Connect with us

Actualitate

EXCLUSIV/SEFUL Corpului de Control al directorului Eduard Hellvig implicat in aducerea ilegala a lui Nicolae Popa este mana dreapta a generalului de “carton” Florian Coldea (II)

Publicat

pe

Nicolae Popa a făcut o serie de declarații la Antena 3, după denunțul lui Sebastian Ghiță pe numele Laurei Codruța Kovesi.

Sebastian Ghiță a spus că a reclamat-o pe Laura Codruța Kovesi la Parchetul General pentru că i-ar fi cerut o sumă de bani pentru aducerea în țară a lui Nicolae Popa.

„Eu am fost extrădat din Indonezia. E adevărat că procesul de extrădare a început după vizita doamnei Kovesi din martie 2011. Eu până atunci, din data de 1 decembrie 2009 până după 18 martie 2011, am stat în arest, fără să fiu judecat sau propus pentru judecare. Mi se reînoia mandatul de arestare din 30 în 30 de zile, fără să pot să fac apel la el, fără să văd vreun judecător”, a spus Nicolae Popa.

„În momentul în care completul de judecători s-a retras pentru a delibera, am avut timp să trag trei fumuri dintr-o țigară și a revenit cu o decizie de extrădare, care cred că avea 40-50 de pagini, cel puțin. Era deja redactată, deja semnată. Ulterior, a doua sau a treia zi, președintele Indoneziei a semnat și ordinul de extrădare, iar eu am fost extrădat pe 21 aprilie 2011 cu avionul particular de la compania domnului Țiriac. Am făcut escală în India și în Doha. Ministerul de Interne spune că a plătit această deplasare. O să remarcați că factura emisă de MAI era în septembrie 2011, iar eu am fost extrădat în aprilie 2011”, a adăugat Nicolae Popa.

Din echipa care se afla la bordul avionului care l-a adus pe Nicolae Popa in România se aflau doi angajați ai SRI, potrivit unor surse citate de Antena 3.

Este vorba despre un medic de la Spitalul SRI, Adrian Iliescu, si un traducător al Serviciului,Marian Dumitrescu. Informațiile ar fi fost date de doi ofiteri de la Interpol care făceau parte din echipa care l-a escortat pe Nicolae Popa in România, acestia fiind audiati recent in dosarul deschis ca urmare a unei plangeri depuse de Sebastian Ghita.

”El a spus că e doar traducător. Nu am discutat atunci cu ei. Ce am remarcat eu în această seară este numele acestui traducător, Marian Dumitrescu. Dacă o să vă uitați pe interviurile pe care le-am dat eu înainte, în data de 25 februarie 2010, când am fost audiat în Comisia Rogatorie de către Marius Iacob, am spus de atunci că a existat și un ofițer de poliție, pe care îl chema Marian Dumitrescu. Este adevărat că la un an după, eu nu l-am recunoscut, dar după dezvăluirle făcute de colega dumneavoastră în seara asta mi-am dat seamă. Acest nume a fost prezent. Dumnealui a condus ancheta. El a adresa întrebările în limba engleză”, a declarat Nicolae Popa, la Antena 3.

Incisiv de Prahova a descoperit cine este Marian Dumitrescu de la SRI implicat ilegal in exterior, pe competentele celor de la SIE.

Marian Dumitrescu este actualul sef al Corpului de Control al directorului si este mana dreapta a generalului de carton Florian Coldea pe numele acestora fiind mai multe plangeri penale care au fost musamalizate de Parchetul Militar la ordinele lui Coldea si interventia lui Kovesi.

Actualul sef al Corpului de control al Directorului SRI este col. Marian Dumitrescu care a fost șef Sector Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna.

