Connect with us

Actualitate

OPINIE/Misterul din jurul sesizarii CEDO a Laurei Codruta Kovesi.

Publicat

pe

Jurnalistii s-au impartit, ca de obicei, in doua tabere: una care sustine ca cererea lui Kovesi a fost declarata admisibila de CEDO și alta care sustine ca cererea a fost pur si simplu inregistrata, cum s-ar intampla cu orice sesizare. Adevarul e, ca de obicei, undeva la mijloc. Doamna Kovesi a primit codurile de bare de la CEDO. Ce inseamna asta? Inseamna ca cererea indeplineste conditiile de forma, nefiind evident inadmisibila. Este real insa ca doar un procent mic, sub 10% din cereri ajung in aceasta faza, restul fiind declarate inadmisibile, fara a mai fi inregistrate pe rolul Curtii. Nu putem sa nu remarcam insa termenul scurt in care dna Kovesi a intrat in posesia codurilor de bare. Explicatia e una simpla: grefierii nostri, adica romani, la CEDO puteau face asta. Nu ne-ar surprinde nici daca cererea lui Kovesi va fi comunicata urgent statului roman si nu in 3, 4 ani ca in cazul muritorilor de rand. Tot de ai noștri tine. SRI si/sau Coldea stiu ceva?

Actualitate

Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic

Publicat

pe

De

O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice

Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.

Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.

General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.

Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice

Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.

Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.

Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.

De la atacuri evidente la comportamente suspecte

În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.

Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.

Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.

Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă

McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.

„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.

Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.

Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital

În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.

În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.

Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.

Teste imposibile în lumea reală

Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.

Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.

În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.

Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată

Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.

În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.

Citeste in continuare

Actualitate

Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri

Publicat

pe

De

În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.

Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.

În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.

Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem

Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.

O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.

Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă

Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.

De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.

Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.

Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.

Datele trebuie să circule fără întreruperi

Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.

Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.

Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.

Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite

Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.

Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.

Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.

Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.

O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție

Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.

Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.

Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.

Integrarea sistemelor devine esențială

În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.

Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.

Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.

Citeste in continuare

Actualitate

Reforma achizițiilor militare intră într-o etapă decisivă: armata americană are nevoie de arme produse rapid și în volume mari

Publicat

pe

De

Reforma sistemului american de achiziții pentru apărare a devenit una dintre prioritățile majore ale Congresului și administrației de la Washington. Obiectivul este simplificarea procedurilor, reducerea timpului necesar pentru introducerea noilor tehnologii și creșterea capacității industriei de a reface stocurile militare.

Presiunea este însă tot mai mare. Pentru ca baza industrială de apărare să poată răspunde unei creșteri rapide a cererii, sunt necesare măsuri coerente, finanțare predictibilă și o cooperare strânsă între Pentagon, legislativ și companiile din sector.

Războiul viitor nu mai este o ipoteză: el se desfășoară deja

Actualele conflicte demonstrează că transformările decisive de pe câmpul de luptă nu apar într-un scenariu îndepărtat, proiectat pentru anul 2035. Ele sunt deja vizibile în Ucraina, Orientul Mijlociu și în alte zone de confruntare.

Prima schimbare majoră este reprezentată de războiul asimetric. Dronele și sistemele aeriene fără pilot, relativ ieftine, numeroase și tot mai performante, pot provoca pierderi semnificative unor sisteme militare sofisticate și extrem de costisitoare.

Această evoluție modifică fundamental raportul dintre costul atacului și valoarea țintei. Un sistem de înaltă tehnologie, construit cu resurse considerabile, poate fi amenințat de platforme produse rapid și desfășurate în număr mare.

Pentru Statele Unite și aliații săi, concluzia este clară: apărarea trebuie să se adapteze unei realități în care masa, viteza și flexibilitatea contează la fel de mult ca performanța tehnologică.

Războiul invizibil se poartă în spectrul electromagnetic

A doua dimensiune a conflictelor moderne se desfășoară în spectrul electromagnetic. Nu toate atacurile presupun utilizarea forței cinetice sau distrugerea fizică a unei ținte.

Blocarea comunicațiilor, perturbarea radarelor și neutralizarea sistemelor de avertizare timpurie pot paraliza o forță militară înainte ca aceasta să fie lovită direct. Un adversar care împiedică transmiterea ordinelor sau detectarea amenințărilor poate obține un avantaj decisiv fără să utilizeze muniție convențională.

În acest context, capacitatea de a proteja comunicațiile și de a opera într-un mediu electromagnetic contestat devine la fel de importantă precum numărul avioanelor, rachetelor sau vehiculelor disponibile.

Capacitatea de producție devine noua măsură a puterii militare

Un al treilea factor esențial este viteza cu care o țară poate extinde producția și adapta tehnologiile existente.

Experiența Ucrainei a arătat că o forță aflată inițial într-o poziție defavorabilă poate recupera prin inovare, adaptare rapidă și multiplicarea soluțiilor eficiente. Tehnologiile dezvoltate în condiții de război au ajuns ulterior să fie oferite și altor state, într-un ritm pe care puțini l-ar fi anticipat în urmă cu doar câțiva ani.

Pentru industria americană de apărare, lecția este că performanța unui prototip nu este suficientă. Statele Unite trebuie să poată produce echipamentele necesare la viteza și amploarea cerute de operațiunile militare.

În noua eră a conflictelor industrializate, capacitatea de producție nu mai este doar un element de sprijin pentru capabilități. Ea devine, în sine, o capabilitate strategică.

Washingtonul începe să accepte soluții „suficient de bune”

În instituțiile guvernamentale se observă o disponibilitate mai mare pentru aplicarea unor reforme concrete și pentru obținerea rapidă a rezultatelor.

Printre direcțiile urmărite se numără extinderea utilizării mecanismelor de achiziție destinate produselor comerciale, folosirea autorităților de tranzacționare alternativă și valorificarea contractelor deja existente.

Se schimbă și criteriul după care sunt evaluate unele programe. În locul dezvoltării unor sisteme timp de ani de zile, până la obținerea unei soluții perfecte pentru fiecare scenariu posibil, autoritățile sunt mai dispuse să introducă rapid produse funcționale, care pot fi îmbunătățite ulterior.

O primă versiune poate fi livrată forțelor combatante, testată în condiții reale și perfecționată pe baza experienței utilizatorilor. Într-un domeniu în care tehnologia evoluează accelerat, versiunea inițială și cea maturizată după mai multe cicluri de dezvoltare pot fi foarte diferite.

Așteptarea unei soluții ideale poate deveni, în aceste condiții, un obstacol mai mare decât acceptarea unei variante funcționale și îmbunătățirea ei progresivă.

Contractele multianuale, cheia investițiilor industriale

Pentru ca industria să-și extindă producția, are nevoie de stabilitate financiară și de o perspectivă clară asupra cererii viitoare.

Congresul poate sprijini acest obiectiv prin asigurarea unor bugete stabile și previzibile pentru Pentagon. Contractele multianuale sunt considerate una dintre cele mai eficiente soluții, mai ales în cazul produselor cu cicluri lungi de fabricație, precum motoarele de rachete cu combustibil solid și sateliții.

Un acord care oferă vizibilitate asupra cererii pentru cinci, șapte sau chiar zece ani le permite companiilor să investească în fabrici, linii de producție și furnizori specializați.

Efectele s-ar extinde asupra întregului lanț industrial. Întreprinderile mici și mijlocii aflate la trei, patru sau cinci niveluri în aval față de contractorul principal ar putea să-și planifice mai bine investițiile în personal, echipamente și infrastructură.

Fără un semnal de cerere pe termen lung, aceste companii riscă să evite extinderea capacităților de producție, chiar atunci când Pentagonul are nevoie urgentă de ele.

