Exclusiv
„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!
Dacă cineva mai avea vreo îndoială că la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova „școala de croitorie penală” a fostului stăpân de la DNA Ploiești, Mircea Negulescu – zis „Portocală” –, încă mai produce confecții judiciare pe bandă rulantă, realitatea din sălile de judecată vine să spulbere orice iluzie. Procurorul Eduard Stasie a comis-o din nou! Învățat cu vechile metehne ale „unității de elită”, în care rechizitoriile se scriau din imaginație literară, probele apărării se aruncau la coș, iar judecătorii erau așteptați să înghită pe nemestecate orice aberație, maestrul Stasie s-a lovit frontal de zidul legii. Iar dosarele sale penale, umflate cu pompa abuzului, încep să pice unul câte unul în fața instanței!
După scandalul monstruos din dosarul „Negoiță” – acolo unde probele fizice dispăreau în neantul IPJ Prahova, plăcile de OSB se spărgeau miraculos și se evaporau pe bază de „drafturi” nesemnate –, o nouă „boroboață” marca Eduard Stasie a fost demontată bucată cu bucată chiar în Camera Preliminară a Tribunalului Prahova, prin Încheierea din 05.11.2026 (Dosar nr. 3732/105/2026/a1).
De la placa de OSB evaporată la „PROBE NARCIS” îngropate sub preș: Marca înregistrată a lui Stasie! (aici)
Să ne amintim puțin rețeta clasică din laboratoarele unde s-a format Eduard Stasie, fostul coleg de birou și discipol al lui „Portocală”, dar și tatăl grijuliu al subinspectorului Stasie Anton de la IPJ Prahova. În dosarul nr. 4532/281/2023 (cazul cetățeanului Negoiță), deși expertizele genetice (ADN), traseologice și grafice ale propriilor instituții ale statului îi dădeau peste nas, procurorul a trimis omul în judecată. Iar când instanța a cerut corpurile delicte – celebra placă de OSB cu inscripția „TE OMOR” și bucata de cretă roz –, stupoare: dispăruseră! Au fost „restituite” fictiv printr-o ciornă oarbă din 29.02.2024, fără semnături și fără proces-verbal în sistemul ECRIS, într-un ping-pong halucinant al mușamalizării între Parchet și IPJ Prahova.
Ei bine, lupul își schimbă părul, dar năravul ba! În Rechizitoriul nr. 212/283/P/2025 din 07.08.2026, prin care l-a trimis în judecată pe agentul de poliție și șeful Postului de Poliție Chiojdeanca, Ion Narcis Florentin, procurorul a aplicat aceeași metodă a pumnului în gură și a disprețului suveran față de Codul de procedură penală.
Cum se fabrică un dosar de „mare corupție” când nu ai fapte, dar ai normă de îndeplinit? Simplu:
- Amesteci basmele cu geografia și legile abrogate: Îl acuzi pe șeful de post de la Chiojdeanca de patru infracțiuni de luare de mită (art. 289 alin. 1 C.pen. raportat la Legea 78/2000), dar uiți un detaliu elementar: să spui ce act de serviciu a încălcat! În loc de fapte concrete, trântești în rechizitoriu lozinci demne de compunerile de clasa a patra: „protejarea activității”, „neefectuarea controalelor” sau „neaplicarea sancțiunilor”.
- Ignori fișa postului, competența teritorială și legile în vigoare: În elanul său stahanovist, procurorul îl acuză pe polițist că nu a oprit camioane de lemne (deși nu avea calitatea de polițist rutier desemnat), că a pretins un laptop Lenovo pentru a nu sancționa activități comerciale de pe raza comunelor Salcia și Sângeru – adică în afara competenței sale teritoriale de la Chiojdeanca! –, ba chiar îi pune în cârcă atribuții din Legea nr. 12/1990, o lege abrogată încă din anul 2020 prin OUG nr. 212/2020! Mai mult, când probele din dosar arătau că un alt agent (Negoiu Petre) s-ar fi deplasat pentru recuperarea unor presupuse datorii de la numiții Cristean Ion Vasile și Jipa Georgian Mădălin pentru martorul-denunțător Berbec Constantin, rechizitoriul aruncă, printr-o magie neagră, totul în spatele lui Ion Narcis Florentin!
- Ascunzi cererile de probatoriu ale apărării sub un bilețel galben! Aceasta este bomboana de pe coliva profesionalismului din acest dosar. Pe 27 aprilie 2026, avocatul inculpatului transmite oficial pe e-mailul Parchetului o cerere esențială de probatoriu: solicită o expertiză criminalistică informatică asupra telefonului martorului Berbec Constantin (care adusese niște simple capturi de ecran pe hârtie, ușor de trunchiat sau falsificat, fără verificare de metadate), cere audierea martorilor Dumitrache Valentin și Manolache Vasile și reaudierea a șapte martori (Cristean Ion Vasile, Jipa Georgian Mădălin, Chiriță Gabriel, Berbec Constantin, Puiu Marian Adrian, Lepuș Marian și Mitrache Valentin Cosmin) care fuseseră audiați pe șest, fără ca avocatul ales să fie încunoștințat!
Ce face procurorul timp de aproape patru luni, din 27 aprilie până pe 7 august 2026, când semnează rechizitoriul? NIMIC! Pune cererea la fila 393 din Volumul III, lipește înaintea ei, la fila 392, o filă albă pe care scrie olograf, ca la băcănie, „PROBE NARCIS”, și se face că plouă! Nici nu admite, nici nu respinge prin ordonanță motivată, călcând în picioare art. 100 alin. (3) și art. 306 alin. (4) din Codul de procedură penală. După deviza: „Lasă că merge și-așa, cine să verifice la Tribunal?!”
Judecătorul Valentin Dragomir – fostul polițist care și-a respectat blazonul și a judecat cu o verticalitate exemplară!
Socoteala din biroul procurorului nu s-a potrivit însă cu cea din sala de judecată. Pentru că la Tribunalul Prahova, dosarul nr. 3732/105/2026/a1 a ajuns pe masa judecătorului de cameră preliminară Valentin Dragomir.
Și aici merită făcută o reverență în fața verticalității! Într-un sistem în care unii se așteaptă la „solidarități de castă” prost înțelese sau la camere preliminare transformate în simple ghișee de ștampilat rechizitorii, judecătorul Valentin Dragomir – el însuși fost polițist înainte de a îmbrăca roba de magistrat – a demonstrat ce înseamnă onoarea, știința de carte și respectarea blazonului!
Tocmai pentru că a fost polițist și cunoaște la perfecție ce înseamnă o fișă a postului, ce înseamnă competența teritorială a unui post de poliție comunal, ce înseamnă rigoarea legii și unde se termină atribuția de serviciu și începe fantezia unui anchetator, judecătorul Valentin Dragomir nu a putut fi păcălit cu lozinci ieftine! Nu a închis ochii, nu a făcut compromisuri și nu a tolerat batjocorirea procedurii penale. Cu o analiză chirurgicală, rece, dar devastatoare pentru munca de mântuială a Parchetului, magistratul Dragomir a dat o lecție de adevărată justiție.
Ce a stabilit, negru pe alb, judecătorul Valentin Dragomir în Încheierea din 05.11.2026?
- Palmă usturătoare pentru ignorarea apărării: Judecătorul a constatat oficial încălcarea dispozițiilor art. 100 alin. (3) și art. 306 alin. (4) C. proc. pen. prin faptul că procurorul a lăsat în aer, nesoluționat, memoriul cu cereri de probe din 27 aprilie 2026! Magistratul i-a explicat procurorului, ca la anul I de facultate, că trimiterea în judecată pe repede-înainte „nu poate suplini obligația legală de a adopta o ordonanță motivată de admitere ori respingere a solicitărilor formulate” și a obligat la soluționarea cererii și administrarea sau nu a probelor în vederea respectării dreptului la apărare!
- Demolarea rechizitoriului ambiguu și „la grămadă”: Judecătorul Valentin Dragomir a admis excepția apărării și a constatat neregularitatea rechizitoriului nr. 212/283/P/2025 din 7 august 2026! Cu o eleganță juridică tăioasă, magistratul a arătat că formulările generale de tipul „protejarea activității”, „neefectuarea controalelor” ori „neaplicarea sancțiunilor” nu țin loc de lege penală! Mai mult, judecătorul a punctat exact bubele ascunse sub preș de acuzare: unele fapte descrise vizează „presupuse intervenții în activitatea altor agenți de poliție, în timp ce altele se referă la activități desfășurate în afara razei teritoriale a postului de poliție condus de inculpat”.
- Parchetul, pus la colț și somat să-și repare gafele în 5 zile: În temeiul art. 345 alin. (3) C. proc. pen., judecătorul Valentin Dragomir a întors încheierea către Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, ordonându-le să remedieze neregularitatea rechizitoriului, să delimiteze clar ce e atribuție proprie de serviciu și ce e simplă poveste, și să comunice în 5 zile dacă mai mențin trimiterea în judecată sau solicită restituirea cauzei!
Apusul „Erei Portocală”: Când dreptatea se face pe Cod, nu pe „culoare”!
Ceea ce vedem astăzi la Tribunalul Prahova este mai mult decât o victorie de etapă într-un dosar penal; este dovada vie că „boroboațele” cusute cu ață albă ale procurorului Eduard Stasie nu mai trec de filtrul instanței atunci când în scaunul de judecător se află un om drept, integru și stăpân pe carte!
De la OSB-ul spart și evaporat din dosarul Negoiță, până la foaia cu „PROBE NARCIS” uitată în sertar și rechizitoriul făcut praf în cazul lui Ion Narcis Florentin, tiparul este același: aroganța unui procuror care încă trăiește cu impresia că legea este opțională pentru acuzare și obligatorie doar pentru muritorii de rând.
Dar iată că la Ploiești mai există judecători care își onorează jurământul! Magistratul Valentin Dragomir a arătat că un fost polițist devenit judecător nu devine anexa nimănui, ci rămâne slujitorul exclusiv al Legii și al Adevărului. Cu verticalitate, curaj și un respect impecabil față de propriul blazon profesional, judecătorul Dragomir a oprit la poarta instanței un rechizitoriu șchiop și a transmis un semnal cât se poate de clar: vremea dosarelor făcute din pix și a probelor ascunse prin sertare s-a încheiat!
Rămâne acum de văzut cum va reuși Parchetul, până la termenul din 15 decembrie 2026, să repare ireparabilul și să inventeze atribuții de serviciu acolo unde fișa postului, geografia județului Prahova și legile României spun cu totul altceva. Noi vom fi cu ochii pe ei! (Cristina T.).
Exclusiv
IPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie
Somn ușor, instituții! D.G.A. și D.G.I.P.I. Prahova, în comă profundă
IPJ Prahova revine în „lumina reflectoarelor” ca un serial prost, dar nelimitat la sezonul de rușine publică. Dacă în episoadele anterioare aveam polițiști cu permisul suspendat puși la volanul autospecialei sau videochat în birou, acum scenariul se lărgește: intră în scenă Primăria Plopeni și Poliția Plopeni, cu tot cu anexele lor – șantier, firme „protejate”, polițiști de vitrină și lume interlopă la braț.
În tot acest tablou, două instituții care ar trebui să fie treze bat la ochi prin absență: D.G.A. Prahova și D.G.I.P.I. Prahova. Le putem cânta, liniștiți, „noapte bună”, pentru că, în opinia noastră, somnul lor este atât de adânc încât deja deranjează vigilența contribuabililor. Somn ușor, cu toată nepăsarea dumneavoastră – nota de plată o achită, ca de obicei, fraierul de rând.
Plopeni, noul „regat” local: primărie, poliție, neamuri și șantierul 2
Conform informațiilor transmise de persoane din zonă și prezentate în spațiul public, Plopeni pare să funcționeze ca un mic regat personal, în care:
- primăria și poliția sunt populate masiv de neamuri și cumetrii,
- firmele din șantierul 2 ar funcționa fără autorizație ISU și în regim abuziv,
- iar când cineva îndrăznește să pună întrebări sau să vină în control, nu apare legea – apare intimidarea.
Se susține că, în momentul controalelor, sunt trimiși polițiști și alte persoane din primărie nu pentru a clarifica situația, ci pentru a descuraja, a presa, a speria. Adică: statul vine nu ca să verifice nereguli, ci ca să le acopere.
Primarul, vicele și „taxiul unic”: cum arată un mic monopol local
În centrul poveștii apar trei nume, menționate ca piese principale în acest puzzle local:
- Primarul Dragoș Niță
- Viceprimarul Daniel Matei, fost diriginte de poștă
- Consilierul Neacșu Iulian
Despre consilierul Neacșu Iulian se afirmă că ar fi singurul deținător de licență de taxi în oraș, „că așa vor cei din primărie”. Dacă aceste informații se confirmă oficial, nu mai vorbim doar de administrație locală, ci de control economic dirijat politic, în care primăria nu administrează, ci repartizează privilegii.
Întrebarea firească:
Este Plopeniul oraș sau feudă? Administrație publică sau cartel de interese locale?
Polițiștii „de șantier”: frații Cîrstinoiu și Puiu Dragoș, între intimidare și grătare cu interlopii
Pe partea de „ordine publică”, apar în prim-plan, potrivit relatărilor locale, trei polițiști:
- doi frați Cîrstinoiu,
- și Puiu Dragoș.
Aceștia sunt prezentați ca acoliții primăriei, adică oamenii care ar trebui să aplice legea, dar care, în percepția celor care reclamă situația, ar aplica doar scenariul: intimidare, fațadă, apoi grătar.
Schema relatată public sună așa:
- se produc conflicte;
- intervin cei trei polițiști;
- se face „anchetă”, dar în final se mușamalizează,
- se ascund dovezi, se sting scandaluri,
- iar, ulterior, se susține că polițiștii se întâlnesc cu personaje din lumea interlopă la grătare, discuții „amicale” și schimb de „daruri”.
Dacă toate acestea sunt reale, nu mai vorbim de poliție, ci de departament de relații publice al lumii interlope, cu uniformă și insignă.
Nunta „selectă” de la Royal Events: când administrația dansează cu interlopii
Un episod simptomatic pentru cum arată lumea „bună” din Plopeni este, potrivit relatărilor, nunta fiului viceprimarului Daniel Matei.
Decorul:
- locația: Royal Events Bucov, deținută, conform informațiilor, de domnul Popescu, același care deține brutăria Pram din Plopeni;
- invitații: „toate categoriile din lumea interlopă și acoliți”, în vreme ce oamenii de rând par să lipsească din peisaj;
- accesul: cu bodyguarzi la intrare, pentru ca „nimeni să nu intre fără acord”.
Practic, avem un tablou grotesc:
viceprimarul unui oraș mic, înconjurat – după cum se relatează – de interlopi, cu pază la ușă, în timp ce cetățeanului simplu i se livrează, la ghișeu, zâmbet de „funcționar public responsabil”.
Dacă această imagine nu activează niciun beculeț roșu la D.G.A. și D.G.I.P.I., atunci ce ar trebui să se întâmple? Să se țină nuntă direct în curtea primăriei, cu șpagă la plic pe bază de chitanță?
Șantierul 2: fără ISU, cu protecție totală
Partea cea mai gravă, dincolo de comedia umană, este zona de risc real:
- firmele din șantierul 2 ar funcționa, conform informațiilor, fără autorizație ISU,
- în regim abuziv,
- dar cu protecție din partea primăriei și poliției.
Adică exact acolo unde legea în mod normal ar trebui să fie de neînduplecat (foc, siguranță, autorizări, controale) pare că totul se rezolvă „prietenește”, la umbra unor presupuse șpăgi și beneficii.
Se susține că întreaga primărie și poliția Plopeni ar „ține în spate” aceste firme, iar în schimb ar primi „presupusă șpagă și alte beneficii”.
Nu e vorba doar de imoralitate – e vorba de potențial pericol pentru viața oamenilor. În România post-Colectiv, să accepți ca firme fără avize ISU să fie apărate de poliție și primărie nu mai e doar rușine, e sinucidere instituțională.
De la IPJ Prahova la Plopeni: aceeași rețetă de mizerie cu alt decor
Dacă punem cap la cap:
- episoadele de la IPJ Prahova (polițiști cu permis suspendat la volanul autospecialei, șefi de 2 la examen, protejați de personaje gen PREDATOR Ginel);
- plus tabloul de la Plopeni (primar, vice, consilier cu monopol la taxi, polițiști acuzați că mușamalizează, nunți cu interlopi, șantier fără ISU);
obținem un lanț de „instituții” care lucrează pentru orice altceva, numai pentru cetățean nu.
Tiparul este același:
- sus, conducători incapabili sau corupți, dar bine protejați;
- la mijloc, șefi și funcționari „de casă”;
- jos, polițiști de decor, care intimidează la comandă și se pozează apoi la grătare cu interlopii;
- iar peste tot, un somn vinovat al structurilor care ar trebui să facă ordine: D.G.A., D.G.I.P.I., conducerea IPJ Prahova.
„Somn ușor, D.G.A. și D.G.I.P.I.” – până când?
În mod normal, la asemenea semnale publice, ar trebui să vedem:
- controale reale,
- verificări la sânge ale licențelor, autorizațiilor ISU, relațiilor dintre primărie, poliție și firme,
- verificarea legăturilor cu persoane din lumea interlopă,
- anchetarea acuzațiilor de mușamalizare a conflictelor și ascundere de probe.
În realitate, până acum, tăcere.
Așa că mesajul ironic, amar, devine aproape inevitabil:
Somn ușor, D.G.A. Prahova și D.G.I.P.I. Prahova.
Dacă somnul nu e chiar atât de adânc cum pare, poate vă trezesc, în cele din urmă, tocmai cei pe care îi desconsiderați: cetățenii și contribuabilii.
Pentru că toată această poveste – de la IPJ Prahova la Primăria și Poliția Plopeni, cu șantierul 2, nunți selecte și polițiști de grătar – nu mai e doar subiect de pamflet. E o întrebare deschisă:
Cine mai răspunde, în județul Prahova, pentru lege, siguranță și ordine publică – și câți trebuie „treziți” cu forța ca să-și facă treaba?
Vom reveni cu detalii „picante” – poate, măcar de rușine publică, se mai trezește cineva. (Cristina T.).
Exclusiv
Avocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)
Avocatul din Cătina: de la pistolul din șanț la toga din barou. Fabrica de bani, flotanți și bolnavi „pe 4 ore” a lui Alexandru Fulgeanu
Primarul care se credea șef peste sat, poliție și parchet
Alexandru Fulgeanu nu mai este „doar” fostul primar de tristă amintire al comunei Cătina, județul Buzău. Este un personaj complet:
– cu episoade de „justiție paralelă” cu pistolul la brâu,
– cu dosar penal de șantaj și amenințare,
– cu scandaluri sexual-sentimentale finanțate, potrivit presei, din bani publici
– și, culmea ironiei, avocat stagiar în barou, adică omul care ar trebui să apere legea, nu să calce în picioare tot ce mișcă.
Conform dezvăluirilor publicate de Incisiv de Prahova și alte publicații locale, tabloul este unul clasic de „local baron mic, apucături mari”: bani publici tocați cu nonșalanță, amenințări la adresa jurnaliștilor, presiuni asupra martorilor, limbaj de birt cu funcție de primar.
„Operațiunea Flotantul”: 118 „vecini” pe adresa primarului
În comuna Cătina, cu circa 2.170 de locuitori, pe adresa primarului Alexandru Fulgeanu a înflorit, înainte de alegeri, o „grădină” de flotanți: peste 118 persoane și-au descoperit brusc vocația de a locui… exact la el acasă.
Potrivit investigațiilor de presă, vechea metodă „autobuzul de votanți” s-a modernizat în varianta „viza la domiciliul primarului”. Adică reședință electorală de tip tur-retur, cu sens unic spre urna „corectă”.
La pachet, au curs tichete cadou, dulciuri pentru profesori, părinți, elevi – totul prezentat, desigur, ca „gesturi caritabile”. Când cumperi bunăvoință cu bonuri valorice și pungi cu dulciuri, nu se mai numește mită electorală, se numește „grijă pentru comunitate”.
Primăria Cătina, cardul personal al lui Fulgeanu
Din documente și relatările din presă reiese o practică repetitivă: Primăria Cătina ca bancomat personal.
– Achiziții suspecte de mobilier, telefoane, laptopuri, „servicii” umflate la factură.
– Cheltuieli cu o aromă puternică de interes privat, nu public.
– Finanțarea, potrivit investigațiilor, a intervențiilor estetice pentru fosta administratoră publică, Manuela Pasaroiu – devenită celebră în presă ca „fata cu ghiveciul”.
În loc să fie administratorul responsabil al unei comune modeste, Fulgeanu a părut mai degrabă administratorul unei scheme de delapidare și favoritism. Până și relațiile personale – cu fosta administratoare, cu fina N.M. – par a fi avut atașate niște anexe financiare de la buget.
De la „pistolul din șanț” la „pistolul de plastic”
Episodul din satul Poinițele, comuna Chiojdu, este manual de „așa nu”. În plină stare de urgență:
– Fulgeanu, vesel, „hidratat” și cablat la ATV, apare cu gașca pe uliță.
– Unul dintre „vitejii” din escortă calcă cu ATV-ul câinele unui localnic și îl omoară.
– La scurt timp, primarul se întoarce, nu cu scuze, nu cu despăgubiri, ci cu pistolul semnalizat ostentativ la brâu, ridicând bluza în fața martorilor, ca să înțeleagă toată lumea cine este „șeful”.
Când ajunge în fața poliției, brusc pistolul devine „de plastic” sau „din lemn”.
În înregistrările audio, omul vorbește ca un mic interlop. În declarații, e băiat cuminte, cu pistol de jucărie.
Diferența dintre ce face pe teren și ce declară în fața organelor se numește, într-o lume normală, minciună. În lumea lui Fulgeanu, pare să se numească „strategie”.
„Am poliția și parchetele la picioare!”
Înregistrările audio publicate de presă îl surprind pe Alexandru Fulgeanu într-o formă „de zile mari”:
– limbaj suburban,
– înjurături la adresa subordonaților,
– jigniri la adresa cetățenilor,
– amenințări voalate sau direct exprimate.
În discuții cu un om de afaceri din Prahova, acesta este indicat ca fiind șantajat și amenințat, fapt care a dus la deschiderea dosarului penal nr. 363/2020 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pătârlagele, județul Buzău.
În loc să se abțină, personajul se laudă, înregistrat:
„am poliția și parchetele la picioare”.
Pentru un om care azi pozează în avocat stagiar, fraza este o confesiune: timp de ani de zile, a confundat statul de drept cu statul în genunchi în fața lui.
„Fabrica de bani noi”: Agentia de Vanzari Servicii SRL și Davs Fire Solutions SRL Otopeni

Schemelor de la Cătina li se adaugă, în prezent, un nou capitol: afacerile din Otopeni, cu aceiași actori principali.
– Agentia de Vanzari Servicii SRL Otopeni:
Firma cu care lucrează acum din nou Manuela Pasaroiu, împreună cu același Alexandru Fulgeanu. Platforma egent.ro este noul teren de joc pentru „băieții deștepți” – vânzări online, bani care se mișcă prin conturi, acuzații de delapidare în continuare. Dacă la Cătina banii plecau din bugetul local, acum suspiciunile vizează modul în care sunt storși și folosiți banii care trec prin această firmă și platformă.
– Davs Fire Solutions SRL Otopeni – firmă de pază:
Aici manevra capătă un cinism aparte. Fulgeanu lucrează, conform informațiilor, cu angajați ieșiți la pensie pe caz de boală.
- Oficial, îi angajează pe 4 ore.
- Neoficial, îi ține mult mai multe ore la muncă, plătiți „din buzunar”.
Un om cu probleme medicale, trecut în pensie pe caz de boală, este bun pentru sistem doar dacă aduce profit. Drepturile muncii? Regimul pensiei pe caz de boală? Legalitatea orelor lucrate? Detalii enervante, bune doar pentru proști, nu pentru „inginerii” lui Fulgeanu.
Modelul este același ca la Primăria Cătina: hârtia zice una, realitatea face alta. Doar că acum terenul de joacă este sectorul privat, iar „jucăriile” sunt oameni vulnerabili, folosiți ca resursă ieftină.
Repetent la morală, promovat la „avocat stagiar”
Dosare penale și instabilitate
Fulgeanu a acumulat de-a lungul mandatului său o imagine negativă, fiind acuzat de fraudă și implicat în scandaluri sexuale cu tinere din comună. Astfel, Cătina a fost martora unei administrații controversate care a lăsat în urmă un dosar penal și o comunitate dezlocată.
Cea mai amară ironie rămâne însă aceasta: Alexandru Fulgeanu este, în prezent, avocat stagiar în barou.

Omul care:
– a fost asociat cu delapidări, manevre cu bani publici și flotanți electorali,
– a apărut în înregistrări în care amenință, înjură și își tratează cetățenii cu dispreț,
– a fost reclamat pentru șantaj și amenințare,
– s-a plimbat cu pistolul la vedere prin sate, în plină stare de urgență,
acum își pune toga pe umeri și intră în instanțe să pledeze… pentru respectarea legii.
Este ca și cum ai pune vulpea contabil-șef la cotețul de găini. Sau, mai exact, ca și cum ai transforma un personaj cu un istoric consistent de purtare abuzivă, amenințări și combinații obscure în „apărător al drepturilor și libertăților cetățenești”.
Concluzie: de câte înregistrări, plângeri și firme dubioase mai este nevoie?
Cazul Alexandru Fulgeanu nu mai e de mult o colecție de „bârfe politice” de sat.
Avem, în lanț:
- suspiciuni de abuz în serviciu și delapidare la Primăria Cătina;
- fraudă electorală prin flotanți și „cadouri” cu iz de mită;
- dosar penal pentru șantaj și amenințare;
- episoade cu pistolul în satele buzoiene, în plină stare de urgență;
- înregistrări audio cu înjurături, amenințări și sfidare față de lege;
- noi afaceri prin Agentia de Vanzari Servicii SRL Otopeni și Davs Fire Solutions SRL, unde apar acuzații de delapidare și exploatare a unor angajați bolnavi;
- și, peste toate, calitatea de avocat stagiar în barou.
Întrebarea nu mai este dacă acest personaj are o problemă cu legea și moralitatea.
Întrebarea este: câte astfel de personaje mai trebuie să îmbrace toga, ca să ne dăm seama că undeva, profund, sistemul a capitulat? Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
MAI, ministerul „Mulgeți Armata Internă”: cum fură veteranii la diurnă după ce i-a trimis la moarte pe datorie
Veteranii, jefuiți la întoarcere: după front, urmează țeapa de la stat
MAI nu se dezminte: după ce și-a trimis oamenii în teatre de operații, acum îi jumulește la diurnă, cu tupeul unui cămătar de cartier, dar cu ștampilă de stat.
Potrivit Sindicatului Diamantul, polițiștii care au câștigat definitiv în instanță dreptul la diurna în valută pentru misiunile de menținere a păcii nu primesc nici acum banii întregi. MAI și IGPR „au greșit” – desigur, tot în minus – diurna, inflația și dobânda. Când veteranii au trecut la executări silite, instanțele au spus negru pe alb același lucru: ministerul și inspectoratul au calculat în bătaie de joc, în defavoarea celor care au fost în misiuni.
Cu alte cuvinte: statul român îți dă uniformă, armă și drapel la plecare, iar la întoarcere îți bagă mâna în buzunar, „la ciupeală”, ca un hoț de buzunare cu legitimație.
Strategia MAI: mai bine rușine internațională decât să se plătească ce se datorează
În februarie 2025, Ministerul Afacerilor Interne a găsit soluția supremă ca să nu mai plătească veteranii: să nu mai trimită pe nimeni în misiuni internaționale de menținere a păcii. Gata cu politica externă, gata cu angajamentele, gata cu imaginea României – important e să nu mai curgă diurne.
Decizia MAI vine în condițiile în care, potrivit legislației actuale (Legea nr. 121/2011 și HG nr. 46/2020), instanțele ar trebui să dea câștig de cauză veteranilor. Și, după cum reiese din cazurile prezentate de Sindicatul Diamantul, exact asta se și întâmplă.
Iar pentru cei care au câștigat deja definitiv, ministerul a inventat „ingineria financiară patriotardă”: le plătește mai puțin decât le datorează, deși hotărârile prin care au obținut diurna în valută (HG nr. 1086/2004 sau HG nr. 46/2020) sunt definitive. Adică statul spune: „Ai câștigat? Foarte bine. Îți dăm… cât vrem noi. Ce o să faci, o să ne dai în judecată iar?”
Executare silită pe bandă rulantă: veteranii câștigă, MAI plătește prostia cu bani publici
Au început executările silite pentru diferențele dintre ce datorau MAI și IGPR și ce au „binevoit” să plătească efectiv ca diurnă, inflație și dobândă. Rezultatul? De fiecare dată, instanțele au constatat același lucru: ministerul și inspectoratul au furat la calcule în defavoarea veteranilor.
Executările silite au generat deja costuri importante – onorarii pentru executorul judecătoresc, expertul contabil și avocat –, costuri pe care MAI și IGPR le-au plătit cum știu ei mai bine: din bani publici. Până acum, nota de plată ajunge la aproximativ 15.000 de euro, dar poate exploda, pentru că fiecare tranșă poate însemna o nouă executare.
Cu circa 200 de veterani implicați, se poate ajunge la până la 1.000 de executări silite – un adevărat abator bugetar. La Jandarmerie (IGJR), diferențele par și mai mari. Întrebarea nu e doar cine a greșit, ci cine va răspunde pentru aceste pagube: cei care au semnat prostiile sau eternul fraier – contribuabilul?
Dosare care vorbesc singure: zeci de mii de euro „pierduți” numai din pix
Printre dosarele de executare silită câștigate de avocatul Ion Militaru pentru recalcularea diurnei în valută și a accesoriilor (inflația și dobânda) se numără, potrivit datelor prezentate de Sindicatul Diamantul:
- dosarul nr. 227/300/2026, câștigat definitiv de veteran; diferența calculată în minus de IGPR: aproximativ 30.000 de euro;
- dosarul nr. 60908/299/2022, câștigat definitiv de veteran; diferența calculată în minus de MAI: aproximativ 7.000 de euro;
- dosarul nr. 32882/302/2025, câștigat în primă instanță de veteran;
- dosarul nr. 22511/300/2026, câștigat în primă instanță de veteran; diferența calculată în minus de IGPR: aproximativ 20.000 de dolari.
„Greșelile” acestea nu mai sunt scăpări, sunt sistem. Când de fiecare dată calculatorul sare în minus și niciodată în plus pentru veterani, nu mai vorbim de eroare – vorbim de schemă.
„Borderoul mincinos”: când IGPR încearcă să păcălească instanța cu hârtii făcute la mișto
Dosarul nr. 227/300/2026 este exemplul perfect de combinație românească, made in IGPR. Termenul pentru contestația la executare expira pe 5 ianuarie 2026. Contestația a ajuns la instanță abia pe 8 ianuarie.
Pentru a salva aparențele, IGPR a venit cu un „borderou” datat 5 ianuarie 2026, ca să pară că totul a fost trimis la timp. Problema? Documentul nu dovedea deloc predarea la Poșta militară, ci doar plimbarea hârtiei între birouri, de la Direcția Juridică la Registratură. Cu alte cuvinte: „Ne-am făcut că trimitem.”
După intervențiile avocatului Ion Militaru, consilierul juridic al IGPR a recunoscut în cele din urmă că plicul a fost predat efectiv Poștei militare abia pe 8 ianuarie 2026, adică după expirarea termenului.
Prin Sentința civilă nr. 5791 din 16 aprilie 2026, Judecătoria Sectorului 2 București a reținut clar: borderoul „atestă exclusiv circuitul administrativ intern al corespondenței” și nu are „măcar aplicată o ștampilă sau o viză oficială” a Poștei militare. Contestația IGPR a fost respinsă ca tardivă, iar inspectoratul obligat să plătească veteranului cheltuielile de judecată.
Folosirea în instanță a unui înscris care dovedește un fapt (plimbarea unei hârtii prin IGPR) pentru a susține alt fapt (predarea la Poșta militară) pune o întrebare extrem de serioasă: cât de aproape suntem de o infracțiune acoperită cu ștampilă?
Concediu, mail respins și semnături liniștite: manual de iresponsabilitate juridică
Actele depuse chiar de IGPR arată grotescul situației. Contestația a plecat pe e-mail pe 31 decembrie 2025, de pe adresa subcomisarului de poliție Ancuța-Elena Boghian, consilier juridic în Serviciul Contencios al Direcției Juridice. Serverul a respins mesajul imediat („Mail delivery failed”).
Instanța a reținut că nimeni nu a verificat dacă mesajul a ajuns, pentru că persoana responsabilă „a intrat în concediu de odihnă”, iar abia pe 8 ianuarie s-a observat eroarea.
Mai mult, printr-un raport din 23 decembrie 2025, subcomisarul Ancuța-Elena Boghian ceruse o zi de concediu exact pe 5 ianuarie 2026, ultima zi a termenului, raport avizat de comisarul de poliție Georgian Duțu, împuternicit șef al Serviciului Contencios, și aprobat de comisarul-șef de poliție Marius-Claudiu Iaru, directorul Direcției Juridice.
Concluziile scrise în care IGPR invoca „borderoul” din 5 ianuarie poartă semnătura comisarului-șef Marius-Claudiu Iaru, a subcomisarului Ioana-Cătălina Mincă, șefa Serviciului Contencios, și a inspectorului principal Andreea-Cristiana Barbu, consilier juridic. Toți acești oameni au considerat perfect în regulă să se prezinte în instanță cu un act care nu dovedea ce susțineau ei că dovedește.
Pe scurt: mail trimis prost, nimeni nu verifică, responsabilul e în concediu, termenul e ratat, iar în fața instanței se vine cu o hârtie ambalată pompos. Așa arată „apărarea” unei instituții care pretinde că apără legea.
Cine plătește nota de plată: când juristul greșește, contribuabilul „sponsorizează”
Pentru termenul ratat în dosarul 227/300/2026, IGPR a fost obligat să plătească 3.693,23 lei onorariul avocatului veteranului. Cine plătește de fapt? Exemplul IPJ Botoșani e grăitor.
Într-un caz asemănător, IPJ Botoșani a pierdut un proces pe Legea nr. 544/2001 și a fost obligat la cheltuieli de judecată. Comisia de cercetare administrativă a propus clasarea, iar șeful unității a aprobat-o, cu argumentul că „partea care a căzut în pretenții este instituția”, nu oamenii care au reprezentat-o. Când însă a fost vorba de o amendă judiciară de 700 de lei, rămasă definitivă după ce inspectoratul a „uitat” să plătească o taxă de 20 de lei, IPJ Botoșani l-a chemat în judecată pe agentul de la Biroul Rutier.
Concluzia? Când greșește juristul cu grade mari, plătește instituția – adică bugetul public. Când instituția vrea totuși un vinovat, îl găsește rapid la polițistul de pe teren.
Statutul polițistului, însă, spune altceva. Potrivit art. 55 din Legea nr. 360/2002, orice polițist care își încalcă din vină îndatoririle de serviciu răspunde disciplinar, material, civil sau penal. Iar art. 63 din aceeași lege și Ordinul MAI nr. 21/2025 obligă șeful unității să stabilească paguba prin cercetare administrativă și să o recupereze, în limita a trei salarii nete.
Consilierii juridici ai IGPR sunt polițiști, cu grade de subcomisar, comisar și comisar-șef – exact ca agentul din Botoșani, doar că stau la birou, nu în stradă. Întrebarea pe care o ridică Sindicatul Diamantul este simplă și usturătoare: aplică IGPR aceleași reguli și pentru ei sau legea se oprește la ușa Direcției Juridice?
Ce urmează: avalanșă de executări și un buget făcut praf de propria impostură
Pentru că jurisprudența este deja clară, iar formula de calcul folosită de MAI și IGPR a fost declarată greșită de fiecare dată, avocatul Ion Militaru a depus un nou set de cereri de executare silită pentru alți veterani din teatrele de operații.
Prejudiciul adus bugetului public de „creativitatea” celor care au impus această formulă de calcul va crește exponențial. Fiecare zi de întârziere, fiecare tranșă amânată înseamnă dobânzi, inflație, onorarii și costuri pe care nu le plătesc cei vinovați, ci cetățenii.
Decizia MAI de a plăti fiecare tranșă abia în ultima lună a anului în care devine scadentă este o invitație deschisă la executare silită pentru fiecare tranșă în parte. Ministerul se ascunde după „ordonanțele-trenuleț”, acele ordonanțe de urgență prin care Guvernul eșalonează an de an plata sumelor câștigate în instanță.
Interpretarea MAI–DGF, criticată în mod ferm de partea veteranilor, este că tranșele pot fi plătite taman în ultima zi a termenului, ca și cum scopul ordonanțelor ar fi întârzierea maximă. De fapt, aceste acte stabilesc doar perioada maximă în care pot fi plătite, nu obligă la tărăgănarea la limită.
Fiecare secundă de întârziere înseamnă costuri suplimentare pentru buget. Iar aceste costuri – arată logica juridică invocată de Sindicatul Diamantul – pot și ar trebui imputate ordonatorilor de credite, adică acelora care au avut banii și au ales să plătească în ultimul moment.
Trei minciuni oficiale: când MAI se joacă de-a adevărul în fața instanței
Atitudinea MAI în procesele pentru diurna în valută nu e doar lipsită de onestitate, este de-a dreptul toxică. Sindicatul Diamantul reamintește trei minciuni care au compromis credibilitatea ministerului în fața judecătorilor.
- Minciuna despre natura misiunilor
Ministerul a susținut că misiunile la care au participat polițiștii n-ar fi fost misiuni de menținere a păcii aprobate de Președintele României în temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 121/2011, ci simple „misiuni individuale” aprobate doar de ministrul afacerilor interne, în temeiul art. 7 alin. (3).
Această afirmație a fost demolată de documentele obținute de avocatul Ion Militaru de la CSAT și de la Administrația Prezidențială, care au arătat clar că MAI încearcă să-și spele pe ascuns propriile obligații. - Minciuna despre „diurna pentru riscuri” plătită de ONU
În misiunile sub egida ONU, MAI a susținut, printr-o adeverință emisă de atașatul său la ONU, că organizația ar fi plătit nu doar indemnizația de subzistență (Mission Subsistence Allowance), destinată hranei, cazării și cheltuielilor uzuale, ci și o diurnă separată pentru riscuri și condiții grele de trai.
După ce avocatul Ion Militaru a obținut de la ONU înscrisuri oficiale care arătau contrariul, ministerul a fost nevoit să retragă acea adeverință din toate dosarele. Cu alte cuvinte: s-a prins lumea că mințiți, domnilor, luați hârtia aia falsă și scoateți-o de pe rol. - Minciuna despre „risk allowance” și „hardship allowance” în EULEX Kosovo
MAI a susținut în instanță că, în misiunea EULEX din Kosovo, Uniunea Europeană ar fi plătit participanților două tipuri de diurne: una de risc („risk allowance”) și una de dificultate („hardship allowance”).
Avocatul Ion Militaru s-a deplasat în Kosovo și a obținut de la misiunea EULEX adeverințe care arată clar că așa ceva nu a existat. De altfel, încă din iulie 2023, EULEX a răspuns oficial, prin Ministerul Afacerilor Externe, că membrilor personalului internațional nu li s-a plătit nici „risk allowance”, nici „hardship allowance”. Răspunsul a ajuns la MAI pe 28 iulie 2023 și la IGPR în august 2023. Cu toate acestea, ministerul a continuat să susțină contrariul în fața instanțelor.
Când o instituție a statului e prinsă nu o dată, ci de mai multe ori că minte, nu mai vorbim de „neînțelegeri juridice”, vorbim de practică.
Epilog amar: ministerul care își calcă veteranii în picioare, la linia de plată
S.P.R. „Diamantul” pune pe masă o realitate pe care MAI încearcă să o acopere cu hârtii, borderouri și justificări birocratice: România își bate joc de veteranii săi.
Îi trimite în misiuni internaționale, sub egida ONU sau UE, îi laudă în comunicate, vorbește despre sacrificiu și onoare, iar apoi, la bani, le fură din drepturi, le taie din diurne și minte în instanță.
Nu există nimic mai obscen decât un stat care își tratează veteranii ca pe niște creditori enervanți, de care vrea să scape cu artificii juridice, întârzieri calculate și minciuni oficiale.
Pamfletul ăsta nu este decât o oglindă: în ea se vede un minister care, în loc să fie scut pentru cei care au servit România în teatrele de operații, a ajuns să fie un cămătar cu epoleți, care numără fiecare euro și fiecare dolar datorat veteranilor ca și cum ar fi un pariu pierdut. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
-
Exclusivacum 3 zileTribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
-
Exclusivacum 4 zileDirectorul din borcanul cu mercur și Generalul Gărzii de Fum – Cum s-au transformat APM Prahova și Garda de Mediu în firmă de pază pentru mafia deșeurilor
-
Exclusivacum 4 zileȘeful ‘perfect’ al Poliției Arad: 8 luni la butoane, apoi declarat inapt psihologic. Restul e liniște în minister
-
Ancheteacum 4 zileCoincidențe la Ploiești: când „doar ne uitam” devine fir roșu
-
Exclusivacum 4 zilePensiile militare, înghețate la cuptor: Guvernul promite 7,3%, dar scoate tava cu mâna înapoi
-
Featuredacum o ziLideri de Facebook, penitenciare de decor: like-uri multe, rezultate zero
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova, girofarul și izul de alcool: polițiști din Boldești-Scăeni, opriri pe DN1





Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login