Iata ce dezvaluiam despre acest personaj cu mult timp in urma:

Kovesi și Coldea au încălcat legislația UE și o hotărâre CEDO pentru a acoperi corupția din SRI

Într-o plângere adresată de colonelul Florin Gulianu președintelui Curții Militare de Apel București, șefa DNA și fostul prim-adjunct al directorului SRI sunt acuzați de abuzuri grave. Fostul ofițer al serviciului secret arată cum acționau procurorii militari la comandă, fără să țină cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de coruţie nu sunt secrete de stat

Acuzații grave se regăsesc într-o plângere adresată de fostul șef al al contraspionajului din SRI Prahova președintelui Curții Militare de Apel București, intrată în posesia Evenimentul zilei și a publicației Incisiv de Prahova. În documentul transmis instanței militare pe 24 decembrie 2014, colonelul în rezervă Florin Gulianu face dezvăluiri uluitoare și extrem de grave despre modul în care DNA înţelege să facă „anchete penale” în cazurile care nu-i convin şi în care nu are interes.

În motivarea plângerii, Gulianu susţine că procurorii militari ai DNA acţionau la comanda lui Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului SRI, prin intermediul Laurei Codruța Kovesi, șefa procurorilor anticorupție.  Despre Kovesi, Evenimentul zilei a dezvăluit că a avansat în funcțiile de procuror general și cea de șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) grație lui Florian Coldea, trecut în rezervă, în ianuarie2017, după dezvăluirile ex-deputatului Sebastian Ghiță, dat în urmărire internațională.

Fapte pentru care România a fost condamnată

Gulianu i-a sesizat șefului Curții Militare de Apel că cei doi, Coldea și Kovesi, nu au ţinut cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de corupţie nu sunt secrete de stat și  sunt mai importante decât apărarea imaginii SRI. „Grav este că, pentru astfel de atitudini prosesual penale ale magistraților, România a fost, de mai multe ori, condamnata de către CEDO”, subliniază Gulianu.  Fostul șef al Sectorului Contraspionaj din SRI Prahova arată că șefa DNA și fostul prim-adjunct al directorului SRI au comis aceleaşi abuzuri invocate de CEDO în cauza Bucur şi Toma împotriva României, în urma căreia statul român a fost condamnat. Bucur este fostul căpitan SRI care, în 1996, a ieşit într-o conferinţă de presă şi a spus că sunt ascultate telefoanele unor jurnalişti, oameni politici şi membri ai societăţii civile şi a fost condamnat de Tribunalul Militar, în 1998, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru furt, culegere şi transmitere de informaţii, respectiv divulgare sau folosire de informaţii cu caracter secret. CEDO a spus, clar, în decizia din 2013, că deconspirarea unor abuzuri, chiar şi în SRI, nu sunt fapte penale. Bucur a fost reabilitat printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe 11 februarie 2016. A murit pe 11 decembrie 2016, fără ca SRI îl repună în drepturi.

CEDO:„Sistemul distruge democrația, sub pretextul apărării ei”

În Hotărârea din 8 ianuarie 2013, în cauza Bucur şi Toma împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) formulează, multe critici la adresa SRI şi a Guvernului României. „Pe de altă parte, însăşi Curtea a fost preocupată să se convingă în repetate rânduri de existenţa unor garanţii corespunzătoare şi suficiente împotriva abuzurilor în materie, întrucât un sistem de supraveghere secretă destinat apărării siguranţei naţionale implică riscul de a submina, ba chiar de a distruge, democraţia sub pretextul apărării ei”, se arată în motivarea CEDO. Judecătorii Curții Europene au concluzionat că „interesul general pentru divulgarea unor informaţii privind acţiuni nelegale în cadrul SRI este atât de important într-o societate democratică, încât depăşeşte interesul de a menţine încrederea publicului în această instituţie”.

CE: „Corupția nu este secret de stat”

Fostul colonel de la contraspionaj invocă, în demersul său, articolul 6, paragraful 2 al CEDO și arată că, la 19 aprilie 2007, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluţia 1551 (2007) privind echitatea procedurilor judiciare în cazurile de spionaj sau divulgare a secretelor de stat. Paragraful relevant în acest caz este 10.1 care arată: „Informaţiile care aparţin domeniului public nu pot fi considerate secrete de stat, iar divulgarea lor nu poate fi asimilată spionajului şi reprimată că atare, chiar dacă persoană implicată culege, sintetizează, analizează sau comentează informaţiile respective. Acelaşi lucru este valabil pentru participarea la cooperare ştiinţifică internaţională şi pentru denunţarea corupţiei, a încălcării drepturilor omului, a distrugerii mediului sau a oricărui alt abuz de putere din partea autorităţilor publice (whistle-blowing).”

Criticile unui judecător CSM la adresa procurorilor

Tot în plângere, Florin Gulianu arată că celelalte secţii ale DNA soluţionează dosare complexe de corupţie, dar nu şi Secţia Militară, unde erau cercetaţi şefi din SRI, acuzaţiile ducând până la vârful ierarhiei, adică la Coldea. Gulianu spune, în context, că procurorii au neglijat menirea magistraturii şi aminteşte de criticile aduse Laurei Kovesi de către judecătorul CSM Mircea Aron, care spunea că procurorii DNA ar trebui să citească timp de o săptămână, în fiecare zi, Legea 303/ 2004 privind statul judecătorilor şi procurorilor. Fostul ofiţer SRI mai spune că un ofiţer din Direcţia de Securitate Internă a SRI, Marian Dumitrescu, a ascuns un raport cu un ordin rezolutiv de demitere a şefului SRI Prahova, semnat de fostul director Radu Timofte, după ce Marin Constantin a fost prins furând din fondurile operative, semnând în fals în numele unei surse de informaţii. Ar fi rămas în funcţie printr-o intervenţie la fostul premier Adrian Năstase, facilitată de Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova şi pusă în practică de fostul prim-adjunct al directorului SRI, generalul Vasile Iancu. Un alt ofiţer SRI, cpt. Valentin Teodorescu, care îl acuza pe seful SRI Prahova de fals, abuz şi favorizarea infractorului, a fost îndepărtat şi el din sistem. Că acesta era un specialist, stă dovadă faptul că acesta a fost numit de Preşedintele României procuror la Târgu Secuiesc.

Coldea, „spălat” de Văetiși

Florin Gulianu susține că trei ofițeri ofițeri au fost sancționați și dați afară pentru abateri disciplinare inventate, pe baza unor înscrisuri contrafăcute, „numai ca o contramăsură lamentabilă la faptul că au raportat constant adevăruri care nu convin conducerii”. Grav este că, susține Gulianu, „pentru atingerea acestui scop ignobil, s-a apelat la tertipuri pseudo-juridice, bazându-se pe pactizarea procurorilor militari de la DNA cu propria lor cauza nelegitimă”,  prin nesancționare a vinovaţilor și pentru „interese personale de menţinere la comandă / conducere”. Procurorul militar Marian Văetişi a clasat „în orb” dosarul în care era incriminat Florian Coldea, fără a solicita şi examina dovezile indicate de Florin Gulianu. Cu toate acestea, magistratul DNA a stabilit că „faptele nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârşite cu vinovăţie”.

Compania „selectă” a ofițerilor acuzați de corupție

Plângerea fostul șef de la contraspionaj  a fost îndreptată împotriva Ordonanţei DNA de clasare şi disjungere a cauzei nr. 109/P/2014 din 31.10.2014, dată de procurorul militar colonel Marian Văetişi. Prin acea ordonanță, procurorul DNA a decis să nu îl trimită în judecată pe fostul şef al lui Florin Gulianu de la SRI Prahova, colonelul Constantin Marin, acuzat de mai multe fapte de corupție sau asimilate corupției, alături de Florian Coldea și alți nouă ofițeri SRI. La acel dosar, Florin Gulianu a depus documente care susțin acuzațiile împotriva lui:

–          Constantin Marin, fost șef SRI Prahova: abuz în serviciu, delapidare și infracțiuni de corupție sau asimilate infracțiunilor de corupție, așa cum prevedea vechiul Cod Penal și legea pentru combaterea evaziunii fiscal;

–         Florian Mihail Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și contra intereselor publice, în formă continuată, instigare la abuz în serviciu în forma continuată, omisiunea sesizarii organelor judiciare și uzurparea funcției, deoarece a luat decizii prin care s-au acoperit faptele penale sesizate de mai mulți ofițeri,   în numele fostului director al SRI, George Maior.

Ceilalți ofițeri sunt considerați coautori sau complici la faptele celor doi, fiind acuzați de abuz în serviciu, fals intelectual, și uz de fals:

– General de brigadă Vasile Ghiță, șeful Direției Generale Securitate Internă;

–  Colonel Bogdan Pasăre,  șeful Direcției Generale Managementul Resurselor Umane si Organizare;

–  Căpitan George Damureanu, șef birou avize NATO din cadrul Direcției Generale Securitate Interna, membru al comisiei de verificare specială;

–  Colonel Gabriel Anghel, din Corpul de Control al directorului SRI, șeful comisiei de verificare specială (acțiune efectuată în perioada decembrie 2013 – februarie 2014);

–  Lt. col. Georgescu, de la Direcția Juridică, membru în comisia de „verificare specială”;

–  Lt. col. Marian Dumitrescu, șef Sector Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna, care a realizat, pe data de 04.06. 2014, interviul de securitate cu Florin Gulianu;

–  Colonel Marius Vrânceanu, locțiitor al șefului Corpului de Control al SRI, inginer, șeful comisiei de soluționare juridică, pe excepții și pe fond, a contestației formulată de ofiţer împotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă” și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;

–  Căpitan Mihnea Neagu, șef Birou Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna, membru al comisiei de soluționare juridică, pe excepții și pe fond, a contestației formulată impotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă” și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;

–  Maior George Bogdan Alexandru, șef sector în cadrul Direcției Generale Securitate Internă,  al doilea ofițer intervievator la interviul de securitate din 04.06. 2014.

Sancționat pe baza unui ordin inexistent

Toți cei enumerați de Florin Gulianu în plângerea adresată președinteluli Curții Militare de Apel sunt acuzați că au întocmit, aprobat sau au avizat, după caz, rapoarte nereale despre el și despre alți doi ofițeri, ori au omis, cu bună știință, să înregistreze unele date sau împrejurări  care îl acuzau pe șeful SRI Prahova, colonelul Constantin Marin. Toate acestea au avut drept consecință sancționarea disciplinară a lui Gulianu, eliberarea sa din funcția de șef sector, punerea la dispoziție, mutarea la altă unitate, pe profil neoperativ, nerevalidarea avizului de securitate și, în final, trecerea în rezerva, din oficiu, din motive imputabile colonelului. În context, ofițerul de la contraspionaj arată că nu a fost sancționat de o comisie numită de directorul SRI, așa cum este legal, ci de o altă entitate, respective de unitatea central „Securitate internă”.  Ca o confirmare a abuzurilor, Gulianu punctează pe un fapt șocant: a fost sancționat pe baza unei dispoziții inexistente. Mai exact, în adresa nr. 01410542 / 27.02.2014 a Direcției Generale Resurse Umane și Organizare i s-a comunicat că a fost sancționat disciplinar în baza în ordinului directorului (OD) SRI nr. 00894/04.03.2003. Însă, literele și textele invocate nu există în acel ordin, ci într-altul, din 2005.

Ordin să nu își mai vadă prietenii

Despre  maiorul George Bogdan Alexandru, Florin Gulianu susține că a dat ordin, în toamna anului 2012, prin care lui Gulianu să i se interzică să mai întrețină legaturile interumane cu doi prieteni personali și de familie, cu care se cunoștea din copilărie și din școală, respectiv parlamentarii de la aceea vreme Daniel Savu si Ion Eparu. „Pretextul penibil”: o continuare a comunicării / contactelor cu aceștia, l-ar face vulnerabil deoarece cei doi dezvoltă un potențial contrainformativ care prejudiciază SRI.

Asta este noua fata a SRI, rotirea cadrelor si promovarea slugilor statului paralel in functii cheie. (Ec Adrian Radu).

 

Actualitate

Northrop Grumman se alătură proiectului Hermeus: sisteme de misiune pentru drona supersonică Quarterhorse

Publicat

pe

De

Northrop Grumman va furniza sisteme de misiune pentru aeronavele dezvoltate de startup-ul Hermeus, consolidând echipa industrială care lucrează la drona de mare viteză Quarterhorse.

Potrivit unui comunicat publicat joi de Hermeus, Northrop va contribui la proiectarea, dezvoltarea, integrarea și susținerea sistemelor integrate de misiune. Parteneriatul ar putea dota aeronavele companiei cu tehnologii de detecție, comunicații, navigație și comandă-control, astfel încât acestea să poată îndeplini misiuni mai complexe.

„Construim o nouă clasă de aeronave, care le oferă militarilor viteză, rază de acțiune și flexibilitate sporite, integrându-se totodată în forța existentă”, a declarat Zach Shore, directorul general al Hermeus. El a adăugat că sistemele Northrop Grumman, testate în condiții operaționale, ar putea extinde capacitățile aeronavelor și accelera intrarea lor în serviciu.

Quarterhorse țintește viteze de până la Mach 3

Înființată în 2018, Hermeus dezvoltă drona Quarterhorse cu finanțare de la Unitatea de Inovare în Apărare a Pentagonului. Oficialii militari și-au exprimat un interes puternic față de proiect, iar compania urmărește ca aeronava să atingă viteze de până la Mach 3, printr-un proces de dezvoltare bazat pe testare și îmbunătățiri succesive.

Drona a depășit viteza sunetului la începutul acestui an. Northrop Grumman a precizat, într-un comunicat separat, că va integra propriile sisteme de misiune pe Quarterhorse.

Kyle Mimken, manager de program la Northrop, a declarat că firma va contribui cu tehnologii de război electronic, comunicații, detecție și navigație, precum și cu experiența necesară pentru integrarea încărcăturilor utile și proiectarea sistemelor. El nu a dezvăluit ce echipamente specifice vor fi instalate, dar a spus că acestea ar trebui să sporească supraviețuirea și eficiența aeronavei.

Prioritatea imediată, a explicat Mimken, este integrarea sistemelor de misiune și coordonarea cu Hermeus pentru pregătirea testelor de zbor. Northrop estimează că va începe, în timpul verii, testarea unor componente ale kitului de misiune în propriile medii de testare.

Anduril și Pratt & Whitney completează echipa

Intrarea Northrop Grumman în proiect vine după ce Hermeus a anunțat, în septembrie, un acord cu firma de tehnologie militară Anduril, care va furniza software de autonomie pentru viitoarele teste de zbor.

Quarterhorse este propulsată de motorul F100, fabricat de Pratt & Whitney. La scurt timp după anunțarea parteneriatului cu Anduril, reprezentanții Hermeus au declarat că au ajuns la un acord cu Pratt pentru a produce motorul F100 sub licență — o premieră pentru o companie americană. Hermeus consideră că înțelegerea ar putea să o transforme într-unul dintre foarte puținii constructori de aeronave cu integrare verticală aproape completă.

De la drona supersonică la aeronava hipersonică

Hermeus dezvoltă și un motor propriu de tip ciclu combinat bazat pe turbină — TBCC — pornind de la F100. Acest tip de propulsie combină o turbină cu reacție și un motor ramjet într-un sistem integrat, conceput pentru a împinge aeronava la viteze hipersonice, de peste Mach 5.

Conceptul TBCC al companiei, numit Chimera, este destinat aeronavei hipersonice pe care Hermeus o proiectează sub numele Darkhorse.

Publicitate: accelerarea inovării în domeniul apărării

L3Harris promovează o abordare bazată pe produse, cu soluții configurabile și testate, menite să poată fi adaptate mai multor platforme și misiuni. Printre exemple se numără receptorul GPS anti-bruiaj TruNav și răcitorul criogenic B5000.

Compania susține că astfel de soluții pot accelera livrarea tehnologiilor verificate către militari.

Citeste in continuare

Actualitate

Revoluție la Pentagon: Planul radical de a ridica forțele speciale la rang de putere militară

Publicat

pe

De

Secretarul american al Apărării a inițiat o ofensivă strategică menită să transforme radical influența forțelor speciale în cadrul arhitecturii militare. Printr-o directivă ce promite să redeseneze raporturile de putere la vârful Pentagonului, este vizată ridicarea rolului civil principal pentru operațiuni speciale la un rang echivalent cu cel al secretarilor departamentelor militare, o schimbare ce ar conferi acestui segment o autoritate fără precedent în procesul decizional și în alocarea resurselor.

O ambiție legislativă de calibru înalt

Obiectivul central al acestei restructurări este transformarea funcției de asistent al secretarului apărării pentru operațiuni speciale și conflicte de intensitate redusă (ASD-SOLIC) într-o poziție de subsecretar pentru servicii strategice (OSS). Această mutare fundamentală, care ar plasa forțele speciale într-o sferă de influență mult mai extinsă, necesită însă un gir parlamentar ferm. Echipa legislativă a departamentului a primit deja sarcina de a elabora propunerile necesare pentru a transpune această viziune în realitate juridică. Până la obținerea aprobărilor din partea Congresului, biroul va adopta, neoficial, titulatura de „asistent al secretarului de război pentru Biroul Serviciilor Strategice”, o strategie menită să pregătească terenul pentru validarea oficială ulterioară.

Reformă birocratică pentru acces la decizia de vârf

În paralel cu demersurile legislative, se acționează intern pentru a consolida imediat autoritatea acestui birou. Printr-o reîncadrare în „Codul 2” al ordinii de precedență a Pentagonului, structura va beneficia de un acces privilegiat la consiliile de decizie de cel mai înalt nivel. Astfel, reprezentanții forțelor speciale vor fi prezenți direct în forumurile de planificare strategică, în gestionarea cerințelor comune și în supravegherea programelor sensibile, alături de secretarii serviciilor militare, asigurându-se că interesele acestui segment sunt integrate în inima strategiei de apărare.

Resurse financiare și umane: O prioritate strategică

Implementarea acestei paradigme include și un transfer masiv de capacități. Într-un interval de 60 de zile, 75 de civili și 25 de membri ai personalului întrunit vor fi realocați acestui birou, consolidând substanțial baza sa operațională. Totodată, a fost impusă identificarea a 45 de milioane de dolari anual, proveniți din fondurile de operațiuni și întreținere, pentru a asigura sustenabilitatea noii structuri. Totodată, se impune o evidență distinctă a forțelor speciale în documentele oficiale de planificare, cerându-se prioritate maximă pentru investițiile în modernizare și dotări. Acest semnal clar indică intenția de a crește semnificativ ponderea operațiunilor speciale în bugetul total al apărării, aliniind resursele cu obiectivele dinamice ale noii conduceri.

Vocile sceptice: Eficiența, sub semnul întrebării

Proiectul nu este lipsit de critici, ridicând semne de întrebare asupra limitelor autorității executive în raport cu legislativul. Experții subliniază că atât restructurarea de amploare, cât și alocarea fondurilor necesită un proces riguros de autorizare și aprobare bugetară în Congres, proces care ar putea întâmpina rezistențe. Mai mult, voci din mediul academic și strategic pun la îndoială însăși oportunitatea acestei concentrări de putere, argumentând că o investiție disproporționată în forțele speciale ar putea neglija nevoile forțelor convenționale. În final, această inițiativă reaprinde dezbaterea clasică privind echilibrul corect între forțele de elită și capacitatea militară generală în atingerea obiectivelor de securitate națională.

Citeste in continuare

Actualitate

Kievul cere extinderea acoperirii Starshield pentru a contracara atacurile balistice rusești

Publicat

pe

De

Ucraina vrea acces la rețea dincolo de graniță

Producătorul ucrainean de rachete Fire Point solicită extinderea licențelor pentru rețeaua militară Starshield, operată de SpaceX, astfel încât aceasta să poată fi folosită și în zone aflate la 200–300 de kilometri dincolo de teritoriul Ucrainei. Directoarea executivă a companiei, Iryna Terekh, susține că o asemenea schimbare ar putea ajuta Kievul să identifice și să urmărească lansatoarele rusești de rachete balistice aflate în apropierea graniței.

Solicitarea vine în contextul discuțiilor dintre Kiev și Washington privind reînnoirea contractului de utilizare a rețelei. Acordul actual ar urma să expire la mijlocul anului 2027, iar negocierile pentru o nouă înțelegere au început în această lună.

În prezent, acoperirea Starshield este limitată la teritoriul Ucrainei. Potrivit lui Terekh, restricția permite folosirea sistemului în misiuni desfășurate în teritoriile ocupate temporar, dar nu și pentru urmărirea țintelor de pe teritoriul rus, de unde, afirmă ea, sunt lansate numeroase rachete balistice.

Starshield, sub controlul Ministerului Apărării

Terekh a precizat că Ucraina utilizează Starshield în scopuri militare, nu serviciul civil Starlink. Licențele pentru terminale sunt emise și administrate de Ministerul Apărării ucrainean, care păstrează controlul guvernamental asupra utilizării lor. Fire Point are voie să instaleze echipamentele, dar nu să le pună la dispoziția altor entități.

Directoarea companiei a afirmat că o modificare recentă a funcționării rețelei a coincis cu defecțiuni ale unor drone și sisteme de apărare, soldate cu pierderi militare și civile. Ucraina ar fi găsit o soluție alternativă pentru a depăși limitările impuse de Statele Unite, însă aceasta ar asigura doar 15–20% din capacitatea Starshield, potrivit estimării sale. Terekh nu a oferit detalii despre metoda folosită.

Ea a subliniat că alternativa nu poate înlocui rețeaua nici ca preț, nici ca posibilitate de extindere. Totodată, a susținut că licențierea Starshield pentru utilizarea pe platforme mobile este un avantaj față de Starlink, ale cărui terminale civile ar fi destinate, în principal, utilizării statice. Terminalele Starshield pot fi instalate pe drone, vehicule și alte platforme aflate în mișcare, în anumite limite de viteză.

Kievul mizează pe un nou sistem antirachetă

În timp ce Ucraina se confruntă cu atacuri balistice repetate și cu întârzieri în livrarea sistemelor americane Patriot, Fire Point lucrează la sistemul antirachetă Freya, dezvoltat împreună cu compania suedeză Saab și alți parteneri.

Terekh a declarat că testele sistemului sunt prevăzute pentru acest an, iar interceptarea unei ținte balistice este așteptată anul viitor. Ea a descris Freya drept o soluție interoperabilă, fără dependența de un singur furnizor, și a susținut că sistemul ar putea fi produs în masă la un cost mai redus decât Patriot.

Rachetele FP-7 și FP-9 se apropie de noi teste

Pe plan ofensiv, Fire Point afirmă că racheta balistică tactică FP-7, cu o rază de acțiune de până la 250 de kilometri, a trecut recent printr-o primă lansare în condiții de luptă. Compania spune că a analizat datele obținute, a actualizat sistemul și se pregătește pentru o nouă etapă de testare, după care ar putea încheia un contract de producție în serie.

Pentru racheta FP-9, despre care Fire Point afirmă că poate atinge ținte aflate la distanțe de până la 850 de kilometri, Terekh anticipează un prim test de luptă până la sfârșitul anului.

Compania a mai revendicat o serie de lovituri la mare distanță în interiorul Rusiei, prezentate în materiale video furnizate de aceasta. Printre atacurile menționate se numără lovituri asupra unor obiective industriale și logistice din Omsk și Togliatti, asupra unor depozite de petrol, a unui centru de date și a unui pod feroviar din Sankt Petersburg, precum și asupra unui centru de date al Sberbank din Balakovo.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv8 ore ago

„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă

Justiție cu frâna de mână trasă: doi ani ca să primești un „apreciem” Doi ani. Atât i-a trebuit Ministerului Afacerilor...

Exclusivo zi ago

M.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar

În Poliția Română s-a inventat, în sfârșit, o politică de sănătate publică: dacă îndrăznești să te îmbolnăvești, îți taie weekendurile....

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei

Conducerea IPJ Prahova: cine le mai ține „palma” și „trena”? IPJ Prahova pare un serial de proastă calitate, dar cu...

Exclusiv2 zile ago

M.A.I. – Fișa postului: „Du-te la casierie după 1,5 lei și vino la sediu după o hârtie pe care ți-o puteam trimite pe mail”

Birocrația la minut: mail cu ștampilă, dar fișa postului doar la ghișeu În România anului 2026, statul digitalizat funcționează așa:...

Exclusiv2 zile ago

Tribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi

Un raport de audit de conformitate ad‑hoc al Curții de Conturi a României, Camera de Conturi Prahova, desenează un tablou...

Exclusiv3 zile ago

Ministrul care pune apa în mișcare: Florin Barbu, omul fermierilor după 1990

Sub titlul simplu, dar devastator pentru indiferența de până acum – „Dați-ne apă pe canale și restul facem noi!” –...

Exclusiv3 zile ago

Directorul din borcanul cu mercur și Generalul Gărzii de Fum – Cum s-au transformat APM Prahova și Garda de Mediu în firmă de pază pentru mafia deșeurilor

Biroul unde mediul moare cu ștampilă Oficial, pe siglă scrie „Agenția pentru Protecția Mediului Prahova” și „Garda Națională de Mediu...

Exclusiv3 zile ago

Pensiile militare, înghețate la cuptor: Guvernul promite 7,3%, dar scoate tava cu mâna înapoi

Promisiunea de An Nou – „Luați de aici… dacă mai rămâne ceva” De la 1 ianuarie 2027, pensiile militare de...

Exclusiv3 zile ago

Șeful ‘perfect’ al Poliției Arad: 8 luni la butoane, apoi declarat inapt psihologic. Restul e liniște în minister

„Omul de nădejde” al chestorului: 8 luni șef, apoi picat la psihologic În România, țara unde „merge și-așa” e politică...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova, girofarul și izul de alcool: polițiști din Boldești-Scăeni, opriri pe DN1

„Pișior” și „Mănuță”, în control pe șosea Pe 11 noiembrie 2026, doi polițiști din Boldești-Scăeni au circulat cu autospeciala pe...

Exclusiv4 zile ago

Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE

Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional Primăria care funcționează pe încredere, nu pe...

Exclusiv4 zile ago

Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE

Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează Potrivit Curții de Conturi a...

Exclusiv4 zile ago

Gherghița – Prahova, campioană la „bugetul invizibil”: taxe uitate, datorii prescrise și acte dispărute din arhivă – I – (DOCUMENTE)

La Primăria Gherghița, veniturile locale par să fi avut parte de un tratament special: unele au fost calculate prea timid,...

Exclusiv4 zile ago

Paradisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești

În plină „situație dificilă”, fabrica Coca‑Cola Ploiești reușește, culmea, să fie din ce în ce mai „inovatoare”. Nu neapărat datorită...

Exclusiv4 zile ago

Polițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină

Cine e, de fapt, „șoferul primarului” Vlăduț nu e nici șoferul personal al primarului, nici bodyguardul lui de campanie și...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv