Featured
Hidroelectrica plânge, barajele stau: cum au ajuns ONG-urile, urșii și proprietarii de pășuni să fie noul Bau-Bau energetic al României
Hidro-proiecte de milioane, blocate de „dușmanul poporului”: instanța și proprietarul de teren
Cu 202 milioane de lei puși frumos deoparte pentru finalizarea hidrocentralelor începute, Hidroelectrica se uită la bani ca la tablouri: nu se ating, doar se contabilizează. Potrivit unui articol apărut în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, compania a decis, în sfârșit, să explice de ce giganticele sale proiecte hidro bat pasul pe loc.
Spoiler: de vină nu sunt neapărat incompetența, întârzierile sau planificarea proastă, ci o listă de „dușmani” atent conturată: ONG-urile, proprietarii de terenuri, instanțele și, mai nou, chiar geografia și autostrăzile.
În raportul Directoratului Hidroelectrica, citat de Cotidianul Național, nu avem doar explicații tehnice, ci și o adevărată galerie de „obstacole” – de la judecători care au tupeul să suspende acorduri de mediu, până la composesorate care îndrăznesc să nu-i lase pe băieții cu teodolitul să le intre în pădure ca-n curtea proprie.
AHE Răstolița: barajul care are voie doar „să nu se dărâme”
Amenajarea Hidroenergetică Răstolița e exemplul perfect de mare proiect îngropat între dosare și procese. Acordul de mediu a fost suspendat de instanță, în urma unei acțiuni în justiție inițiate de ONG-urile Declic și Bankwatch România.
Ca efect, și hotărârea de guvern 327/2025, prin care urma să fie scoase din fondul forestier terenurile necesare proiectului, a intrat în aceeași comă juridică.
Rezultatul? La Răstolița nu se mai construiește, se „pazăște”. Se fac doar lucrări de „punere în siguranță”, adică să nu se surpe ce s-a apucat deja, să nu apară vreun accident, să nu curgă betonul la vale.
Ca să fie tabloul complet, antreprenorul Hidroconstrucția este în insolvență, cu „capacitate tehnică și economică precară”, după cum recunoaște chiar Hidroelectrica. Cu alte cuvinte, nu doar ONG-urile sunt problema: firma care trebuia să lucreze abia se mai ține pe picioare. Dar, desigur, narativul cu „ONG-urile ne blochează viitorul” dă mai bine la public decât „ne-am asociat cu cine nu trebuie”.
Surduc-Siriu: când autorizația ajunge în instanță înainte să ajungă muncitorii pe șantier
La hidrocentrala Surduc-Siriu situația pare, la prima vedere, mai optimistă: există contracte în derulare pentru lucrări la Barajul Surduc, nodul de presiune și aducțiune. Acordul de mediu pentru baraj a fost emis, iar procedura de achiziție pentru echipamentele de la CHE Nehoiașu II și extinderea stației de 110 kV a fost reluată.
Doar că autorizația de continuare a lucrărilor a ajuns, cine ar fi crezut, direct în instanță, contestată de Asociația Declic și Asociația Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu.
În traducere liberă: înainte să se audă pickamerul pe șantier, s-a auzit ștampila pe citație.
Hidroelectrica trece frumos în raport că avem o „avalanșă de contestații în instanță”, de parcă procesele se nasc spontan, fără ca ceva în documentație, mediul înconjurător sau modul de consultare publică să fie, poate, ușor problematic.
Hidrocentrala de pe Jiu: râul care curge, dar proiectul stă pe loc
Pe râul Jiu, în sectorul Livezeni-Bumbești, lucrurile sunt și mai savuroase. Aici, Hidroelectrica se luptă în continuare în instanță cu Asociația Bankwatch și Ecolegal, care cer anularea sau suspendarea Acordului de mediu 2/17.06.2025.
În loc să avem un proiect finalizat, avem un Jiu transformat în sală de judecată metaforică, unde fiecare apă curgătoare pare să aibă avocatul ei.
În schema de comunicare rezultă că problema nu e poate modul în care s-au făcut evaluările și aprobările, ci faptul că ONG-urile nu înțeleg „interesul național” – interes care, ca de obicei, se traduce în beton turnat cu probleme, păduri rase și biodiversitate tratată ca „pagubă colaterală”.
Bistra–Poiana Mărului: când composesoratele refuză să fie decor în studiile de expropriere
Proiectul hidrocentralei Bistra–Poiana Mărului, cu resturi de executat la căderea Ruieni și Râul Alb, părea, în 2026, să intre în linie dreaptă. S-a semnat contractul pentru documentația de expropriere și s-au inițiat demersurile pentru actele aferente.
Și atunci a apărut „monstrul”: Composesoratul Bucova – adică proprietarii de păduri și pășuni din zonă – care a blocat accesul pe teren pentru măsurători.
Cum își permit, nu-i așa, niște amărâți de localnici să nu le dea cheile de la pădure unor băieți care vin să „măsoare” în vederea exproprierii? În raport, situația este prezentată ca un mare impediment tehnic. În realitate, e ceea ce în alte țări se numește simplu: drept de proprietate și opoziție la a deveni victima colaterală a unui șantier etern.
Olt Defileu: când hidrocentrala se lovește de autostrăzi, poduri și realitate
Dacă la celelalte proiecte „dușmanul poporului” sunt ONG-urile și proprietarii de terenuri, la hidrocentrala de pe Olt Defileu, pe sectorul Cornetu–Avrig (Lotrioara–Câineni–Racovița), inamicul devine combinația fatală dintre hârtii lipsă și infrastructura deja existentă.
Lucrările nu pot fi reluate până nu se obține un nou acord de mediu și o hotărâre de guvern privind exproprierile – adică două documente fără de care autorizația de construire nu există decât în visele optimiste ale directorilor.
În plus, proiectul se izbește de traseul Autostrăzii A1 în zonele Lotrioara și Câineni, dar și de existența podurilor de cale ferată din aval de canalul de fugă al CHE Racovița, care condiționează finalizarea unei părți din lucrări.
Iar pentru racordarea la Sistemul Electroenergetic Național, fix în aceleași zone, apar limitări serioase privind evacuarea energiei produse. Cu alte cuvinte, construim, dar nu prea avem cum să băgăm energia în sistem.
În raportul Directoratului Hidroelectrica, toate aceste probleme sunt trecute aproape sec. În realitate, ele arată un adevăr incomod: proiectarea s-a făcut, ani la rând, într-o bulă în care natura, drumurile, căile ferate și rețeaua energetică erau doar niște detalii care „se rezolvă pe parcurs”.
Vinovații „oficiali”: ONG-urile, proprietarii și instanțele. Vinovații „neoficiali”: managementul și planificarea
Citind seria de „scuze tehnice” prezentate de Hidroelectrica, așa cum reies din articolul din Cotidianul Național, se conturează un tipar aproape comic, dacă n-ar fi trist:
- ONG-urile – acuzate că blochează prin procese acordurile de mediu;
- Proprietarii de terenuri și composesoratele – prezentați ca obstacole în calea „progresului”;
- Instanțele – vinovate pentru că îndrăznesc să suspende hotărâri de guvern sau acorduri.
Ce lipsește, însă, din acest tablou dramatic este asumatul responsabilității:
- pentru documentații făcute în dorul lelii;
- pentru ignorarea timp de ani a obligațiilor de mediu;
- pentru alianțe cu firme ajunse în insolvență;
- pentru faptul că, în 2026, stăm cu sute de milioane de lei blocați, în loc să avem proiecte gata și făcute ca lumea.
Dar e mai simplu să scrii o „listă a vinovaților” externi, așa cum este prezentată și în raportul Directoratului Hidroelectrica, decât să treci și un capitol intitulat: „Ce am greșit noi timp de 20 de ani?”.
România, țara în care barajele se fac la tribunal
Ceea ce reiese, în final, din toate aceste dezvăluiri este imaginea unei Românii în care marile lucrări de infrastructură nu se construiesc cu utilaje, ci cu dosare; nu se finalizează cu inaugurări, ci cu amânări; nu se discută despre calitate, ci despre cine e de vină că nu se poate turna încă o găleată de beton.
Hidroelectrica își face datoria și enumeră problemele. Cotidianul Național, prin articolul semnat de Claudia Marcu, scoate la iveală această „listă a vinovaților” așa cum e prezentată de companie.
Dar dincolo de povestea oficială, rămâne concluzia usturătoare:
România are bani pentru hidrocentrale, are râuri, are dealuri, are păduri.
Ce nu are – nici pe hârtie, nici pe teren – este un stat capabil să facă proiecte mari fără să dea vina, la final, pe oricine altcineva în afară de cei care le-au gândit și le-au gestionat.
Iar până când asta nu se schimbă, singurul lucru care va curge lin și constant va fi… cerneala de pe plângerile depuse la instanță.
Administratie
Șapte spitale ar putea extinde accesul la tratamente pentru pacienții cu boli rare
Ministerul Sănătății și CNAS au pus în dezbatere un proiect de ordin care propune includerea unor noi unități în programele naționale de sănătate curative
Pacienții cu boli rare ar putea primi îngrijire mai aproape de casă, dacă va fi aprobat proiectul de ordin lansat în transparență decizională de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Propunerea prevede includerea a șapte spitale în rețeaua unităților care derulează programe naționale de sănătate curative, cu servicii decontate de CNAS.
Potrivit informațiilor transmise de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, unitățile și afecțiunile vizate sunt:
- Cluj-Napoca – Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii: hemoglobinurie paroxistică nocturnă și purpură trombotică trombocitopenică dobândită;
- Timișoara – Spitalul Județean „Pius Brînzeu”: miastenie gravis generalizată și neuromielită optică;
- Craiova – Spitalul de Neuropsihiatrie: boli neurologice rare degenerative și inflamator-imune;
- Brașov – Spitalul Județean: hemoglobinurie paroxistică nocturnă, miastenie gravis și neuromielită optică;
- Zalău – Spitalul Județean: boli neurologice rare degenerative și inflamator-imune;
- Miercurea Ciuc – Spitalul Județean: boala Fabry;
- București – Institutul Clinic Fundeni: alfa-manozidoză.