Continuitatea reformei trebuie protejată de schimbările politice

Schimbarea administrațiilor de la Washington ridică întrebarea dacă reformele vor fi menținute sau dacă fiecare nouă echipă va relua procesul de la zero.

Totuși, lecțiile ultimelor conflicte au depășit deja disputele politice de moment. Necesitatea reformării sistemului de achiziții este susținută de reprezentanți ai ambelor partide, care recunosc faptul că Statele Unite trebuie să fie mai bine pregătite decât au fost în conflictele precedente.

Concluziile rezultate din războaiele recente sunt dificil de ignorat. Adversarii se adaptează rapid, folosesc atacuri informatice, operațiuni de război electronic și alte metode care nu presupun consumul de muniție convențională.

În cazul unui conflict cu un adversar de nivel apropiat, armata americană va avea nevoie nu doar de tehnologii avansate, ci și de capacitatea de a le produce, livra și actualiza într-un ritm susținut.

De ce produsele comerciale au pătruns atât de greu în armată

Acceptarea soluțiilor comerciale de către structurile militare a fost mult timp limitată de două preocupări majore.

Prima era legată de rezistența echipamentelor. Un produs proiectat pentru piața civilă era considerat insuficient de robust pentru condițiile de război. Un avion destinat aviației comerciale, de exemplu, este construit pentru siguranță și eficiență în conformitate cu standardele civile, nu pentru cerințele specifice ale unui teatru de operații militar.

Această diferențiere a creat o separare rigidă între produsele comerciale și cele dezvoltate special pentru apărare.

A doua problemă era stabilirea unui preț corect. Autoritățile doreau să vadă date detaliate despre costuri și prețuri pentru a se asigura că nu plătesc prea mult pentru un echipament sau serviciu.

Dezvoltarea instrumentelor de analiză a pieței schimbă însă această situație. Datele comerciale disponibile permit guvernului să compare prețuri, să evalueze ofertele și să determine mai ușor dacă o achiziție se realizează în condiții rezonabile.

Abordarea „comercial mai întâi” capătă greutate

Una dintre direcțiile centrale ale noii strategii de transformare a achizițiilor este acordarea priorității soluțiilor comerciale atunci când acestea pot răspunde cerințelor militare.

Pentru ca această abordare să funcționeze, este necesară și o interpretare mai largă a noțiunii de „produs comercial”. Extinderea definiției ar permite autorităților să utilizeze mai frecvent proceduri simplificate și să introducă mai rapid tehnologii deja disponibile pe piață.

În acest fel, forțele combatante ar putea primi într-un timp mai scurt echipamente care răspund unor nevoi urgente, fără ca fiecare soluție să fie supusă unor procese de dezvoltare îndelungate.

Primele reforme concrete vizează regulile de contabilitate a costurilor

În 2025, au fost formulate mai multe propuneri pentru modificarea sistemului de achiziții. Unul dintre cele mai vizibile progrese privește Standardele de Contabilitate a Costurilor.

Pragul de aplicare a acestor reguli în cadrul legislației privind negocierea contractelor a fost majorat de la 50 la 100 de milioane de dolari. Dublarea pragului reprezintă un indicator important al intenției de a reduce povara administrativă asupra anumitor contractori.

Însă reforma nu va produce efecte complete dacă avantajele sale sunt limitate la o singură categorie de companii.

Două seturi de reguli pot slăbi competiția

Una dintre preocupările industriei este apariția unei diferențe tot mai mari între contractorii „netradiționali” și furnizorii tradiționali ai sectorului de apărare.

Dacă firmele noi sunt scutite de o parte semnificativă a cerințelor și specificațiilor, în timp ce companiile consacrate beneficiază doar de ajustări limitate, competiția poate fi dezechilibrată.

Într-un asemenea sistem, guvernul riscă să nu mai obțină cele mai bune soluții disponibile. Unele companii tradiționale pot fi descurajate să participe la programe noi, deoarece costurile administrative și obligațiile de conformitate rămân mult mai ridicate decât în cazul competitorilor netradiționali.

Consecința poate fi reducerea concurenței și îndepărtarea unor tehnologii dezvoltate de companii cu experiență relevantă în domeniul militar.

Fragmentarea industriei poate accelera migrația talentului

Pe termen lung, existența a două categorii de companii, supuse unor reguli diferite, ar putea afecta și distribuția forței de muncă.

Dacă unui grup i se creează condiții favorabile pentru dezvoltare, iar celuilalt i se oferă doar o relaxare limitată a obligațiilor, specialiștii și investițiile se vor orienta în mod natural către mediul mai avantajos.

O asemenea migrare ar putea afecta capacitatea generală a industriei de apărare, în loc să o consolideze. Reforma trebuie, prin urmare, să reducă barierele inutile pentru întregul ecosistem industrial, nu doar pentru anumite categorii de furnizori.

Reforma are nevoie de viteză, dar și de reguli coerente

Statele Unite încearcă să răspundă unui tip de război în care tehnologia se schimbă rapid, producția trebuie extinsă într-un timp scurt, iar avantajul obținut astăzi poate dispărea în câteva luni.

Pentru a face față acestor provocări, Pentagonul, Congresul și administrația trebuie să asigure trei lucruri esențiale: finanțare predictibilă, proceduri mai rapide și acces echitabil la oportunități pentru întregul sector industrial.

O soluție care ajunge prea târziu pe câmpul de luptă își pierde valoarea, indiferent cât de performantă este. În același timp, un sistem de achiziții care favorizează artificial anumite categorii de companii poate slăbi exact baza industrială de care armata are nevoie pentru a produce rapid și la scară largă.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv10 ore ago

TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)

TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...

Exclusiv10 ore ago

Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor

În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...

Exclusiv10 ore ago

Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință

În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...

Exclusiv2 zile ago

Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie

Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...

Exclusiv2 zile ago

Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor

Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...

Exclusiv3 zile ago

Episodul 53 din serialul nostru  „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor

Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...

Exclusiv3 zile ago

TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul

Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor”  – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...

Exclusiv3 zile ago

Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri

Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...

Exclusiv3 zile ago

TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?

Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...

Exclusiv4 zile ago

IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine

De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Arad descoperă invenția „muștiucului”. Minune administrativă: 30 de bucăți în 30 de minute!

Într-o țară în care lipsurile sunt sport național, IPJ Arad tocmai a bifat o performanță istorică: după ce Sindicatul Europol...

Exclusiv5 zile ago

EPISODUL 52 – „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre: Nepoți, kile și vile”

Serialul „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” continuă Dacă până acum am vorbit despre lăutarul cu epoleți, petrecerile pe bani...

Exclusiv5 zile ago

Autospeciala de hârtie: la IPJ Constanța, siguranța rutieră se face cu ITP și RCA, nu cu caroserie și frâne

Autospeciala-minune: dacă are ITP și RCA, e tank de intervenție IPJ Constanța a descoperit, cu ajutorul birocrației iluminate, secretul absolut...

Exclusiv5 zile ago

Grădinița juridică IGPR: toți știu Statutul, nimeni nu-l respectă

„Iexperții” juridici ai IGPR: 15 ani fără audiere, dar știau tot „de la grădiniță” Iexperții lui pește prăjit: „știau” de...

Exclusiv5 zile ago

ORGANIGRAMA CU CHILOȚI” DE LA TCE, RUȘINEA PLOIEȘTIULUI: CUM ÎȘI DĂ NAE COMISIONARU’ SINGUR CONTROL, JUSTIȚIE ȘI AUDIT, CU NEAMURILE LA BUTOANE

Incisiv de Prahova a pus mâna pe o „bombă”: Decizia nr. 12/20.08.2026 a C.A. TCE Ziarul nostru de investigații Incisiv...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv