de modul în care este formulată o garanție de securitate, aceasta ar putea necesita ratificarea Senatului SUA. Chiar dacă nu este o cerință legală, ar trimite un semnal important dacă Congresul și-ar arăta sprijinul. „Implicarea atât a Camerei Reprezentanților, cât și a Senatului ar putea fi un mesaj chiar mai puternic decât simpla ratificare a unui tratat prin Senat. Cred că acesta este un pas crucial. Cred, de asemenea, că ar trece cu un sprijin bipartizan semnificativ în ambele camere,” a spus ea. „Rămâne o mare parte a oamenilor de ambele părți ale spectrului politic care sunt foarte frustrați de Rusia, care nu cred că Rusia este prietenul nostru, și, prin urmare, cred că ar exista sprijin pentru asta.” Potrivit Financial Times, acordul va plafona forțele militare ale Ucrainei la 800.000 de soldați. Deși un plafon al forțelor ar părea o victorie pentru Rusia, există întrebări serioase dacă Ucraina ar putea menține oricum o forță atât de mare pentru o perioadă lungă de timp în afara războiului activ.
Ascensiunea lui Dan Driscoll: Secretarul Armatei, jucător cheie neașteptat
De-a lungul acestui proces, Secretarul Armatei, Dan Driscoll, a apărut ca un interlocutor cheie, o apariție rară pentru un secretar de ramură. Driscoll a livrat planul Ucrainei, s-a deplasat la Geneva pentru negocieri cu națiunile europene, iar apoi a călătorit la Abu Dhabi pentru consultări directe cu rușii și ucrainenii. Rolul lui Driscoll în această negociere este puțin probabil să liniștească zvonurile din Washington care îl indică drept viitor secretar al apărării, dacă Pete Hegseth ar părăsi Pentagonul.
Shedd l-a numit pe Driscoll „o stea în ascensiune a administrației,” care a „câștigat încrederea președintelui” până la punctul în care este lăsat să participe la negocieri. „Sunt de acord că este cu siguranță neconvențional, dar Președintele Trump tinde să conducă un cabinet neconvențional, o administrație neconvențională. Și, știți, cred că adesea există părți foarte bune în asta,” a spus Shedd. „Nu vrei să trimiți aceiași oameni în mod repetat dacă simți că a existat un blocaj în negociere.” Fried a fost de acord că Driscoll pare să aibă influență în cadrul administrației și a declarat că, în cele din urmă, este un lucru bun că se află acolo. Cu toate acestea, „aș adăuga că ai nevoie de cineva ca Driscoll, care înțelege detaliile, deoarece rușii se pot aștepta să arunce diverse șiretlicuri deghizate în oferte tentante. Ai nevoie de cineva care să detecteze bombele mirositoare în ambalajul frumos.”
-
Exclusivacum 5 zileSINAIA, MONARHIA ABSOLUTĂ MARCA OPREA: Sora „impăratului” cade în cap, Prefectul se „trezește” la Parchet, iar PNL Prahova fierbe în suc propriu!
-
Exclusivacum 2 zileCircul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 5 zileLegea pumnului în gură la SAS: Cum a devenit „vagabond” un delict de 20% din salariu, sub privirea ironică a manualului de Mobbing al MAI! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 13 oreIPJ Prahova: Circul ielelor, trompeților și „ofițerilor” reciclați! Balul mascat al incompetenței atinge noi culmi de patos!
-
Exclusivacum 4 zilePrahova, tărâmul reîncarnării: „Metoda Portocală” revine, dar acum e sub licență politică!
-
Featuredacum 5 zileScandal de proporții la vârful Poliției Române: Sindicatul Diamantul cere DNA să ancheteze o mușamalizare de patru ani
-
Exclusivacum 5 zileCIRCUL JUSTIȚIEI ROMÂNE: Dosarul POP IONUȚ-COSTIN, RECLASAT LA CATEGORIA „PROBLEME REZOLVATE… DE NOI” – CHIAR ȘI CU INSTANȚA LA UȘĂ!
-
Exclusivacum 5 zileJustiția Română: Spectacolul absurd continuă! Procuratura clasează, justificând incălcări flagrante! moștenitorii, nu morții, plătesc biletul!



