Actualitate
“Indiferent cât de puternic este cineva la un moment dat, nimeni nu este intangibil”

Instrumentarea cazului Blejnar nu a fost uşoară, omul fiind foarte puternic şi foarte conectat, aşa cum se ştie. Cazul a început de la denunţurile lui Horaţiu Berdilă, fostul director de la Romsys şi cel al lui Răzvan Olteanu, fost director de dezvoltare tot la Romsys, care au spus în faţa procurorilor că şeful de Investiţii şi Achiziţii din ANAF- Dan Stroe cerea 20% şpagă din contractele pe IT iar banii erau viraţi în contul unei societăţi fantomă.
Însă problema era că Dan Stroe, de frică, fugise din ţară. Era dat în consemn la frontieră. La procurori a venit însă disperat cineva foarte apropiat de Dan Stroe care le-a zis că dacă ridică consemnul, Stroe vine şi spune tot, că nu el fură, ci alţii mai sus de el. Şi aşa s-a întâmplat. Procurorii au ridicat consemnul, Stroe a fost adus în ţară, şi Stroe a stat şi a povestit cum el de fapt era doar un intermediar. Că şpaga mergea mai sus, nu la el, ci la Blejnar.
Aşa Stroe, care ulterior a încheiat şi un acord de recunoaştere a vinovăţiei pentru 3 ani cu suspendare şi a şi denunţat, l-a dat în primire mai departe pe Blejnar cu tot ce a făcut. Ulterior, pe turnantă a venit şi Pinalti, care l-a denunţat pe Blejnar, care a făcut şi el conexiunea între Berdilă şi Blejnar spunând că el a fost cel care i-a pus în legătură. Dar şi Pinalti a cerut ceva. La contopirea pedepselor să nu mai facă multă puşcărie. Şi n-a mai făcut.
După 2 luni de la începerea instrumentării, la DNA au mai venit doi şefi de companii IT: fostul şef de la IBM, Bogdan Balaci şi directorul său de vânzări, care au spus că tot Stroe a pretins de la Gabriel Marin de la Omnilogic 20% din valoarea contractului. Însă odată ce Stroe, chiar omul cheie al lui Blejnar, îl dăduse deja în primire pe Blejnar, totul a mers apoi şnur. Stroe era the middleman, intermediarul cum ar veni, omul care făcea lucrurile la comanda şi cu acordul lui Blejnar, date chiar în întâlniri. Deşi dosarul este totuşi al lui Blejnar, în rechizitoriul de trimitere în judecată, Stroe este menţionat în totalitate (declaraţii, mărturii, martori, denunţuri, licitaţii, contexte, discuţii) de 97 de ori şi Blejnar de doar 74. Pentru că Stroe a fost cheia.
Stroe, care e omul cel mai important în acest dosar, a spus în faţa procurorilor că la scurt timp după ce a ajuns director în ANAF, Blejnar i-a spus în birou că trebuie să strângă nişte bani pentru partid şi pentru ei doi. Stroe i-a spus lui Blejnar că a înţeles ideea, a înţeles ce trebuie să facă, că trebuie să scoată 20% din fiecare contract, o să vadă el şi după aceea mărturiseşte că i-a venit ideea să apeleze la nişte prieteni care aveau firme şi care au fost de acord să încheie cu societăţile câştigătoare din achiziţiile pe IT de la ANAF alte contracte fictive ca prin intermediul acestor contracte fictive şi societăţi ale prietenilor să fie scoase sumele de bani.
Iar Stroe a confirmat şi tot ce a spus Pinalti, referitor la întâlnirile dintre Berdilă , Blejnar şi Pinalti despre contracte, în biroul lui Blejnar, şi cele 20% dar şi de discuţiile cu alte firme mari, chiar uriaşe din IT.
Până la urmă, în faţa procurorilor, toţi au confirmat că acesta era lanţul şpăgilor, diferitele contexte, situaţii şi discuţii, din ţară sau în afara ţării. Sunt în total 15 persoane. În firma fantomă folosită de Blejnar se strânseseră deja 12,5 milioane de lei.
Iată o declaraţie din dosar:
„Banii erau retraşi din bancă numerar de către Mănăilă Paul, administratorul de drept al S.C. Inavi Deep S.R.L.(societatea fantomă folosită) şi înmânaţi personal lui Stroe Dan la biroul acestuia din mun. Bucureşti, str. Pelinului nr. 22, sector 3. O parte din aceşti bani, respectiv un procent de 4 -5 % erau opriţi de către Stroe Dan întrucât el aranja procedurile de achiziţie publică iar restul până la 20% din comision erau înmânaţi de Stroe Dan lui Blejnar Sorin care purtase discuţiile cu reprezentantul Romsys S.R.L.Bucureşti.
Am fost prezentă la o parte din aceste remiteri care au avut loc în biroul lui Stroe Dan şi am văzut cum acesta îi înmâna lui Sorin Blejnar sume mari de bani introduse în cutii de carton dintre cele în care se ambalează hârtia de copiator format A4.
De asemenea i-am văzut pe cei doi împreună şi coborând din clădire cu acele cutii, de fiecare dată câte una, pe care le transporta Stroe Dan pentru Blejnar Sorin şi le introducea în portbagajul maşinii celui din urmă.”
Ce vreau să vă spun este că, indiferent cât de puternic este cineva la un moment dat, nimeni nu este intangibil. Şi în final, cum a fost în acest caz al lui Blejnar, majoritatea sunt trădaţi chiar de oamenii lor, oamenii pe care îi pun să facă lucruri murdare şi care uneori, din diferite motive, acceptă ştiind că fac ilegalităţi. Fără ca Dan Stroe, mâna dreaptă a lui Blejnar, care a acceptat să vorbească, care a făcut conexiunile şi care n-a vrut să se ducă la puşcărie pentru şeful său şi pentru partid, acest caz ar fi fost mai greu de instrumentat. Dan Stroe, deşi cu o pedespsă cu suspendare, e cercetat şi într-un alt dosar disjuns din acesta, precizeaza pe pagina sa de socializare, Sorina Ruxandra Matei (Irinel I.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 6 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 19 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi