Actualitate
EXCLUSIV/ Utilizarea fara un control institutional adecvat a informatiilor clasificate secret de stat si chiar cele clasificate secret de serviciu
Poate cineva va analiza si verifica toate hotararile….O comisie parlamentara….SRI…
Pe langa protocoalele secrete incheiate intre institutii de forta ale statului de drept atat intre ele (SRI_MP_PICCJ_DNA), cat si cu alte autoritati ale admnistratiei publice centrale de specialitate (ministere, autoritati, agentii etc.), respectiv cu institutii parte a puterii judecatoresti (ICCJ_CSM_IJ) exista si alte tipuri de acte administrative/normative clasificate in clase de secretizare “secret de serviciu” sau “strict secret” pe diverse nivele de secretizare ce nu sunt aduse sub nicio forma la cunostinta cetatenilor Romaniei, nefiind publicate in MOf, intrucat prin lege s-a stabilit astfel. Oare cum poate oricare cetatean sa sa se pare in varii situatii de posibile decizii arbitrare ale autoritatilor publice sau imixtiuni in viata cotidiana a acestuia stabilite prin dispozitii secrete si neaduse la cunoatinta publicului.
Cine verifica daca dispozitiile in cauza nu incalca prevederile exprese instituite prin art.24 alin (5) si 33 din Legea nr.182/2002 , atat timp cat niciun cetatean nu a fost informat in mod public de existenta unor astfel de categorii de acte/documente clasificate si nepublicate, de ce ar trebui sa mergem pe buna credinta a celor ce le-au emis cand vedem cate abuzuri au fost comise voluntar sau din cupla, sub masca informatiilor clasificate, de catre persoane cu raspundere institutionala in statutul de drept?
De altfel, cum se poate aplica art.20 din Legea nr.182/2002 referitor la: ”Orice persoană fizică sau juridică română poate face contestaţie la autorităţile care au clasificat informaţia respectivă, împotriva clasificării informaţiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum şi împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestaţia va fi soluţionată în condiţiile legii contenciosului administrativ.”, cand cetateanul nu cunoaste continutul informatiilor clasificate ce ar putea sa-i afecteze drepturi si libertati fundamentale sau orice alte atribute protejate prin lege?
Mai mult, nu se publica macar numarul si titlul actului clasificat in cauza si/sau o referire pe scurt la continutul acestuia (acest fapt nu este prevazut in Constitutie ci doar faptul ca cele cu caracter militar se comunica celor interesati dar nu se precizeaza ca acestea nu ar putea fi publicate/referite doar prin nr., data de emitere, titlul si la ce se refera pe scurt fara afectarea eventualelor interese protejate) astfel incat orice persoană fizică sau juridică română sa aiba o cunoastere relativa asupra posibilelor consecinte juridice ce le-ar putea produce actul/documentul clasificat si sa poate astfel sa il invoce, in baza principiului echitabilitatii, opozabilitatii/egalitatii de arme, in cauze judiciare sau de contencios administrativ/civil.
Deci, intrucat cetatenii nu pot cunoaste actele clasificate in sine, dar si eventuale actualizari, modificari/completari sau abrogari, ce ar fi de facut?
Ca atare, in Romania incepand cu anul 2002 si, cred ca pentru sprijinirea cooperarilor “institutionale” stabilite prin protocale secrete ale SRI (in calitatea de autoritate nationala in domeniul protectiei informatiilor clasificate) cu terte parti, au aparut o serie de HG clasificate “secret de serviciu” sau “strict secret”, emise de guverne succesive si aplicate de cei ce au propus sau solicita astfel de horarari de guvern, prin care au fost aprobate liste cu categori de informatii clasificate, locuri si medii de importanta deosebită pentru protecţia informaţiilor secret de stat, etc.