Mai puține drumuri pentru pacienți și familii
Ministrul a indicat că la Cluj-Napoca sunt deja trei pacienți care au nevoie de tratament, iar la Miercurea Ciuc este vorba despre un copil diagnosticat cu boala Fabry. Extinderea rețelei ar putea reduce distanțele pe care pacienții și familiile lor trebuie să le parcurgă pentru îngrijire.
Rogobete a prezentat inițiativa drept un pas către servicii medicale mai accesibile și adaptate nevoilor persoanelor cu boli rare. În anunțul său, el a mulțumit echipelor Ministerului Sănătății și CNAS, precum și asociațiilor de pacienți pentru contribuția la elaborarea propunerii.
Sursa: anunțul ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, privind proiectul de ordin elaborat de Ministerul Sănătății și CNAS.
Administratie
Proiectul european Teachers 4.0 Digital Age se încheie cu resurse gratuite pentru profesori
Curriculum, ghiduri și o platformă de formare online, disponibile inclusiv în limba română
Proiectul european „Teachers 4.0 Digital Age – Tackling Disinformation and Promoting Digital Literacy through Education and Training in European Classrooms” ajunge la final în această lună. Inițiativa a urmărit să sprijine dezvoltarea competențelor digitale și media în rândul cadrelor didactice și al viitorilor profesori.
Printre rezultatele proiectului se numără curriculumul Teachers 4.0 Digital, un ghid destinat profesorilor, materiale didactice complementare și o platformă de e-learning, accesibilă gratuit și în limba română.
Program de formare de 60 de ore
Platforma online oferă un program de formare de 60 de ore, împărțit în 10 module. Temele includ alfabetizarea digitală și media, gândirea critică, siguranța pe internet, inteligența artificială, dezinformarea și etica folosirii tehnologiilor digitale. Programul abordează, de asemenea, metode inovatoare de predare.
Aproape 900 de profesori formați în România
La nivelul parteneriatului european, 1.760 de cadre didactice din învățământul preuniversitar au participat la activități de formare. Dintre acestea, 888 au fost din România, care, potrivit Ministerului Educației și Cercetării, a obținut cele mai bune rezultate în cadrul consorțiului.
Totodată, peste 1.000 de studenți — viitori profesori — au luat parte la programe de formare organizate în universitățile partenere.
Contribuția partenerilor din România
Ministerul Educației și Cercetării a evidențiat colaborarea cu partenerii naționali ai proiectului: Universitatea de Vest din Timișoara și Asociația Mediawise Society. Instituția a apreciat că expertiza și implicarea acestora au sprijinit desfășurarea activităților și obținerea rezultatelor din România.
Sursa: Ministerul Educației și Cercetării.
Administratie
„La câțiva oameni distanță de tine”, un spectacol despre legăturile care ne apropie
Montarea lui Radu Afrim, după textul lui Dan Coman, invită publicul să reflecteze asupra distanțelor dintre oameni
Cât de aproape suntem, în realitate, de cei din jur? Spectacolul „La câțiva oameni distanță de tine”, montat de Radu Afrim la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, explorează felul în care alegerile, visurile și întâlnirile schimbă legăturile dintre oameni.
Pornind de la textul lui Dan Coman, reprezentația urmărește două povești și se desfășoară pe parcursul a trei ore și 15 minute. Timpul petrecut în sala de teatru devine, astfel, un prilej de oprire și reflecție asupra apropierilor și îndepărtărilor care se construiesc în viața de zi cu zi.
Umor, umanitate și poezie
Scriitorul Mircea Cărtărescu a descris spectacolul drept unul marcat de o „tensiune greu suportabilă”, echilibrată de „valuri de umor nebun, umanitate și poezie”.
La reprezentația specială de marți seară a participat ministra Culturii, Ioana Ciocan, care l-a felicitat personal pe regizorul Radu Afrim.
O coproducție între București și Bistrița
Spectacolul este o coproducție a Teatrului Național din București și a Centrului Cultural „George Coșbuc” din Bistrița.
Din distribuție fac parte Marius Manole, Mirela Oprișor, Marius Bodochi, Natalia Călin, Ștefan Iancu și Flavia Giurgiu. Scenografia este semnată de Sabina și Bianca Veșteman, iar coregrafia îi aparține Flaviei Giurgiu.
Sursa: informațiile transmise despre spectacolul „La câțiva oameni distanță de tine”.
-
Exclusivacum 3 zileAvocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie
-
Exclusivacum 2 zileCroitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele
-
Exclusivacum 3 zile„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!
-
Exclusivacum 2 zileSpiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer
-
Featuredacum 4 zileLideri de Facebook, penitenciare de decor: like-uri multe, rezultate zero
-
Exclusivacum 5 zileM.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar
-
Exclusivacum 4 zile„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă




