A iesit la iveala recent protocolul de colaborare intre SRI si Inspectia Judiciara (IJ) careia doamna Dana Garbovan, presedinta uneia dintre asociatiile profesionale ale magistratilor – UNJR – ii face o analiza de text vorbind despre principii fundamentale precum: „independenta justiției”, garantiile oferite cetatenilor privind deplina libertate a magistratilor in solutiile si hotararile ce le iau, s.a.m.d. In realitate, UNJR cunostea colaborarea intre SRI si IJ precum si faptul ca aceasta este mult anterioara anului 2016, cand a fost semnat acest Protocol, asa cum cunoaște si circumstanța ca aceasta cooperare continua nestingherita si astazi, dupa denuntarea acestei forme de politie politica. Ca sa mentionez doar o situatie cu care ma confrunt in prezent, am sa relatez felul cum Inspectia Judiciara “aranjeaza” anchetele disciplinare impotriva judecatorilor incomozi, cum sunt cei ce ar indrazni sa faca publica adevarata stare de lucruri din sistem, sau ar indrazni sa se opuna “sarcinilor” ilegale ce li se traseaza, precizeaza pe pagina sa de socializare judecatoarea Mihaela Ciocea de la Curtea de Apel Bucuresti.

Sub titlul “Tensiuni fara precedent la Curtea de Apel Bucuresti” Romania Libera scria pe 18.03.2018 despre un conflict izbucnit la Sectia I-a Penala inca din 2017 intre cativa judecatori. Nu rezulta din articol faptul ca, dupa ce doamna judecator Daniela Panioglu a sesizat Inspectiei Judiciare niste neregularitati din activitatea profesionala a judecătorului Florin Purigiu, in final, Inspectia Judiciara a respins sesizarea doamnei Panioglu, dar a initiat la adresa acesteia o alta actiune disciplinara, finalizata cu o sanctiune de suspendare din functie pe cateva luni. In promovarea actiunii si obtinerea solutiei de sanctionare IJ a folosit marturia judecatorului Florin Purigiu.
Majoritatea celor din sistem stiu ca Danilela Panioglu e un om itegru si intransigent si, pe cale de consecinta, un judecator incomod intr-un sistem ce a transformat judecatorii in simpli functionari obligati sa se supuna ordinelor superiorilor, deci, renuntand de facto la INDEPENDENTA JUDECATORULUI, piatra de temelie a independentei justitiei.

Doar 4 luni mai tarziu, presa scrie din nou despre o actiune disciplinara in care Inspectia Judiciara a cerut suspendarea din functie a altui judecator, Alexandru Ghita, de la aceasi Sectie a I-a a Curtii de Apel Bucuresti, iar aceasta ancheta se bazeaza, din nou pe marturia aceluiasi Florin Purigiu, privitor la care judecatorul Ghita Ciprian sesiza superficialitatea in activitatea profesionala. (Sursa Zilei, 12.07.2018, CSM respinge sespendarea din sistem a unui judecator).

