Actualitate
A dispărut un dosar/denunţ din DNA: pe fostul şef SRI
În decembrie 2015, un om de afaceri, reţinut şi ulterior trimis în judecată de DNA, denunţă la DNA pe fostul şef al SRI. Denunţul este luat de un procuror de caz, Secţia I a DNA, iar omul de afaceri în denunţul său descrie o serie de potenţiale fapte de corupţie petrecute într-o locaţie SRI, în preajma alegerilor prezidenţiale din 2014, fapte la care ar fi participat mai multe persoane iar omul de afaceri, depune în susţinerea denunţului său o serie de probe: extrase de cont, tranzacţii. În ziua producerii denunţului află şi conducerea DNA şi SRI. La procuror, după ceva timp, poposeşte un actual director adjunct SRI, care este curios ce probe sunt în dosar. Mai precis, dacă sunt şi înregistrări audio. Procurorul nu-i spune. Cert că 1 an şi 2 luni de la momentul iniţial mare lucru în instrumentarea dosarului nu se întâmplă. Se obţin ulterior nişte ambientale, un martor al faptelor presupus petrecute, alt om de afaceri condamnat al DNA, este nehotărât dacă să vină sau declare ceva, procurorul de caz intră în conflict dintr-o serie de motive cu conducerea DNA, procurorul părăseşte DNA în februarie 2017. După ce părăseşte DNA, dosarul lui este repartizat altui procuror, procuror care cheamă iar la audieri pe denunţător. Denunţătorul îşi susţine declaraţiile şi probele depuse.
Prin 2017 se află informaţia: că a fost depus denunţ la DNA pe SRI. Se confirmă neoficial că un asemenea denunţ a fost depus în instituţie.
Mai trec 2 ani. Nu se întâmplă nimic. Se face 2019.
Se fac deja 4 ani de la depunerea denunţului.
O întrebare pusă la-ntâmplare, dacă şi pe acest dosar s-a dat clasare, a primit un răspuns surprinzător: Nu, că nu mai e dosarul. Nu mai e că a dispărut. Nu mai e că nu se mai găseşte. Nu mai e că o fi pe undeva. Nu mai e s-au mai pitit dosare, hârtii şi denunţuri prin alte dosare. Nu mai e că e un haos în dosare. Nu mai e că poate nici nu a fost înregistrat.
Nu mai e.
(pauză de respiraţie)
După mai multe discuţii de ping pong cu DNA- procurorul iniţial de caz- DNA-procurorul iniţial de caz, după care m-am cam plictisit, situaţia stă aşa:
Varianta DNA: Denunţul a existat, până acum, după verificări, nu este găsit nicăieri. Există un dosar penal care a fost înregistrat atunci de procurorul respectiv iniţial de caz, în perioada indicată respectivă, dosar care are 10 file şi care conţine doar o sesizare din oficiu a procurorului, sesizare din oficiu rezolutată de conducerea DNA. Sesizarea este însă doar pe un fost ministru al Apărării (care era şi el denunţat în respectivul denunţ, sesizarea pornind de la acel denunţ), nu se face referire în ea la nimeni din SRI, dar denunţul de la care e posibil să fi pornit sesizarea din oficiu nu există depus în dosar. Dosarul pe fostul ministru al Apărării a fost închis ulterior, în perioada vechii conduceri, de un alt procuror care a plecat din DNA. Denunţul iniţial de la care ar fi pornit totul nu a fost înregistrat nici în sistem electronic, nici pe hârtie/în registru în DNA. Dacă ar fi fost trecut pe hârtie, în registru, trebuia să existe musai şi în sistem. Pentru că tot ce e în sistem e şi în registru. Nu se poate şterge din sistem ceva, nici din registru, că lasă urme. Deci nu e.
Varianta procurorul iniţial de caz: Denunţul a existat, trebuie să fie, a fost înregistrat în sistem şi el ca şi dosarul pe fostul ministru al apărării, denunţat şi el în respectivul act. La vremea aceea, şi denunţul a fost rezolutat de conducerea DNA şi după aceea trecut în sistem, aşa cum s-a stabilit, cu numele fostului ministru al Apărării şi el menţionat în denunţ, atât în registrul de penal cât şi la grefă. Nu, nu se poate şterge din sistem ceva, nici din registru, că lasă urme.
Aşadar, nu mai e.
Nu este pentru prima oară când apare o controversă pe denunţurile importante sau pe persoane importante depuse în DNA. Au mai fost cazuri când procurorii nu au înregistrat denunţurile atât în registrul pe hârtie, în sistem electronic sau să meargă cu ele la rezolutat la şefi. Din mai multe motive: de frică- de frică de presiuni din partea şefilor, de frica instituţiilor, de frica scurgerii de informaţii, de frica dărămării prin diferite metode a probatoriului, de frică de o serie de repercusiuni, din diverse interese ale lor, ale colegilor şi jocuri. Tocmai din acest motiv, apoi în DNA s-a dat o circulară ca toate denunţurile să fie înregistrate şi rezolutate în toate registrele no matter what.
Însă în acest caz, în care până în acest moment chiar nu se ştie adevărul, cert e că o hârtie a dispărut/nu se mai găseşte, dar pe ideea foarte simplă că ceva poate dispărea din DNA ca şi când n-ar fi fost, după mai multe ping-ponguri, după back and forth, varianta DNA se bate frontal cap în cap cu cea a procurorului iniţial de caz şi varianta procurorului iniţial de caz se bate frontal cap în cap cu varianta DNA.
Jurnaliştii nu sunt nici Poliţie, nici procurori, nici CSM, nici Inspecţie Judiciară care se poate observa că este ZERO şi nu împart nici dreptatea între oameni. Doar informează opinia public, precizeaza pe pagina sa de socializare, cunoscuta jurnalista Sorina Ruxandra Matei. (Irinel I.).
.
Actualitate
Factura usturătoare a războiului: Generalul Kenneth Wilsbach avertizează că forțele aeriene au epuizat fondurile din cauza conflictului cu Iranul
Operațiunea Epic Fury a aruncat bugetul forțelor aeriene americane într-un impas financiar fără precedent. Generalul Kenneth Wilsbach, ofițerul cu cel mai înalt rang din aviația militară, susține că este nevoie de un pachet masiv de 1,5 trilioane de dolari pentru ca Statele Unite să își păstreze supremația tehnologică și operațională în fața amenințărilor actuale.
Dilema bugetară sub presiunea focului inamic
Conflictul din Iran a forțat Pentagonul să recurgă la manevre financiare riscante. Deoarece cheltuielile pentru Epic Fury nu au fost prevăzute în bugetul inițial, oficialii militari au fost nevoiți să „împrumute” fonduri de la alte programe vitale. Generalul Wilsbach a explicat că, pentru a plăti facturile curente ale războiului, s-a stopat finanțarea unor proiecte esențiale care ar fi trebuit finalizate în acest an. Documentele recente sugerează tăieri masive, inclusiv peste 700 de milioane de dolari din programele de achiziție de aeronave, totul pentru a acoperi necesitățile imprevizibile ale frontului.
Supraviețuirea flotei aeriene depinde de trilioanele de dolari solicitate
Viziunea administrației pentru un buget de apărare de 1,5 trilioane de dolari în anul fiscal 2027 pare tot mai greu de atins, pe măsură ce negocierile politice din Congres stagnează. Fără aceste fonduri, proiecte strategice precum scutul de apărare antirachetă Golden Dome sau achiziția avioanelor invizibile F-35 riscă să fie încetinite sau chiar anulate. Mai mult, stocurile de muniție și producția de drone, intens utilizate în conflictul iranian, au ajuns la niveluri critice, punând în pericol capacitatea de ripostă pe termen lung.
Prețul sângelui și al oțelului în Orientul Mijlociu
Reluarea luptelor împotriva Iranului, după prăbușirea fragilului armistițiu pe 10 iulie, a adus pierderi umane și financiare grele. Până la jumătatea acestei luni, 14 soldați americani și-au pierdut viața, iar alți 400 au fost răniți. Costurile financiare sunt estimate deja la aproximativ 40 de miliarde de dolari. În ciuda pericolului constant, Wilsbach a lăudat reziliența trupelor care operează sub focul continuu al barajelor iraniene, reușind să mențină aerodromurile deschise pentru a menține presiunea asupra Teheranului.
Actualitate
O nouă etapă în apărarea orbitală: Pentagonul depășește impasul tehnic și reia lansările de sateliți
După o „pauză strategică” forțată de erori de proiectare și defecțiuni tehnice, Agenția pentru Dezvoltare Spațială (SDA) repornește motoarele. O nouă flotă de sateliți de ultimă generație este gata de lansare, marcând un moment critic în construcția infrastructurii defensive pe orbită joasă.
Statele Unite reiau oficial desfășurarea primei generații de sateliți din cadrul rețelei de transport spațial, după ce o serie de probleme tehnice a menținut programul la sol. Liderii agenției au confirmat că perioada de inactivitate a fost esențială pentru remedierea unor vulnerabilități critice descoperite la primele unități trimise pe orbită anul trecut. Planul actual vizează plasarea rapidă a peste 20 de noi vehicule spațiale, ca parte a unui efort masiv de a atinge pragul de 158 de sateliți funcționali în acest segment.
Depășirea erorilor de proiectare și a problemelor de propulsie
Drumul către o rețea orbitală infailibilă nu a fost lipsit de obstacole. Oficialii apărării au recunoscut deschis că primele zeci de unități lansate au suferit din cauza unor modele termice eronate și a unor defecțiuni la sistemele de propulsie electrică. Aceste probleme au împiedicat sateliții să ajungă pe planurile orbitale ideale, forțând inginerii să implementeze soluții de atenuare termică și ajustări software de ultim moment pentru restul flotei.
Această restartare a calendarului de lansări este privită cu o doză de optimism precaut. Deși verificările tehnice nu sunt complet finalizate pentru toate unitățile aflate deja pe orbită, experții sunt încrezători că experiența acumulată în ultimele șase luni va accelera procesul de integrare a noilor sateliți care urmează să părăsească rampa de lansare.
Provocările tehnologiei laser și obstacolele birocratice
Dincolo de hardware, Pentagonul se confruntă cu o provocare majoră în crearea unei „rețele de tip plasă” (mesh network). Dificultățile în producția legăturilor optice inter-satelitare – esențiale pentru comunicarea instantanee în spațiu – rămân un punct sensibil. Aceste conexiuni laser sunt coloana vertebrală a întregii arhitecturi defensive, fiind vitale pentru succesul inițiativei „Cupola de Aur”.
Mai mult, testarea tehnologiilor de transmitere a datelor către platformele militare de la sol se lovește de zidul autorizațiilor de spectru radio. În timp ce testele în largul oceanului și cu partenerii internaționali au primit undă verde, utilizarea acestor frecvențe deasupra teritoriului american rămâne blocată într-un proces administrativ anevoios, care durează deja de mai mulți ani.
Consolidarea capacităților tactice pentru teatrul de operații modern
Miza acestor lansări este transformarea unui concept teoretic într-o capacitate de luptă reală. Odată ce rețeaua va atinge o densitate critică de sateliți pe mai multe planuri orbitale, forțele armate vor beneficia de un flux de date în timp real, capabil să conecteze senzorii de detectare cu sistemele de interceptare într-un mod fără precedent.
Integrarea în noua rețea de date spațiale a Forțelor Spațiale va permite ca informațiile tactice să circule global, cu o latență minimă. Pentru strategii militari, acest moment marchează începutul unei noi ere, în care spațiul nu mai este doar un domeniu de observație, ci un centru nervos activ și rezilient pentru securitatea națională.
Actualitate
O nouă etapă în apărarea antirachetă: SDA accelerează proiectul Golden Dome prin contracte de 1,75 miliarde de dolari
Agenția pentru Dezvoltare Spațială (SDA) a făcut un pas decisiv în consolidarea scutului defensiv al Pentagonului, atribuind companiilor L3Harris Technologies și Sierra Space contracte în valoare totală de 1,75 miliarde de dolari. Fondurile sunt destinate dezvoltării a 36 de sateliți performanți, concepuți pentru avertizarea, urmărirea și identificarea țintelor balistice, fiind piloni esențiali în arhitectura de protecție cunoscută sub numele de „Golden Dome”.
Cursă contra cronometru pentru anul 2028: Sateliții AMDT3 devin prioritate zero pentru Pentagon
Noile platforme orbitale, denumite oficial „Accelerated Missile Defense Tranche 3” (AMDT3), trebuie să fie gata de lansare până în 2028. Acest termen coincide cu mandatul președintelui Donald Trump, care a solicitat ca sistemul Golden Dome să fie complet operațional în acel an. Viteza de implementare este una neobișnuită pentru standardele militare, având în vedere că proiectele anterioare vizau orizontul anului 2029, fapt ce subliniază urgența strategică de a contracara noile amenințări hipersonice.
Inovație tehnologică pe orbită: L3Harris și Sierra Space revoluționează detectarea amenințărilor hipersonice
Efortul tehnologic este împărțit între cei doi giganți din industria aerospațială pentru a asigura o acoperire globală și persistentă. L3Harris va furniza 18 vehicule spațiale echipate cu senzori capabili să genereze date de înaltă precizie pentru interceptoare. În paralel, Sierra Space utilizează tehnologie de ultimă oră, inclusiv matrice de plan focal cu rezoluție 8K, pentru a detecta și urmări rachetele din momentul lansării până la impact. Această integrare de software avansat și senzori de înaltă rezoluție transformă detectarea pasivă într-un instrument activ de control al focului, capabil să neutralizeze vectori de atac sofisticați.
-
Exclusivacum 5 zileANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar
-
Exclusivacum 5 zileGrădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare
-
Exclusivacum o ziFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum o ziSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 5 zileComisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)



