Actualitate
EXCLUSIV/”CARACATITA” PROCURORILOR DIN PRAHOVA COORDONATI DE NEGULESCU MIRCEA/BUNURI DE LA O PERCHEZITIE EFECTUATA DE Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești AJUNG “MIRACULOS” LA DNA, FARA FORME LEGALE
In articolul “EXCLUSIV/CONDUCEREA Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești ACOPERA INFRACTIUNILE SAVARSITE DE UN SUBALTERN DIN “GASCA” PROCURORULUI NEGULESCU MIRCEA/DOCUMENTE”publicat la data de 24 februarie 2019 va dezvaluiam ca, Negulescu a jonglat si cu reteaua de politisti, procurori si judecatori pe care ii cooptase in gruparea de crima organizata de la DNA ST Ploiesti.
Totodata precizam ca, in dezvaluirie noastre, in POLE-POSÍTION se vor afla uneltele procurorului Negulescu Mircea in dosarele fabricate, cu probe false chiar de cei din grupul de crima organizata DNA ST Ploiesti.
In acel articol am dezvaluit cu probe infractiunile savarsite de procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești.
Am devoalat un caz concret- dosarul fabricat pe “interceptari” nereale, dosarul nr 1539/P/2016.
De precizat inca de la inceput ca, politistul de la IPJ Prahova care s-a ocupat de asa zisele “interceptari” a fost transferat imediat la DNA ST Ploiesti de Negulescu Mircea, in acelasi timp in care dosarul fabricat a fost trimis in ograda procurorului Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești.
De asemenea, precizam ca omul de afaceri din Prahova a fost inculpat in acest dosar doar pentru ca acesta a refuzat sa “sifoneze” despre sefi din IPJ Prahova sau din Parchete si/sau sa depuna denunturi mincinoase.
De asemenea, in acest “maret” dosar, omul de afaceri prahovean a fost inculpat ilegal doar pentru ca intr-o convorbire telefonica a pronuntat un nume care parea ar fi al unui sef de IPJ Prahova, sef care trebuia executat fiind in tabara opusa procurorului paraditor de destine (in fapt, era si este vorba despre alta persoana, asa cu se va stabili in instanta).
Am prezentat cu documente cum un procuror din reteaua lui Negulescu Mircea profita de “protectia” acordata si de increderea crimei organizate de la DNA ST Ploiesti si efectiv fura niste bunuri ridicate la perchezitie.
Da, este vorba de unealta procurorului Negulescu Mircea, respectiv de procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești.
Astfel, ziarul Incisiv de Prahova a inaintat o adresa (nr 0182 din11 februarie 2019) prin care a solicitat Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti date cu privire la bunurile ridicate de procurorul Topală Teodor-Bogdan, la data de 20.06.2016, in dosarul nr 1539/P/2016 .
Am specificat faptul ca, dupa finalizarea dosarului si trimiterea sa in instanta, conform procesului-verbal incheiat in data de 07.11.2016 se constata ca procurorul de caz a “omis” sa restituie toate bunurile mentionate in procesul verbal de perchezitie.


Astfel, procurorul de caz Topală Teodor-Bogdan a reusit performanta sa faca “disparute” urmatoarele bunuri:
– Un pistol marca Grand Power, calibru 10828, seria A 1040153 cu doua incarcatoare;
– Doua cutii a cate 25 de cartuse calibrul 10820, marca Magnum;
– Un telefon mobil marca Samsung, modelul lM-G9207, cu seria IMEI B15247507179;
– Un telefon mobil marca Galaxy 17 Edgl cu seria IMEI 358809070240410
– o cartela de telefon telekom cu nr alocat 0784.316.808.
Daca am putea intelege in extremis ca nu s-au predat pistolul si incarcatoarele (fapte totusi si acestea in afara legii), NU putem intelege de ce procurorul de caz, in mod ilegal, nu a restituit cele doua telefoane de mare valoare din care unul era in “tipla”, in cutia originala de achizitie, sigilat.
Avand in vedere ca detinem indicii temeinice ca procurorul de caz si-a insusit in mod abuziv bunurile in scop personal, am solicitat Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești ca, in regim de urgenta, sa ne comunice urmatoarele;
- In baza carei legi procurorul Topală Teodor-Bogdan nu a restituit bunurile confiscate;
- Ce masuri intreprindeti in vederea solutionarii unei posibile fapte grave savarsite de procuror (de insusire a bunurilor fara drept);
- Daca considerati necesara sesizarea organelor de cercetare penala.
Prin adresa de raspuns a Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești (nr 23/VIII/3/2019) s-a precizat faptul ca:
- “Motivul nerestituirii acestor bunuri a fost comunicat in scris persoanei de la care au fost ridicate bunurile inca din anul 2016, procurorul raspunzand astfel unei cereri de restituire”.
(N.R – Precizam ca, din investigatiile noastre aceste aspecte sunt nereale/false.
Mai mult, detinem date certe conform carora persoana “deposedata” ilegal de aceste bunuri de procurorul Topală Teodor-Bogdan a depus si/sau urmeaza sa depuna in perioada imediat urmatoare o sesizare penala pentru aceste fapte la Sectia pentru investigare a magistraţilor din cadrul Parchetului General, impotriva procurorului Topală Teodor-Bogdan).
- “In urma verificarilor efectuate nu au fost constatate aspectele semnalate de dumneavoastra”.
Avand in vedere cele de mai sus, Incisiv de Prahova a inaintat o noua adresa (nr 0279 din 21.02.2019) prin care am rugam sa se reanalizeze aspectele semnalate, in regim de urgenta.
Astfel, am specificat in clar ca:
- detinem un proces-verbal de perchezitie domiciliara incheiat in 29.06.2016 din care rezulta fara echivoc bunurile ridicate (pe care il atasam prezentei solicitari).
- detinem un proces-verbal de restituire din data de 07.11.2016, din care rezulta fara echivoc ca bunurile mentionate de noi nu au fost inapoiate persoanei in cauza (proces-verbal pe care il atasam prezentei);
- detinem rechizitoriul trimis in instanta de domnul procuror Topală Teodor-Bogdan, un rechizitoriu in care nu se mentioneaza o eventuala disjungere a cauzei care ar fi putut da o aparenta de legalitate pentru bunurile lipsa (pe care il atasam la prezenta).






In fapt, pe circuitul singurelor acte legale ce conteaza, respectiv proces-verbal de perchezitie (ridicare)- proces-verbal de predare a bunurilor- rechizitoriul trimis in instanta (in care nu este mentionata o eventuala disjungere a cauzei), procurorul Topală Teodor-Bogdan a atins performanta de a face disparute cele doua telefoane mobile (un telefon mobil marca Galaxy 17 Edgl cu seria IMEI 358809070240410 si un telefon mobil marca Samsung, modelul lM-G9207, cu seria IMEI B15247507179).
In acest context, prin prezenta am rugam ca Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești sa ne precizeze in termen de trei zile:
- Baza legala prin care procurorul Topală Teodor-Bogdan nu a restituit bunurile persoanei vatamate, respectiv lui A. N., cu referire in mod expres la cele doua telefoane mobile mentionate anterior, bunuri de valoare ce erau sigilate.
- Unde se afla in prezent cele doua telefoane mentionate.
Totodata, in aceasta adresa am mentionat ca raspunsul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești va fi utilizat in sesizarea penala o organelor de cercetare penala ce va fi inaintata de ziarul Incisiv de Prahova la finalizarea investigatiei noastre jurnalistice.
De remarcat este faptul ca, adresa de raspuns a Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești (nr 23/VIII/3/2019) semnata si asumata de prim-procuror Cristina Nicoleta Bratila poate produce efecte juridice daca pe numele procurorului Topală Teodor-Bogdan se va incepe urmarirea penala pentru faptele sus mentionate iar persoana care si-a asumat aceasta adresa de raspuns poate fi acuzata, printre altele si de favorizarea infractorului. Vom reveni dupa primirea raspunsului cu sesizarea Sectiei pentru investigare a magistraţilor din cadrul Parchetului General pentru elucidarea tuturor acestor aspecte.
In raspunsul halucinant al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești nr 25/VIII-3/2019 din 27.02.2019, conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești reitereaza faptul ca, “aspectele semnalate de dvs privind insusirea acestor bunuri de procurorul de caz nu se confirma. Prin urmare respingem categoric orice acuzatie in legatura cu acest aspect”.
Interesant ca onor’ conducere nu a raspuns la cele doua intrebari:
- Baza legala prin care procurorul Topală Teodor-Bogdan nu a restituit bunurile persoanei vatamate, respectiv lui A. N., cu referire in mod expres la cele doua telefoane mobile mentionate anterior, bunuri de valoare ce erau sigilate.
- Unde se afla in prezent cele doua telefoane mentionate.
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2019/03/Halucinant.pdf”]
Fata de primul raspuns, in acesta de azi in care se respinge “categoric” aceste acuzatii se precizeaza ca datele solicitate nu intra sub incidenta legii 544/2001.
Bizar, nu?
DOVADA CARACATITEI PROCURORILOR DIN PRAHOVA
Dupa aceste dezvaluiri si adrese oficiale catre Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești, azi- 12.03.2019, persona prejudiciata de procurorul Topală Teodor-Bogdan a fost contactata telefonic de politistul judiciar Visan Cristina de la DNA Structura Centrala pentru a i se comunica ca cele doua telefoane disparute sus mentionate, disparute in urma unei perchezitii coordonata de procurorul Topala de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești sunt la DNA si urmeaza sa ii fie restituite
La intrebarea legitima a persoanei prejudiciate cum au ajuns aceste telefoane in posesia DNA daca nu are nicio calitate in vreun dosar la acesta structura, politistul judiciar a declarat ca NU stie si nu mai conteaza.
Pe bune? Topala din lac in “put”
Credem ca procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești a picat din lac in “put”.
Cu alte cuvinte, in urma dezvaluirilor noastre privind disparitia celor doua telefoane si IN URMA adreselor noastre oficiale au aparut, DUPA 3 (TRI) ANI DE ZILE, ca prin “farmec”, bunurile disparate dar, la o alta unitate de parchet fara ca din rechizitoriul “facut” la comanda de Topala sa fie mentionata o disjungere.
Poate procurorul Topală Teodor-Bogdan va scapa de acuzatiile de furt dar va trebui sa raspunda penal pentru ca probele dintr-un dosar instrumentat de el au fost trimise pe mana “scurta” mentorului sau, Negulescu Mircea cu incalcarea tututror normelor si procedurilor penale.
In fapt, asta era practica la nivelul judetului Prahova si aparitia bunurilor de la perchezitia facuta de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești la DNA Structura Centrala este cea mai buna dovada ca in spatele acestui dosar fabricat omului de afaceri s-a aflta tot Negulescu Mircea. (Crsitina T.).
Actualitate
Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 21 de ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 13 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