De cateva saptamani, acelasi martor de serviciu folosit de catre Inspectia Judiciara (in colaborare cu conducerea Curtii de Apel) ma ameninta ca imi face sesizari disciplinare la conducerea Curtii si la Inspectia Judiciara, iar asta, dupa aproape 5 luni in care a cautat sa ma sicaneze sub orice forma pentru a ma acuza, apoi, ca eu “ii impiedic pe ceilalti colegi sa lucreze” sau sa imi reaminteasca zecile de actiuni promovate impotriva mea de IJ in anii 2012-2016 pentru ca denuntasem traficul de persoane facut de conducerea sistemului judiciar in favoarea expertilor ce le asigurau lobby-ul pentru MCV. Am scris pe larg in postarile mai vechi de pe aceasta pagina cum a inceput acum 9 ani Odiseea mea cu conducerea sistemului judiciar. Am revenit la data de 7.05.2018 la CAB dupa o perioada de aproape 3 ani de suspendare, perioada in care niciodata nu a fost suspendat vreun magistrat. In cazul meu ea reflecta doar gravitatea faptelor pe care le sesizam si violenta actiunilor care cautatu sa ma reduca la tacere. La Sectia de Litigii de Munca si Asigurari Sociale, in ce birou credeti ca mi s-a impus sa stau? Cu domnul judecator Florin Purigiu, pe care conducerea Curtii de Apel, pentru a-l proteja de ostilitatea colegilor lui de la Sectia Penala l-a repartizat. In prezent, prin modalitati numai de conducerea Curtii stiute, dl.Purigiu judeca si in cauze penale si in cauze de dreptul muncii si de asigurari sociale, pronuntand solutii DEFINITIVE la doua din Secțiile Curtii de Apel Bucuresti! Nu e nevoie, probabil, sa mentionez ca Regulamentul de Organizare Interioara prevede repartizarea judecatorilor pe Sectii in functie de specializarea acestora. Cand interesele operative o cer, nicio dispozitie legala nu mai are relevanta.
“N-am ce sa vorbesc cu una ca tine, care te judeci cu Inspectia Judiciara” imi zice dl. Purigiu luni. In mod normal nici nu ar fi avut de unde sa stie un asemenea detaliu, dar, pentru ca este reprezentantul direct al IJ, acesta cunoaste imprejurari pe care le primeste, alături de instructiunile privind hartuirea celor incomozi. (Apropos, pentru instructiuni, iese periodic pe coridor pentru a vorbi la telefon).

Eu am fost, practic, reintegrata in activitate la data de 19.12.2017 dar pana astazi, 12.10.2018 nu am primit niciodata vreo atributie de serviciu. La momentul revenirii la instanta, presedinta Sectiei, Lizeta Harabagiu mi-a spus ca nu e treaba ei sa imi stabileasca atributii de serviciu si sa ma duc la CSM. Pentru ca am insistat ca potrivit Regulamentului de organizare Interioara ea are aceste atributii a chemat-o pe vicepresedinta Cristiu-Ninu sa ma ameninte ca voi fi din nou suspendata daca insist in aceasta atitudine. De atunci, desi primesc salriul de judecator, stau izolata intr-un birou si sunt, si, ca si in anii 2010-2016, sunt obietul unui experiment in care toti angajatii instantei sunt cooptati in actiuni de ostilitate pentru a ma determina sa plec de aici. Daca indraznesc sa ma opun sicanelor dl. Purigiu sare repede sa imi spuna ca eu sunt aia care “ma iau” de cei din jur pentru simplul fapt ca nu am nimic de facut. In dosarul in care ma judec cu Inspectia Judiciara, dosar 321/36/2018 al Curtii de Apel Constanta, am contestat o solutie de respingere a sesizarii mele privitor la astfel de situatii. Inspectorul sef, Lucian Netejoru, a repartizat toate sesizarile mele la inspectori care au condus anterior actiunile disciplinare impotriva mea, si care, au interesul direct sa perpetueze abuzurile in care ei insisi au fost implicati.

Tot datorita “misiunii” pe care o are, dl. Purigiu are sustinerea totala a detasamentului de jandarmi din cadrul Palatului de Justitie, cu care isi coordoneaza actiunile, a colegilor de birou si a grefierelor. Cand nu tranteste el insusi usa langa care se afla biroul meu, o trantesc grefierele sale, iar cand ies sau intru in Palatul de Justitie jandarmii de serviciu trantesc dupa mine usa. Orice sesizare adresata Inspectiei Judiciare privitor la astfel de presiuni a fost respina iar sesizarile adresate membrilor CSM au primit raspunsul secretarului general care arata ca numai IJ are competenta de a solutiona astfel de situatii.

“Important e sa ai un sef care sa nu te fu..a!” ii spunea domnul Purigiu unui coleg de birou legat de cererea pe care “martorul de serviciu” a facut-o pentru a fi numit judecator la Curtea Militara de Apel, o instanta unde va avea salariu mai mare si sporuri mult mai importante. Unde putea fi promovat un judecator care si-a dovedit loialitatea fata de Colaborarea IJ cu SRI, decat la o instanta militara? Iar “sa nu te fu..a” inseamna sa nu ai nesansa sa ajungi in vizorul vreunui sef, pentru ca, in mod clar, n-ai nicio scapare fata de “paradeala” pe care o pot pune la cale institutiile de forta in colaborare cu cele din sistemul judiciar.

Jurnalistul Ionut Popescu mentiona situatia in care fostul procuror-sef DNA isi astepta pe scarile institutiei, cu un ranjet pe fata, inculpatii adusi la arestare si arata ca, n-ar fi banuit nimeni existenta unor astfel de “monstri” fara marturiile unor inculpati. E de ajuns sa îl auzi pe dl. Purigiu laudandu-se ca datorita lui un judecator a fost deja sanctionat, (Daniela Panioglu) iar altul e in procedura disciplinara (Ciprian Ghita) si veti realiza ca numarul monstrilor e mult mai mare si fac parte dintre magistratii pentru care nu exista lege.

UNJR-ul doamnei Dana Garbovan are cunostinta de dimensiunea multora dintre atrocitatile comise prin colaborarea intre IJ si SRI, precum si faptul ca acestea depasesc cu mult dimensiunile unei “supravegheri preventive” a magistratilor sau a colaborarii cu stergerea oricarei urme. Asociatia a ignorat insa constant orice solicitare de sprijin care ar fi trebuit sa imbrace doar forma denuntarii ilegalitatilor.

“Supravegherea operativa” a unui magistrat nici macar nu presupune ca aceasta sa fie urmata de un dosar disciplinar. Se poate reduce la haituirea sau sicanarea magistratului si a familiei lui, la domiciliul, prin actiuni zilnice intinse pe o perioada de mai multi ani. Am descris in postari mai vechi felul cum au fost afisate in liftul din imobilul unde locuiesc, precum si la intrarile acestuia, decizia presedintei Curtii de Apel prin care mi se interzice sa intru in orice alta incapare a instantei in afatra de biroul in care se afla si “martorul de serviciu”. Au fost postate de o familie ce a fost adusa la mine in bloc, ca si chiriasa, odata cu dispunerea suspendarii. Atat sotul cat si sotia au avut ca misiune sa imi iasa in cale in fiecare zi si sa ma insulte sunandu-mi ca sunt nebuna si sa ma loveasca. Amandoi mi-au repetat ani de zile aceasi obscenitate zilnic: “sa imi sugi…” Desi n-ar fia vut de unde sa stie unde lucrez mi-au facut apoi sesizare la Inspectia Judiciara pretinzand ca eu iii hartuiesc pe ei. Nici macar nu au fost singurii. Presedintele Asociației de Proprietari a mobilizat apoi cat mai multi vecini in a-mi adresa insulte si a ma lovi. Tot ei faceau apoi plangeri penale pe baza carora echpaje de politie m-au cautat ani de zile sa ma ameninte cu urmarirea penala. Amenintarile cu moartea au fost doar apogeul si situatiile ar fi continuat daca nu ne adresam unei instante internationale.
Sub “supravegherea preventiva” SRI si IJ ii pot da afara din serviciu pe membrii de familie ai magistratilor neascultatori si lasa fara orice sursa de venituri pentru ca in final, sa “aranjeze” punerea sub urmarire penala atat a magistratului cat si a membrilor lui de familie.

In postarea sa din 9.10.2018 jurnalista Sorina Ruxandra Matei scrie ca inspectorul adjunct al IJ, Gheorghe Stan, nu a facut in viata lui un dosar, dar se pregateste sa fie numit inspector sef. Sorina Matei nu e o naiva, dar pentru o persoana din afara sistemului judiciar e probabil greu de crezut nivelul de ticalosie existent in interiorul acestuia si faptul ca singurul criteriu de indeplinit pentru a fi numit intr-o functie de conducere in sistemul judiciar este LOIALITATEA fata de Noua Securitate. Or, cum mai bine iti poti dovedi loialitatea, decat acceptand sa comiti tu insuti nelegalitati ce servesc sistemul si pe care orice om s-ar teme sa si le asume? (Paul D.).