Acum sa dam cateva exemple justificative de astfel de acte normative:
– HG nr.01050/2002 privind “lista documentelor clasificate din cadrul Serviciului Roman de Informatii” – Sedinta din data de 28.08.2017 la ora 09:00 Complet: 11 COM F Respinge cererea de declasificare a HG 01050/2002 ca promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge ca fiind fără obiect cererea de declasificare a Ordinului Directorului SRI nr. 1083/2006, a fişei de observaţie din perioada 3-6 septembrie 2012 emisă de Spitalul Clinic de Urgenţă „Dr. Agripa Ionescu ” şi a fişei de expunere la riscuri profesionale a reclamantului pe anul 2012. Respinge ca neîntemeiate cererile de declasificare a celorlalte documente şi de eliberare a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate. Cu drept de recurs în 15 ziLe de la comunicare, cale de atac ce se va depune la Curtea de Apel Ploieşti. Pronunţată în şedinţă publică. Hotarare 158/2017 din 28.08.2017 (https://www.jurisprudenta.com/dosare-proc…/…/827q42q2016-42/)
– HG nr.0705/2003 privind lista informatiilor secrete de stat, pe niveuri de secretizare, elaborate sau detinute de catre MCTI, SC Romtelecom SA, SN Radiocomunicatii SA, CN Posta Romana si IGCTI;
– Hotărârea Guvernului nr.01365/2002 pentru aprobarea „Listei cuprinzând categoriile de informaŃii secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deŃinute de Ministerul AdministraŃiei si Internelor”;
– Hotărârea nr. 936/2017 pentru aprobarea listei cuprinzând categoriile de informații secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene sau de instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea acestuia, precum și termenele de clasificare aferente – prin care s-au abrogat “Hotărârea Guvernului nr. 0609/2015 pentru aprobarea listei cuprinzând categoriile de informații secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice sau de unitățile care funcționează în subordinea sau sub autoritatea acestuia și termenele de clasificare aferente, precum și Hotărârea Guvernului nr. S-1000/2013 pentru aprobarea listei cuprinzând categoriile de informații secrete de stat, pe niveluri de secretizare, din domeniul de activitate al Ministerului Fondurilor Europene și termenele de menținere a acestora în nivelurile de secretizare, acte normative care nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.”;
– HG nr.01600/2002 “privind obiectivele, sectoarele si locurile care prezinta importanta deosebita pentru protectia informatiilor clasificate” (pentru MAI);
– Prin prezentul proiect de act normativ se are în vedere: a) Aprobarea Listei cuprinzând categoriile de informații clasificate secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi termenele de clasificare aferente acestora;
b) Abrogarea listei aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. S/348/2013. (Art. 3 – La data intrării în vigoare a prezentei hotărârii se abrogă Hotărârea Guvernului nr. S/348/2013, privind aprobarea Listei cuprinzând categoriile de informații clasificate, pe niveluri de secretizare elaborate sau deținute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi de către instituţiile şi structurile aflate în subordinea sau sub autoritatea acestuia. Propunere de HG din guvernarea lui Dacian Ciolos);
– Hotărârea Guvernului nr. 291/2018 pentru aprobarea Listei cuprinzând categoriile de informații clasificate secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și termenele de clasificare aferente acestora;
– In Dosar nr.672/1/2014, prin decizia penala ICCJ nr.11/2015 se scrie:
“A rezultat că începând cu data de 2 decembrie 2005 şi până la 2 decembrie 2010 informaţii privind orice tip de ofertă, raport de evaluare, prezentare a strategiilor de privatizare erau clasificate drept secret de serviciu. “În sprijinul celor susţinute, procurorii prezintă numeroasele întâlniri pe care le-a avut inculpatul wwww şi care rezultă din raportul de supraveghere operativă (filaj) realizat de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranţei naţionale – raportul de monitorizare SRI, transmis instanţei prin compartimentul de documente clasificate. “Independent însă de caracterul clasificat sau nu al informaţiilor cuprinse în documentele analizate, ceea ce se desprinde cu certitudine din probatoriul administrat în cauză este împrejurarea că acestea erau măcar în parte nedestinate publicităţii, având aşadar un caracter confidenţial. “Conform listei privind categoriile de informaţii secrete de stat, specifice în industrie şi termenele de clasificare ale acestora, sintezele privind indicatorii fizici şi valorici la nivel de minister, referitoare la industria de apărare şi conexe sunt clasificate ca informaţii strict secrete, termenul pentru care aceste sinteze au acest regim fiind de 20 de ani (vezi vol. CDC-M.E.C. trimis odată cu dosarul 222/D/P/2006, în regim clasificat, la Curtea de Apel Bucureşti şi anexa 3 vol. 21, fila 133). “În sensul celor expuse, actul de trimitere în judecată evocă mandatele emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi puse în executare de unităţile specializate ale S.R.I., mandate ce au regim clasificat, putând fi declasificate, potrivit Legii nr.182/2002 şi H.G. nr.585/2002, de către emitent, Î.C.C.J. – împrejurare concretizată la 18.03.2009; înregistrările ambientale din locaţia inculpatului wwwww, pătrunderea secretă şi căutarea de informaţii în reşedinţa acestuia Bucureşti, Bd. Gh. Magheru nr. Wwwwww, activităţile de supraveghere operativă (filaj) (suportul optic seria 005-131-0018 – înregistrat ca document clasificat de către S.R.I.”
“Sesizarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 08.06.2006 s-a realizat în împrejurarea în care au rezultat date şi indicii rezonabile, privind aspectul că unele persoane vizate pregăteau/desfăşurau activităţi ilicite de natură infracţională prin care se aducea atingere securităţii naţionale, dar şi altor valori ocrotite de legea penală. Sesizarea a avut loc printr-o comunicare cu caracter strict secret în legătură cu existenţa unui grup de criminalitate organizată, constituită în jurul cetăţeanului…”
Cred ca puteti trage singuri concluzii despre ce se intampla in tara noastra prin utilizarea fara un control institutional adecvat a informatiilor clasificate secret de stat si chiar cele clasificate secret de serviciu! (Col ® SRI, Ion Dedu).
https://www.jurisprudenta.com/dosare-procese/2016/827q42q2016-42/
Actualitate
Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 16 ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 9 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum o ziTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



