Actualitate
BOMBA IN DOSARUL COLONELULUI DRAGOMIR

Curtea de Apel Bucuresti a sesizat Sectia pentru investigarea magistratilor fata de procurorul militar DNA Mihai Gheorghe, pentru obstructionarea justitiei, si fata de judecatorul CAB Florin Purigiu, pentru abuz in serviciu si fals intelectual. CAB cere adresa SRI care poate demasca implicarea Serviciului, pe Protocol cu DNA, in dosarul lui Dragomir, conform colegilor de la Lumea Justitiei.
Lucruri de-a dreptul explozive se intampla in dosarul colonelului SRI (r) Daniel Dragomir. Curtea de Apel Bucuresti a dispus sesizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie fata de procurorul militrar DNA Mihai Gheorghe in vederea efectuarii urmaririi penale pentru obstructionarea justitiei si fata de judecatorul CAB Florin Purigiu in vederea efecturarii urmaririi penale fata de abuz in serviciu si fals intelectual. Decizia a fost luata la termenul din 14 noiembrie 2018 de catre judecatorii CAB Ovidiu Richiteanu Nastase si Ciprian Ghita, cei care judeca dosarul colonelului Daniel Dragomir (foto), dosar in care ofiterul SRI a fost trimis in judecata de DNA, dar achitat la fond pentru toate pretinsele acuzatii de coruptie pentru care a fost tinut in arest preventiv 192 de zile, primind in schimb o condamnare cu chiu, cu vai la 1 an cu suspendare pentru participatie improrie la fals in inscrisuri sub semnatura privata.
Sesizarea Sectiei de investigare a infractiunilor din justitie vine dupa ce Daniel Dragomir, a facut o dezvaluire de proportii. Mai exact, Dragomir a devoalat faptul ca procurorul DNA Mihai Gheorghe ar fi mintit judecatorul fondului, Mihai Balanescu de la Tribunalul Bucuresti. Procurorul DNA Mihai Gheorghe ar fi refuzat sa ii puna la dispozitie judecatorului Balanescu o serie de documente pe care acesta le ceruse, pe motiv ca nu le-ar detine, documente care in realitate se aflau la DNA inca dinainte de arestarea colonelului SRI (click aici pentru a citi).
In ceea ce-l priveste pe judecatorul Florin Purigiu, Curtea de Apel Bucuresti a dispus sesizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie in conditiile in care acesta a intrat in completul investit cu judecarea apelului din dosarul lui Dragomir, desi el fusese tocmai cel care emisese autorizatiile de interceptare, filaj si supraveghere fata de colonelul SRI si sotia acestuia. Purigiu a intrat in dosar in mai multe termene, facand intr-un final cerere de abtinere, in martie 2018 (click aici pentru a citi).
Oricum, judecatorii Ovidiu Richiteanu Nastase si Ciprian Ghita merita felicitati pentru hotararea de sesizare a Sectiei de investigare a infractiunilor din Justitie. Este practic prima instanta care trimite catre noua sectie un caz cu posibile infractiuni comise de magistrati in instrumentarea si solutionarea unui dosar.
Adresa de la SRI. Fostul sef ANAF adus cu mandat
Pe de alta parte, la acelasi termen din 14 decembrie 2018, judecatorii CAB Ovidiu Richiteanu Nastase si Ciprian Ghita au mai luat o decizie extrem de importanta. Acestia au cerut de la Tribunalul Bucuresti o adresa SRI din ianuarie 2016, adresa care din informatiile pe care le detinem poate arunca in aer dosarul lui Dragomir, aratand implicarea SRI, pe Protocol cu DNA, in instrumentarea cauzei.
Nu in ultimul rand, judecatorii Ovidiu Richiteanu Nastase si Ciprian Ghita au decis chemarea la termenul din 7 decembrie 2018 a fostului ministru al Agriculturii Daniel Constantin. Tot atunci urmeaza sa fie adus cu mandat de aducere si fostul sef al ANAF Gelu Diaconu. Acesta din urma a fost audiat in faza de fond, insa la apel nu s-a mai prezentat. Audierile lui Daniel Constantin si Gelu Diaconu in dosar au loc in contextul in care denuntatorul lui Dragomir, afaceristul Rami Ghaziri, ar fi sustinut ca ofiterul SRI ar fi facut interventii in favoarea sa pe langa cei doi demnitari.
Iata minuta Curtii de Apel Bucuresti:
“Solutia pe scurt: Acorda termen de judecata la data de 7 decembrie 2018, ora 11:00, sala p-134 pentru cand se citeaza martorul Daniel Constantin, conform procedurii obisnuite si martorii Vatafu Catalin si Diaconu Gelu Stefan cu mandate de aducere.
Dispune trimiterea sesizarii la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, competenta sa efectueze urmarirea penala, cu privire la procuror Mihai Gheorghe sub aspectul savarsirii infractiunii de obstructionarea justitiei prev. de art. 271 lit. b din Codul penal si cu privire la judecatorul Purigiu Florin sub aspectul savarsirii infractiunilor de abuz in serviciu prev. de art. 297 cod penal si de fals intelectual prevazut de art. 321 cod penal. Sesizarii ii vor fi atasate, în copie, actele depuse la dosarul prezentei cauzei de avocatul inculpatilor, incheierea de sedinta din 30.04.2014 pronuntata in dosarul nr. 14738/3/2014 al Tribunalului Bucuresti, precum si o copie a incheierii de sedinta de la termenul de astazi, pentru verificarea aspectelor semnalate, din perspectiva penala.
Emite adresa catre Tribunalul Bucuresti – departamentul informatii clasificate pentru a inainta in conditii de confidentialitate, conform dispozitiilor legale, adresa nr. 001012981 din 5.01.2016 a SRI UM 0198, inregistrata sub nr. 0092 din 06.01.2016, la compartimentul informatii clasificate al Tribunalului Bucuresti. Pronuntata in sedinta publica azi, 14.11.2018”. (Irinel I.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 21 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”