Administratie
Tabloul lui Grigorescu, înregistrat la 3,50 lei: CJ Prahova anunță verificarea patrimoniului muzeal
Consiliul Județean Prahova susține că valoarea contabilă de 3,50 lei atribuită tabloului „Peisaj”, de Nicolae Grigorescu, provine dintr-o reevaluare făcută în 1989 și convertită ulterior prin denominarea leului. Instituția afirmă că situația privește un număr mai mare de lucrări și anunță că va analiza atât necesarul de reevaluare, cât și activitatea conducerii muzeului.
Informațiile au fost prezentate de Consiliul Județean Prahova într-un comunicat de presă transmis ca răspuns la declarațiile președintelui PNL Prahova, Mircea Roșca.
Curtea de Conturi a semnalat valori neactualizate
Potrivit comunicatului, raportul de audit financiar nr. 69662 din 12 octombrie 2026, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 949 din 29 septembrie 2026, a identificat bunuri culturale mobile înregistrate la valori contabile neactualizate.
Tabloul „Peisaj”, o pictură în ulei pe pânză, cu dimensiunile de 26,5 × 45 cm, a intrat în patrimoniul Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” la 29 decembrie 1975. Lucrarea a fost cumpărată de la Georgeta Oțetea cu 15.000 de lei, apoi reevaluată în 1989 la 35.000 de lei. După denominarea monedei naționale din 2005, suma a devenit 3,50 lei în evidențele contabile.
CJ Prahova precizează că aceasta este ultima reevaluare a tabloului. Ca termen de comparație, instituția menționează lucrarea „Peisaj cu bordei”, semnată de același artist și evaluată în 2011 la 868.575 de lei. Directorul muzeului ar fi declarat că reevaluările au fost efectuate până în 2017, când au fost întrerupte din lipsă de fonduri.
CJ Prahova spune că muzeul nu a cerut bani
În comunicat, Consiliul Județean răspunde afirmației lui Mircea Roșca potrivit căreia problema finanțării ar trebui discutată la nivelul unde se aprobă bugetul județean. Instituția susține că solicitarea și fundamentarea necesarului revin muzeului, care are personalitate juridică și răspunde de administrarea și evidența propriului patrimoniu.
Conform CJ Prahova, de la preluarea mandatului de către președintele Virgil Nanu și până la sesizarea Curții de Conturi din 19 iunie 2026, muzeul nu a cerut fonduri pentru reevaluarea patrimoniului și nici nu a inclus în documentațiile bugetare o poziție dedicată evaluării operelor de artă. Consiliul mai afirmă că nu a primit informări despre valorile neactualizate, termenele depășite sau resursele necesare.
O situație veche, cu responsabilități extinse
CJ Prahova arată că valoarea de 3,50 lei era consemnată și în perioada în care Mircea Roșca ocupa funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean, precum și în mandatele următoare, inclusiv în timpul administrațiilor liberale.
Comunicatul menționează că muzeul este condus cel puțin din 2006 de Florin Sicoie, despre care CJ Prahova afirmă că este membru PNL din 1992 și fost consilier local al partidului. Instituția spune că responsabilitatea administrativă trebuie analizată în raport cu toți cei care au avut atribuții în perioada respectivă și susține că o deficiență acumulată de-a lungul timpului nu poate fi pusă exclusiv pe seama mandatului început în noiembrie 2024.
Reevaluarea va viza mai multe lucrări
Potrivit Consiliului Județean, analiza începută la 19 iunie 2026 privește toate operele din muzeele subordonate care ar necesita reevaluare, nu doar tabloul lui Grigorescu.
Etapele anunțate includ centralizarea lucrărilor cu valori neactualizate, verificarea termenelor legale, solicitarea datelor despre patrimoniu și despre necesarul financiar de la muzee, stabilirea unui calendar și contractarea serviciilor de specialitate, cu respectarea legii.
Suma necesară și calendarul urmează să fie stabilite după ce muzeele își fundamentează solicitările, apoi vor fi comunicate public. CJ Prahova citează estimarea directorului muzeului, potrivit căruia ar putea fi necesară evaluarea a zeci de lucrări, posibil chiar a peste o sută, cu costuri semnificative.
Conducerea muzeului va fi evaluată
Consiliul Județean anunță că va analiza, în condițiile legii, activitatea managerială a conducerii Muzeului Județean de Artă Prahova, inclusiv modul în care au fost gestionate evidența și reevaluarea patrimoniului.
Instituția afirmă că demersul vizează responsabilitatea administrativă, nu apartenența politică, și îl prezintă drept o măsură legată de protejarea bunurilor aflate în administrarea muzeului.
CJ invocă dificultățile de la nivel național
În comunicat este citată și ministra Culturii, Ioana Ciocan, care ar fi precizat că valoarea înregistrată pentru tablou trebuie corectată, însă actualizarea evidențelor necesită expertiză și resurse. Printre dificultățile menționate se numără numărul mare de bunuri, fondurile limitate și numărul redus de experți acreditați.
CJ Prahova amintește că legea prevede reevaluarea bunurilor culturale mobile la fiecare zece ani.
„Investițiile și cultura nu se exclud”
Consiliul Județean respinge ideea că investițiile în infrastructură și sprijinul social ar trebui să concureze cu finanțarea culturii. Potrivit comunicatului, protejarea patrimoniului presupune evidențe corecte, solicitări fundamentate și planificarea resurselor.
Instituția susține că transformarea unei deficiențe administrative într-o dispută politică nu aduce, în sine, fonduri pentru evaluarea colecțiilor. CJ Prahova afirmă că tratează constatările Curții de Conturi ca parte a procesului de îmbunătățire a administrării patrimoniului public și promite să informeze public cu privire la stadiul măsurilor.
Administratie
Două grupări suspectate de trafic de substanțe psihoactive, destructurate în București și Ilfov
Polițiștii și procurorii au pus în aplicare 11 mandate de percheziție. În dosar sunt cercetate 21 de persoane, iar anchetatorii spun că au indisponibilizat aproximativ 1,4 kilograme de substanță psihoactivă NEP.
Două grupări infracționale, suspectate că ar fi comercializat substanțe cu efecte psihoactive în București, au fost vizate de o acțiune desfășurată astăzi, 28 octombrie, de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București și procurorii DIICOT – Structura Centrală.
În cadrul operațiunii au fost puse în aplicare 11 mandate de percheziție domiciliară în București și județul Ilfov. Cercetările vizează, între altele, constituirea unui grup infracțional organizat, efectuarea fără drept de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive și deținerea de droguri pentru consum propriu, fără drept.
O grupare ar fi vândut NEP în mai multe puncte din Capitală
Potrivit anchetatorilor, începând din iulie 2025 ar fi fost constituite două grupări, cu scopul obținerii unor câștiguri din comercializarea substanțelor stupefiante.
Prima grupare ar fi fost coordonată de o femeie și ar fi numărat încă 14 membri. Până în octombrie 2026, aceștia ar fi deținut și vândut în București o substanță susceptibilă de a avea efecte psihoactive, identificată drept NEP.
Lidera ar fi fost responsabilă de procurarea, porționarea și ambalarea substanței, precum și de organizarea vânzării către consumatori. Dozele ar fi fost transportate în plicuri autosigilante și distribuite în locații din sectoarele 1 și 4, prin intermediul altor membri, care ar fi colectat banii și i-ar fi predat coordonatoarei.
Unele puncte de distribuție ar fi fost supravegheate de membri aflați în eșalonul secund, care ar fi dat indicații vânzătorilor sau ar fi vândut direct. Pentru a evita depistarea, suspecții ar fi transportat substanțele cu taxiuri alese aleatoriu.
A doua grupare ar fi fost coordonată din penitenciar
Cea de-a doua grupare ar fi fost formată din șase persoane și ar fi acționat în aceleași zone. Potrivit probelor administrate, coordonatorul acesteia, un bărbat aflat în executarea unei pedepse cu închisoarea, ar fi stabilit detalii despre procurarea și vânzarea substanțelor, prețuri și împărțirea profitului, inclusiv în timpul vizitelor.
Coordonarea efectivă a activității în afara penitenciarului ar fi fost asigurată de o femeie, membră a familiei liderului. Aceasta ar fi participat la procurarea, porționarea, ambalarea și vânzarea substanțelor, precum și la colectarea și gestionarea banilor.
Anchetatorii au indisponibilizat aproximativ 1,4 kilograme
Pe parcursul cercetărilor au fost indisponibilizate sute de doze de produs psihoactiv NEP, însumând aproximativ 1,4 kilograme de substanță. Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și al jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
Persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de lege, precum și de prezumția de nevinovăție pe întregul parcurs al procesului penal. (Sava N.).
Administratie
Peste 3.200 de flacoane cu toxină botulinică, descoperite într-un microbuz la Calafat
Produsele, estimate la peste 3,3 milioane de lei, erau ascunse printre bagaje și nedeclarate. Microbuzul circula din Bulgaria spre Germania, prin România.
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Calafat și lucrătorii vamali au descoperit 3.281 de flacoane cu toxină botulinică într-un microbuz înmatriculat în Bulgaria. Produsele, ascunse și nedeclarate, au fost evaluate la 3.378.200 de lei.
Controlul a avut loc în parcarea din apropierea stației de taxare a podului Calafat–Vidin, pe sensul de mers Bulgaria–România. Microbuzul a fost selectat pentru verificări în baza analizei de risc, de polițiștii de frontieră împreună cu lucrătorii Direcției Regionale Vamale Craiova – Serviciul Echipe Mobile Calafat.
Produsele erau ascunse printre bagaje
La volan se afla un cetățean bulgar în vârstă de 36 de ani, care le-a declarat autorităților că transporta bunuri personale pe ruta Bulgaria–Germania.
În urma controlului, echipele au găsit în interiorul microbuzului 324 de flacoane cu toxină botulinică și 2.957 de flacoane cu pulbere pentru soluție injectabilă – toxină botulinică. Produsele erau ascunse printre bagaje și nu fuseseră declarate.
Valoarea estimată depășește 3,3 milioane de lei
Valoarea totală a produselor descoperite a fost estimată la 3.378.200 de lei. Informațiile furnizate nu precizează dacă au fost dispuse măsuri suplimentare sau ce proceduri au fost inițiate după control. (Paul D.).
Administratie
180 de milioane de lei pentru lupta cu dependențele: plan național pentru tratament și recuperare
Peste 2.500 de specialiști ar urma să fie formați, iar o rețea de centre de zi, comunități terapeutice și centre de recuperare ar urma să ofere sprijin copiilor, adolescenților și adulților afectați de adicții.
Ministerul Sănătății pregătește un proiect național de aproximativ 180 de milioane de lei, finanțat din fonduri europene nerambursabile, pentru prevenirea adicțiilor, tratarea dependențelor și susținerea recuperării. Inițiativa vizează dezvoltarea unei rețele de servicii care să îi sprijine pe cei afectați nu doar în timpul tratamentului medical, ci și după externare.
„Dependența nu se învinge doar prin tratament medical”, a transmis ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, subliniind că recuperarea nu se încheie odată cu plecarea pacientului din spital.
Centre de zi și servicii postcură, pentru sprijin după externare
Ministerul finalizează fișa proiectului pentru dezvoltarea unei rețele naționale de centre de zi, comunități terapeutice și centre de recuperare, destinate copiilor, adolescenților și adulților. Potrivit ministrului, una dintre priorități este și crearea unui cadru legal distinct pentru centrele postcură.
Acestea ar urma să ofere consiliere, servicii de reabilitare și sprijin pentru prevenirea recăderilor — etape esențiale pentru persoanele care încearcă să-și reconstruiască viața după tratament.
Formarea specialiștilor și prevenția în rândul tinerilor
Planul include formarea a aproximativ 2.500 de specialiști din sănătate, educație și asistență socială, precum și actualizarea legislației pentru coordonarea serviciilor. O altă direcție vizează extinderea programelor de prevenție adresate copiilor, adolescenților, părinților și familiilor.
Ministrul a precizat că Ministerul Sănătății va coordona parteneriatul național împreună cu instituțiile responsabile din educație, protecție socială și administrația locală. Demersul continuă, potrivit acestuia, și colaborarea cu Mirabela Grădinaru și Administrația Prezidențială pentru protejarea copiilor și adolescenților în fața adicțiilor.
„Recuperarea este posibilă”
„Dependența nu trebuie să însemne o condamnare pe viață”, a afirmat Rogobete, pledând pentru sprijin în locul stigmatizării. Obiectivul declarat este un sistem care să îi ajute pe cei afectați să revină la familie, la muncă și la o viață independentă.
Proiectul se află în etapa de finalizare a fișei de proiect; mesajul ministrului nu precizează un calendar de lansare sau de începere a serviciilor.
Sursa: declarația ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
-
Exclusivacum 22 de orePolițist acuzat că „închide ochii” la propriile fapte: deversare suspectă, intervenție contestată și suspiciuni de abuz de funcție în I.P.J. Prahova
-
Exclusivacum 2 zileApt limitat, răbdare nelimitată? ANP numără bolnavii, dar nu prea spune de ce
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – Cascadorii „girofarului” – sezonul III: BMW-ul zburat, Renaultul kamikaze și Dacia-cazan cu folie de bezmetic de la Politia Baicoi
-
Exclusivacum 4 zilePoliția Locală Ploiești și bariera nemuririi…sau cum să nu ai „nicio competență” pe banii contribuabililor (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zileStrăpungerea de Vest a integrității de Est. Pământul e contaminat, primarul (Primarul Ploieștiului) e curat? (DOCUMENTE)
-
Featuredacum 3 zileCalificativ la ordin in M.A.I.: cum transformă ministrul «binele» polițiștilor în «nesatisfăcător» cu un simplu pix
-
Featuredacum 4 zilePolițistul din 2026 plătit cu chiria din 2009: statul român, marele proprietar de garsoniere imaginare





Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login