Actualitate
Dupa doi ani de zile ICCJ confirma dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova/Nulitatea rechizitoriului “Mineriada”
La data de 08.08.2017, Incisiv de Prahova publica urmatorul articol <<EXCLUSIV/ Dosarul “Mineriada”/Procurorii care au arestat ilegal sute de români în iunie 1990 au fost făcuţi scăpaţi de colegii lor de la Parchetele Militare/ REVOLTATOR: Corneliu Coposu nu este parte vătămată în dosarul “Mineriada”>> prin care atrageam atentia ca acest dosar asupra nulitatii rechizitoriului datorita celor expuse pe larg, profesional din punct de vedere juridic si documentat, mai jos.
Iata ca, dupa doi ani de zile in care a stat în cameră preliminară, Înalta Curte de Casație și Justiție a retrimis miercuri dosarul Mineriadei la Secția Militară a Parchetului General. Înalta Curtea a constatat nulitatea rechizitoriului, confirmand dezvaluirie noastre in exclusivitate.
14 persoane, în frunte cu Ion Iliescu, au fost trimise în judecată pentru atrocităţile din urmă cu 27 de ani
În dosarul “Mineriada din 13-15 iunie 1990”, procurorii militari, care au întocmit rechizitoriul din 12 iunie 2017 prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 14 persoane pentru infracţiuni contra umanităţii, au scăpat de răspundere penală două categorii de persoane implicate în săvârşirea actelor criminale de atunci. Este vorba, pe de o parte, despre procurorii care au întemniţat, pe criterii politice, oameni nevinovaţi, iar pe de altă parte de reprezentantii eşaloanelor doi şi trei din structura piramidei infracţionale.
Justificarea şefului Parchetelor Militare
Refuzul actualei echipe de anchetatori militari de a face cercetări şi de a dispune punerea sub învinuire a procurorilor care începând cu data de 15 iunie 1990 au coordonat reţinerea nelegală a unui număr de circa 1200 de persoane, dispunând arestarea preventivă pentru 200 dintre acestea fără nici o probă, este justificat de procurorul militar şef al Secţiei Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte, general magistrat Gheorghe Cosneanu, astfel, într-o Ordonanţă din 17.07.2017: “În ce priveşte eventuala vinovăţie a persoanelor care au dispus măsura arestării preventive, aceasta a făcut obiectul dosarului penal nr. 751/P/2005 al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul PICCJ, dosar în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, prin rezoluţia din 31.05.2006 şi în care nu s-a dispusredeschiderrea urmăririi penale. Mai mult, prin încheierea nr. 845 din 03.11.2015, pronunţată în dosarul nr.3225/1/2015 al Înaltei Curţi – Secţia Penală, a fost respinsă plângerea formulată împotriva soluţiei de neurmărire dispuse în această cauză”.
Ce spune CEDO
Însă, Parhetele Militare uită că CEDO a statuat în cauza ”Mocanu contra României” aceste lipsiri de libertate în mod nelegal fac parte din infracţiunea contra umanităţii prevăzută de art. 439 CP, deoarece ele au fost rezultatul atacului generalizat şi sistematic lansat de forţele statului împotriva populaţiei civile inocente, în intenţia şi cu scopul de a persecuta grupul de intelectuali şi opozanţi politici prin restrângerea gravă a exercitării drepturilor fundamentale pe motive de ordin exclusiv politic.
Pentru aceste motive, CEDO atrage atenţia că nici distrugerile şi nici devastările sediilor unor persoane juridice sau lipsirile de libertate în mod nelegal, nu pot fi tratate ca infracţiuni de sine stătătoare, conform normelor comune din dreptul intern, ci ele reprezintă modalităţi alternative ale infracţiunii contra umanităţii. Astfel că tot CEDO precizează, în mod expres, că este exclusă invocarea prescripţiei pentru aceste fapte.
Doar comandanţii de la Băneasa şi Măgurele sunt traşi la răspundere
Un alt argument pe baza căruia se poate aprecia că la acest moment urmărirea penală este incompletă îl constituie faptul că în cauză, pentru lipsirea de libertate a unui număr de o mie două sute de părţi vătămate, reţinute nelegal în cadrul actualei Academii de Poliţie A.I Cuza din Pădurea Băneasa şi UM 0575 Măgurele, ambele aparţinând Ministerul Afacerilor Interne, au fost puse sub inculpare numai două persoane, respectiv comandanţii celor două unităţi, gen. r. Dobrinoiu Vasile şi col. r. Peter Petre, scriu colegii de la Incisivideprahova.ro. Actuala echipă de procurori anchetatori îi acuză pe cei doi foşti ofiţeri de săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, constând în aceea că ar fi acceptat începând cu 13 iunie 1990 ca în unităţile lor să fie aduse de către echipe mixte, formate din poliţisti şi mineri, persoane civile care fuseseră întâmplător reţinute pe stradă fără ca împotriva lor să existe probe de vinovăţie. În plus, cele două unităţi militare nu erau parte structura instituţională consacrată de lege să primească persoane cercetate penal ca urmare a reţinerii, arestării preventive sau a condamnării la pedeapsa cu închisoarea.
Ordin de la ministru
Este de la sine înţeles că cei doi comandanţi sunt vinovaţi, dar nu sunt singurii. Trebuia luat în calcul că întreaga comandă a celor două unităţi militare a fost implicată în această activitate infracţională. Exemplificăm aici cu gen. r. Pavel Abraham care a primit ordin scris de la comandantul său Dobriniu nu permită accesul în şcoală al celor aduşi decât dacă persoanele în cauză sunt reţinute conform legii. Cu ocazia audierii sale Abraham ”a mărturisit”, că nu a executat ordinul primit deoarece noul ministru de interne, instalat în data de 14.06.1990 la orele 16, i-a dat ordin verbal şi apoi şi scris să primească toate persoanele aduse spre reţinere de echipele mixte de poliţişti şi mineri. Au fost ridicate în acest sens, atât de la academie cât şi de la MAI , documente prin care într-adevăr noua conducere a ministerului a transmis ordine în acest sens.
Aşadar nu există niciun motiv ca procurorii militari să nu efectueze cercetări complete în vederea stabilirii adevărului şi tragerii la răspundere penală a tuturor persoanelor vinovate.
Procurorii au închis ochii
Dacă studiem probele cauzei, vom mai vedea că, de fapt, întreaga responsabilitate a continuării reţinerii celor 1200 de persoane din dimineaţa de 15.06.1990 revine unei echipe de procurori şi ofiţeri de cercetare penală, din cadrul fostei Procuraturi a Municipiului Bucureşti. În dimineaţa celei zile, aceştia s-au deplasat în incinta celor două unităţi militare pentru a-i selecta pe cei reţinuţi acolo, împarţindu-i în două categorii: vinovaţi şi nevinovaţi. Asta în condiţiile în care această anchetă s-a desfăşurat timp de mai multe zile cu persoanele cercetate în stare faptică de reţinere, supuse unui regim demn de lagărele comuniste (bătăi , lipsă hrană alimentaţie si medicamentaţie, supunerea la intoxicare cu gaz de eşapament, ameninţări cu moartea etc.). Este evident că orice procuror, prezent în astfel de loc, ar fi avut în realitate o singură obligaţie, adică să dispună de îndată punerea în libertate a tuturor persoanelor reţinute ilegal.
Delictul de opinie
Echipa de procurori şi-a încalcat această obligatie, de restaurare a legalităţii dispunând pentru câteva zile menţinerea stării în care se aflau cele 1200 de persoane reţinute, având ordin de la superiorii lor să caute vinovaţi acolo unde de fapt ei nu erau, sa-i aresteze preventiv, în scopul trimiterii în judecată, urmând să li se reproşeze că au participat la manifestaţiile paşnice din Piaţa Universităţii şi că au alte convingeri politice decât cea a regimului Iliescu, recent instalat la cârma ţării.
În acest context, echipa de procurori a dispus arestarea preventivă a circa 200 de persoane, fără să deţină în realitate probe că ele ar fi săvârşit vreo faptă penală. Cei care nu au fost arestaţi preventiv au fost eliberate începând cu data de 19.06.1990.
Procuratura a dispus verificări interne
Imediat după ce au fost arestate cele 200 de persoane, în cadrul Procuraturii Municipiului Bucureşti s-a creat un curent de opinie conform căruia măsurile de arestare preventivă erau total nelegale şi profund abuzive. Pe acest fond, conducerea unităţii de procuratură, cu aprobarea conducerii Procuraturii Generale, a dispus efectuatea unor verificări ce urmau a fi făcute de către procurorii inspectori.
“Eroare judiciară colectivă”
În urma acestor verificări s-a confirmat nelegalitatea măsurilor preventive dispuse, stabilindu-se că dintr-un număr de 72 dosare penale analizate, în 59 măsura arestării preventive a fost nelegală. La finalul cercetărilor, procurorii inspectori din cadrul Procuraturii Municipiului Bucureşti a întocmit raportul S55/I/3 din18 iunie 1992, care constata că cele 1200 de persoane au fost reţinute nelegal, într-un interval cuprins între una şi opt zile în două unităţi militare, motiv pentru care a fost sesizată Direcţia Procuraturilor Militare pentru tragerea la răspundere penală a cadrelor militare dar şi a civililor vinovaţi. Materialului de control a fost trimis şi la Direcţia I a Procuraturii Generale, singura competentă la vremea respectivă să efectueze cercetări asupra procurorilor implicaţi şi a “cauzelor care au determinat această eroare judiciară colectivă”.
Corneliu Coposu nu este parte vătămată în dosarul “Mineriada”
Procurorii miltari au luat, prin Rechizitoriul din 12 iunie 2017, decizia de clasare a cauzei ca parte vătămată în privinţa lui Corneliu Coposu şi a uneia dintre surorile sale, a partidelor şi instituţiilor publice care au fost devastate, a “Asociaţiei 21 decembrie 1989”, dar şi a preşedintelui acesteia, Teodor Mărieş. Acesta din urmă a făcut plângere împotriva măsurii, care i-a fost respinsă prin Ordonanţa din 17.07.2017 a şefului Secţiei Parchetelor Militare, general de brigadă magistrat Gheorghe Cosneanu. În plângere, Mărieş scria: “ceea ce mă onorează dar şi mă întristează, în acelaşi timp, este faptul că tot în această categorie se încadrează şi ”seniorul” Corneliu Coposu, dar şi sora acestuia, despre care se ştie că au fost ţinte principale ale Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Alături de noi se află şi persoane care se pare că nu au suferit vătămări de nici un fel (…) Mă întreb, cum a fost posibil ca aceiaşi procurori militari să-mi confere la data de 21.10.2016 calitatea de persoană vătămată, ca urmare a săvârşirii infracţiunii contra umanităţii, iar la data de 13 iunie 2017 ”să-mi ridice tot ei această calitate, fără ca între timp să se administreze vreo probă care să le fundamenteze această ultimă decizie?”. Generalul Cosneanu a motivat că în cazul lui Mărieş acesta nu a suferit vătămări, deşi a stat patru luni nevinovat în arest, aşa cum a stabilit Înalta Curte prin decizie definitivă în 1992. În ce priveşte distrugerea sediilor Universităţii Bucureşti, PNŢCD, PNL etc., şeful Parchetelor Militare a arătat că aceasta nu întruneşte “elementele de tipicitate ale vreuneia dintre variantele normative ale infracţiunilor contra umanităţii”.
Cei 14 trimişi în judecată
Fix după 27 de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, au fost trimişi în judecată 14 dintre cei care au orchestrat oroarea. Este vorba de Ion Iliescu, la data faptelorpreşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al SRI; Mugurel Cristian Florescu, şef al Direcţiei Procuraturilor Militare; amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedintele Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Peter Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.
GRAV: 1250 de persoane au fost lipsite de libertate, 4 persoane au fost omorâte prin împuşcare
Prin Rechizitoriu s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii faţă de unele persoane. (Cristina T.).
Statele Unite au plasat pe orbită sisteme de armament destinate controlului spațial, potrivit secretarului Forțelor Aeriene, Troy Meink. Declarația reprezintă prima confirmare publică făcută de un oficial american că Washingtonul a desfășurat arme în jurul Pământului.
Arme orbitale pentru apărarea forțelor americane
„Continuăm să ne asigurăm că suntem pregătiți să facem față amenințărilor în evoluție, oriunde s-ar manifesta. Acesta este motivul pentru care Statele Unite dispun acum, pe orbită, de arme de control spațial capabile să apere forțele comune împotriva acțiunilor ostile ale adversarilor”, a declarat Meink în cadrul unui discurs susținut la conferința Air and Space Forces Association.
Secretarul Forțelor Aeriene nu a oferit detalii suplimentare despre natura acestor sisteme, iar Departamentul Forțelor Aeriene nu a comentat informația.
Washingtonul renunță la discreția tradițională
Declarația este cu atât mai importantă cu cât oficialii americani au evitat, timp de decenii, discuțiile directe despre armele desfășurate pe orbită. Washingtonul s-a temut că recunoașterea publică a unor astfel de capabilități ar putea declanșa o cursă globală a înarmării în spațiu.
În ultimii ani, însă, Pentagonul și-a flexibilizat poziția față de dezvoltarea unor sisteme cu potențial ofensiv și a început să vorbească mai deschis despre necesitatea acestora.
În paralel, Statele Unite au promovat reguli pentru un comportament responsabil în spațiu. Printre măsurile susținute de Washington s-a numărat și interzicerea testelor antisatelit distructive, inițiativă avansată în timpul administrației Biden.
„Controlul spațial” poate include arme cinetice și non-cinetice
Termenul „control spațial” desemnează atât acțiuni defensive, menite să protejeze forțele spațiale americane și pe cele ale aliaților, cât și acțiuni ofensive destinate neutralizării capabilităților spațiale ale unui adversar.
Meink nu a precizat ce tipuri de arme se află pe orbită. În teorie, arsenalul ar putea include sisteme cinetice, capabile să distrugă fizic o țintă, precum și sisteme non-cinetice, care ar putea bruia, perturba sau afecta funcționarea unor sateliți.
Armele de distrugere în masă rămân însă interzise în mod expres prin Tratatul privind spațiul cosmic.
Interceptoare spațiale pentru programul „Golden Dome”
Armele de control spațial nu reprezintă singura categorie de sisteme militare pe care Pentagonul intenționează să le trimită pe orbită.
Secretarul Forțelor Aeriene a anunțat că Forța Spațială a obținut echipamente „pregătite pentru zbor” pentru interceptoare spațiale capabile să doboare rachete adversare din orbită. Aceste sisteme constituie una dintre componentele centrale ale inițiativei administrației americane denumite „Golden Dome”.
Primele satelite AMTI vor fi lansate în această lună
Meink a prezentat și alte obiective spațiale ale Statelor Unite. Potrivit acestuia, primul satelit dintr-o viitoare constelație destinată detectării și urmăririi țintelor aeriene va fi lansat în această lună.
Sistemele, cunoscute sub denumirea AMTI, vor furniza o imagine globală permanentă asupra platformelor aeriene ale adversarilor. Misiunea va fi sprijinită de avioane radar E-7 Wedgetail și de alte platforme, inclusiv aeronavele navale E-2D Advanced Hawkeye.
Forța Spațială americană își propune să dispună de o constelație AMTI inițială funcțională până în 2028. Programul beneficiază de o finanțare de ordinul miliardelor de dolari, atribuită în luna mai companiei SpaceX.
Forțele Aeriene accelerează programul de drone MMA
În timpul aceluiași discurs, Meink a anunțat noi obiective pentru programele de drone ale Forțelor Aeriene.
Platforma Massed Modular Aircraft, sau MMA, este concepută pentru a înlocui dronele MQ-9A Reaper. După ce oficialii americani au anunțat recent accelerarea programului, Meink a precizat că Forțele Aeriene vor să dispună de 100 de drone MMA până în 2029 și de 500 până în 2032.
La lansarea programului, în luna iulie, obiectivul inițial era mult mai modest: doar 20 de aeronave operaționale până în anul fiscal 2031.
500 de drone CCA până în 2032
Forțele Aeriene își majorează și țintele pentru programul Collaborative Combat Aircraft, destinat dezvoltării unor drone capabile să opereze alături de avioane de luptă.
În luna iunie, Anduril și General Atomics au fost selectate pentru a conduce producția primei etape a programului. Potrivit lui Meink, Statele Unite estimează acum că vor avea 500 de drone CCA în serviciu până în 2032.
Oficialul nu a precizat câte dintre acestea vor proveni din primul „increment” al programului și câte vor fi dezvoltate în cadrul etapelor ulterioare.
Primele drone CCA primesc denumiri oficiale
Forțele Aeriene au stabilit și denumirile oficiale ale primelor drone CCA.
Modelul FQ-44A, dezvoltat de Anduril, va păstra numele „Fury”, folosit deja de companie. Aeronava FQ-42A, denumită intern de General Atomics „Dark Merlin”, va fi identificată oficial de Forțele Aeriene sub numele „Vengeance”.
Actualitate
Halo_Shield, platformă de apărare antidrone testată în exerciții majore ale Departamentului Apărării al SUA
Sistemele aeriene fără pilot au transformat apărarea spațiului aerian într-o competiție rapidă și asimetrică. Dronele cu prețuri de sub 1.000 de dolari pot amenința infrastructura critică și activele de mare valoare, punând sub presiune sistemele tradiționale de apărare bazate în principal pe radare și pe soluții punctuale.
În acest context, AV a dezvoltat Halo_Shield, o arhitectură modulară și distribuită de contracarare a dronelor — C-UAS — care combină date provenite de la senzori pasivi și activi și le transformă într-o imagine operațională comună în cadrul platformei software AV_Halo.
Sistemul este instalat sub forma unor „Tiles”, module integrate și reziliente care reunesc senzori, centre de comandă și control și mijloace de neutralizare. Arhitectura permite detectarea mai timpurie a amenințărilor și reduce riscurile asociate apărării punctuale bazate pe un singur tip de senzor sau efect.
De la prototip la sistem operațional
Performanțele Halo_Shield au fost evaluate în cadrul a trei exerciții majore: T-REX 25-2, TWIX 2026 și T-REX 2026. Testările au urmărit capacitatea sistemului de a asigura întregul lanț operațional — de la detectare și identificare până la selectarea și utilizarea mijlocului de neutralizare.
T-REX 25-2: testarea apărării bazelor militare
Desfășurat la Camp Atterbury, în Indiana, exercițiul T-REX 25-2 a evaluat modul în care Halo_Shield poate fi utilizat pentru apărarea bazelor împotriva amenințărilor reprezentate de drone.
Sistemul a combinat date provenite de la senzori acustici, optici și de radiofrecvență, inclusiv Walaris AirScout, Squarehead Discovair și AV Titan SV, precum și fluxuri de date furnizate de sisteme partenere. Informațiile au fost fuzionate și transformate în piste de urmărire afișate într-o imagine operațională comună.
În cadrul exercițiului, Halo_Shield a fost instalat pe un vehicul, sub forma unui Terrestrial Tile cu mai multe servere. Sistemul a fost testat împotriva unor zboruri simulate și reale ale unor drone din grupele 1–3, inclusiv în scenarii cu manevre complexe și activități limitate de tip roi.
Potrivit AV, Halo_Shield a reușit să fuzioneze mai multe surse de date, să detecteze pasiv drone de mici dimensiuni și să permită verificarea vizuală rapidă a amenințărilor. Sistemul a devenit operațional în aproximativ 15 minute, iar configurările mai complexe au necesitat încă 15–20 de minute pentru instalarea software-ului.
Pe durata testărilor, platforma a funcționat cu o disponibilitate de aproape 100%, fără blocaje software sau defecțiuni hardware raportate.
Un alt rezultat important a fost integrarea rapidă în arhitecturi și medii de lucru existente, prin utilizarea formatului de mesagerie OMNI. Această interoperabilitate a permis participarea la arhitectura PMASKC și la mediile Ninja Fusion și TRAX.
TWIX 2026: interoperabilitate și mobilitate
Desfășurat la Sumter, în Carolina de Sud, TWIX 2026 a reunit reprezentanți ai Forțelor Aeriene ale SUA, MITRE, Departamentului pentru Securitate Internă, Gărzii Naționale și industriei de apărare, inclusiv AV.
În cadrul exercițiului, Halo_Shield a fost evaluat ca soluție interoperabilă pentru apărare stratificată. Platforma a integrat senzori acustici, radare și senzori de radiofrecvență, oferind totodată o imagine centralizată asupra amenințărilor și asupra stării sistemelor.
Halo_Shield a coordonat instrumente defensive și ofensive, a utilizat capabilitățile ISR ale AV Puma LE și a permis schimbul securizat de date prin UDL și prin specificații furnizate de parteneri.
Preintegrarea sistemului a făcut posibilă desfășurarea, conectarea, configurarea și operarea acestuia încă din prima zi. Nodurile aflate la distanță au putut fi repoziționate și reconfigurate cu perioade reduse de întrerupere, un element important pentru operațiunile expediționare și apărarea rapidă a bazelor.
Exercițiul a evidențiat și direcții de îmbunătățire, printre care simplificarea instalării, reducerea variațiilor de configurare, optimizarea proceselor de fuziune a datelor și îmbunătățirea interfețelor pentru operatori.
T-REX 2026: testarea întregului lanț de neutralizare
Cea mai solicitantă evaluare a avut loc la Grand Forks Air Force Base, în cadrul T-REX 2026. AV a integrat platforma AV_Halo cu sistemele Argus Perimeter Security, Titan RF C-UAS și laserul de mare energie LOCUST.
Arhitectura a inclus, de asemenea, senzori acustici Squarehead, camere EO/IR Axis, sistemul Walaris AirScout și radare active SRC Gryphon.
În mai multe scenarii desfășurate pe parcursul exercițiului, echipele AV au utilizat efecte de radiofrecvență și angajamente cu laserul de mare energie împotriva unor drone din grupele 1 și 2. Testările au urmărit toate etapele lanțului de neutralizare, în condiții de rețea, siguranță și operare cât mai apropiate de cele reale.
Potrivit companiei, timpul dintre lansarea dronei și detectarea acesteia a fost de sub un minut, iar identificarea, transmiterea datelor către mijlocul de neutralizare și autorizarea angajamentului au durat câteva secunde fiecare.
Halo_Shield a neutralizat rapid drone în scenarii considerate simple, a obținut în mod repetat lovituri împotriva unor platforme din grupa 2 și a distrus un roi format din cinci drone într-un interval scurt. Sistemul a reușit, de asemenea, să neutralizeze o dronă aflată în staționare înainte de lansarea oficială a acesteia în cadrul scenariului.
În timpul exercițiului au fost testate și Celestial Tiles și Aerial Tiles. Platformele AV_Halo CORTEX și Puma ISR au sprijinit detectarea activităților dinaintea lansării, prin identificarea unor posibile puncte de lansare, a echipelor de operatori și a zonelor de interes.
Prima tragere cu laserul LOCUST la Grand Forks
Unul dintre momentele centrale ale exercițiului a fost prima tragere cu laserul de mare energie LOCUST la Grand Forks Air Force Base.
Halo_Shield a asigurat funcțiile de comandă și control pentru angajamentul laser, inclusiv transmiterea pistei fuzionate, asocierea țintei cu arma, programarea angajamentului și confirmarea din partea comandantului, în condiții stricte de siguranță.
În trecut, astfel de trageri necesitau sprijin extern. În cadrul T-REX 2026, AV_Halo COMMAND a preluat acest rol și a demonstrat capacitatea de a coordona întregul proces din cadrul arhitecturii Halo_Shield.
O arhitectură modulară pentru apărarea distribuită
Rezultatele obținute în cadrul celor trei exerciții au demonstrat, potrivit AV, maturizarea Halo_Shield de la un prototip promițător la un sistem de luptă testat în medii operaționale complexe.
Platforma a evidențiat:
- integrarea mai multor tipuri de senzori și efecte;
- implementarea rapidă;
- disponibilitate operațională ridicată;
- interoperabilitate cu arhitecturi și sisteme partenere;
- capacitatea de a opera în configurații distribuite;
- coordonarea întregului lanț de detectare, identificare și neutralizare;
- flexibilitate pentru apărarea bazelor și a infrastructurii critice.
Prin conceptul său bazat pe module interconectate, senzori pasivi și sisteme avansate de comandă și control, Halo_Shield urmărește să ofere o soluție scalabilă pentru apărarea spațiului aerian într-un mediu în care dronele ieftine și ușor de dislocat pot genera riscuri semnificative pentru baze, rețele de senzori și personal.
Actualitate
Texasul, ales pentru ultima stație a rețelei americane de supraveghere a spațiului profund
Forțele Spațiale ale Statelor Unite au desemnat zona Lake Kickapoo, din Texas, drept locația preferată pentru construirea celui de-al treilea și ultimului radar al rețelei Deep Space Advanced Radar Capability (DARC), destinată monitorizării obiectelor aflate pe orbita geostaționară.
Proiectul ar urma să consolideze capacitatea Statelor Unite, Australiei și Regatului Unit de a detecta și urmări sateliți într-un mediu spațial tot mai contestat.
Lucrările ar putea începe în 2027
Construcția instalației din Texas este planificată să înceapă în 2027, după atribuirea contractului și obținerea tuturor aprobărilor necesare. Lucrările civile ar urma să fie finalizate în 2029, urmând apoi testarea și evaluarea echipamentelor.
Acceptarea operațională a radarului este programată pentru 2030, însă calendarul depinde de încheierea etapelor administrative și tehnice.
Printre aprobările necesare se numără și certificarea emisă de Administrația Federală a Aviației. Aceasta trebuie să confirme că radarul militar nu va interfera cu sistemele utilizate de controlorii traficului aerian civil.
O rețea globală pentru supravegherea orbitei geostaționare
Generalul Douglas Schiess, șeful operațiunilor spațiale americane, a declarat că alegerea Texasului menține planul de creare a unei rețele globale de senzori pentru spațiul profund.
Potrivit acestuia, noua capacitate va îmbunătăți vizibilitatea asupra unui domeniu strategic disputat și va consolida protejarea sistemelor spațiale de care depind Statele Unite și aliații săi.
DARC se bazează pe tehnologii dezvoltate de Laboratorul de Fizică Aplicată al Universității Johns Hopkins. Sistemul este proiectat pentru monitorizarea permanentă a orbitei geostaționare, indiferent de condițiile meteorologice și inclusiv pe timp de zi — o performanță care îl diferențiază de majoritatea radarelor existente.
Australia și Țara Galilor găzduiesc primele două instalații
Primul radar al rețelei este construit în Australia de compania Northrop Grumman. Contractul inițial, în valoare de 341 de milioane de dolari, a fost atribuit în februarie 2022.
În septembrie 2023, Statele Unite, Australia și Regatul Unit au semnat un memorandum prin care și-au asumat cooperarea în cadrul programului DARC pentru următorii 22 de ani.
A doua instalație va fi amplasată în Pembroke, Țara Galilor. Northrop Grumman a primit în august 2024 un contract de aproximativ 200 de milioane de dolari pentru dezvoltarea acestui radar.
Ulterior, valoarea contractului a fost majorată cu aproape 216 milioane de dolari. Fondurile suplimentare sunt destinate achiziției anticipate a unor componente cu termen lung de producție, precum echipamentele antenelor și fabricarea propriu-zisă a acestora. Valoarea totală a contractului a ajuns astfel la aproximativ 495 de milioane de dolari.
Construcția instalației din Țara Galilor este programată să înceapă anul viitor, potrivit noii strategii spațiale britanice.
Programul, afectat de întârzieri și costuri suplimentare
Implementarea DARC a fost marcată de întârzieri încă din primele etape. Rapoarte succesive ale Biroului pentru Responsabilitate Guvernamentală din Statele Unite au semnalat amânări repetate ale calendarului și creșteri neprevăzute ale costurilor.
Pentru instalația din Australia, atingerea capacității operaționale inițiale a fost amânată de mai multe ori. Inițial, Forțele Spațiale estimau că aceasta va fi atinsă în septembrie 2025. Termenul a fost ulterior mutat pentru februarie 2026, iar cea mai recentă estimare indică luna ianuarie 2027.
În luna mai a anului trecut, Forțele Spațiale au început să utilizeze anticipat anumite capabilități la baza aeriană Eglin. Măsura a urmărit punerea la dispoziție a unor funcții militare esențiale înainte de acceptarea operațională completă.
Implementarea se desfășoară gradual, astfel încât operațiunile inițiale să poată începe în paralel cu activitățile de dezvoltare și integrare derulate de contractor.
Primul test a confirmat funcționarea coordonată a antenelor
În august, Northrop Grumman a anunțat finalizarea unui prim test la instalația din Australia. Rezultatul a demonstrat că antenele radarului pot funcționa împreună ca un sistem integrat și pot urmări simultan mai mulți sateliți.
Testarea a implicat însă doar șapte dintre cele 27 de antene parabolice planificate pentru sistemul complet. Acest fapt indică faptul că instalația australiană se află încă într-o etapă de dezvoltare și extindere operațională.
Problemele de la primul amplasament ar putea afecta calendarul american
În cel mai recent raport de evaluare, autoritățile americane au indicat riscul ca întârzierile și creșterile de costuri înregistrate la primul amplasament să se răsfrângă asupra construcției stației din Statele Unite.
Printre cauzele identificate se numără modificările necesare pentru respectarea unor cerințe impuse de țara gazdă. Aceste ajustări au generat presiuni suplimentare asupra calendarului și bugetului programului.
Forțele Spațiale au respins însă informațiile potrivit cărora dificultățile de la instalația australiană ar fi provocat deja întârzieri în proiectul din Texas.
Toate cele trei radare ar trebui să fie operaționale până în 2032
Potrivit celei mai recente estimări, toate cele trei instalații DARC — din Australia, Țara Galilor și Texas — ar urma să fie complet operaționale până în decembrie 2032.
Finalizarea rețelei va oferi aliaților o capacitate extinsă de monitorizare a orbitei geostaționare, unde sunt amplasați numeroși sateliți utilizați pentru comunicații, navigație, supraveghere și securitate națională. Prin acoperirea celor trei regiuni, sistemul este proiectat să furnizeze o imagine permanentă asupra activităților din spațiul profund și să sprijine protejarea infrastructurii spațiale critice.
GNM Prahova dă cu „sancțiunea”, APM Prahova spală păcatele: stația de epurare de la Corlătești, cloaca „autorizată” a Prahovei (I)
Stația fantomă care „curăță” banii, nu apele: corupție la chiuvetă în Prahova Stația care trebuia să spele apele, nu conștiințele...
Ajutoarele de deces înghețate la 2017. Cum își ascunde Poliția Română formulele de calcul după ștampila „secret de serviciu”
Familiile polițiștilor morți în activitate sau în timpul serviciului descoperă abia la final, în fața ghișeului, că „sprijinul statului” e...
Permanența fantomă. Când munca polițiștilor dispare din hârtie ca dosarele incomode din sertar
Rubrica goală care golește drepturi În fiecare zi, la fiecare unitate de poliție, se emite „dispoziția de zi pe unitate”....
Premier căutat pentru reglaj de „culoare”. Brigada Rutieră, blocată la semafor politic
Pamflet despre concursurile amânate la șefia Poliției și „coloanele neoficiale” pentru politicieni grăbiți România fără premier, Poliția fără coloană vertebrală...
Mafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
Republica Prahova: „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal” Într-o țară imaginară...
„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de cadre din IPJ Prahova”. Dacă până acum părea doar o comedie neagră cu...
„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125
Sindicatul polițiștilor „Diamantul” acuză Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) că refuză să intervină în...
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost...
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...
Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență
De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă
Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...
-
Exclusivacum 4 zile
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 20 de ore
Mafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
-
Exclusivacum 3 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 2 zile
„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
-
Exclusivacum 4 zile
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Exclusivacum 3 zile
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
-
Exclusivacum 2 zile
„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125
-
Exclusivacum 4 zile
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă