Reforma cu ciocanul: auditul lovește în „marea viziune” de la Mediu

Auditul organizațional făcut la Romsilva de entități specializate a spulberat propaganda reformei scoase pe genunchi de userista de la Mediu, Diana Buzoianu. Tot ce au tot strigat, cu hârtii în mână, sindicaliștii din silvicultură s-a dovedit a fi crunt de adevărat: reducerea direcțiilor silvice de la 41 la 19 a fost făcută „după ureche”, iar tăierile de personal sunt respinse din start chiar de auditul comandat de Romsilva, după cum subliniază Federația Silva.

Mai mult, această „mare reorganizare” împachetată frumos sub eticheta de reformă riscă să aducă Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva pierderi de aproape 200 de milioane de lei. Ca bonus, indicatorii de performanță stabiliți pentru conducere au, din start, șanse de 70% să nu poată fi îndepliniți, după cum se precizează în raportul de audit. Adică se trag la țintă cu ochii legați, apoi li se spune vinovaților că „n-au știut să tragă”.

41, 19, 26 – reforma la ruletă, fără studiu, fără creier

Reducerea direcțiilor silvice de la 41 la 19, impusă de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, nu s-a bazat pe niciun studiu serios, nici pe vreun audit prealabil. A dispărut, pur și simplu, bunul-simț administrativ. Dovada o reprezintă chiar auditul organizațional realizat de Asocierea Rovner & Moore SRL – Public Research SRL, contractat de Romsilva la recomandarea conducerii Ministerului Mediului și finalizat la sfârșitul lunii august – deci după ce reforma fusese deja pusă în aplicare.

Concluzia acestui audit: numărul optim de direcții silvice nu este 19, ci 26. Nu 41, nu 19, ci 26. Cu alte cuvinte, reforma a fost făcută ca la jocurile de noroc: „bagă 19, vedem noi după aia ce iese”.

În plus, auditul spulberă și mitul unui aparat administrativ „supradimensionat”: personalul Romsilva este preponderent de teren, iar conducerea reprezintă sub 6% din total. Nu avem o armată de directori care beau cafea, ci oameni de teren, iar acolo e, de fapt, fragilitatea.

„Vulnerabilitatea reală este demografică, iar fereastra de recrutare și de transfer de competențe se închide odată cu generația 50-59 de ani”, se precizează în raportul de audit. Adică fix generația care știe meserie începe să iasă din sistem, iar în loc să fie preluat know-how-ul, se apasă pe butonul „reorganizare haotică”.

Federația Silva rezumă situația într-un cuvânt: reorganizarea Romsilva a fost făcută lăutărește, „după ureche”, iar auditul independent nu face decât să confirme oficial acest lucru.

HG 123/2026: când Guvernul dă cu firma de stat în gard, dar „reformat”

Hotărârea de Guvern 123/2026, care reglementează reorganizarea Romsilva, arată frumos în tabele și diagrame: stabilește structuri, termene și proceduri. Ce nu stabilește, în schimb, este partea esențială: o evaluare comparabilă, în cifre, a costurilor tranziției, a efectelor asupra profitabilității, a riscurilor operaționale și juridice sau a impactului real asupra personalului. Pe scurt, hârtie multă, substanță puțină.

Aici intră în scenă auditul comandat de Romsilva, citat de Federația Silva:

• Sunt estimate costuri pe termen scurt între 11,8 și 23,5 milioane de lei.
• Pentru 2026, se recomandă un provizion între 20 și 30 de milioane de lei.

Și asta e doar încălzirea. Auditul avertizează că trecerea bruscă de la 41 de conduceri județene la 19 conduceri regionale poate produce un vid decizional serios, afectând licitațiile, fluxurile comerciale și veniturile. Adică exact acele mecanisme prin care Romsilva funcționează ca regie economică.

Impactul estimat:

• 30–80 milioane de lei pierderi pentru o perturbare de numai 1–2,7% din cifra de afaceri.
• La o perturbare de 5%, pierderile pot depăși 150 de milioane de lei.

Probabilitatea ca acest risc să se producă este apreciată la 60–75%. Cu alte cuvinte, nu vorbim de teorie, ci de un risc mai degrabă probabil decât improbabil.

Auditul mai identifică și riscul unui blocaj juridic de 3–6 luni, cu un impact de alte 20–40 de milioane de lei. Adunate, pierderile se duc spre 200 de milioane lei. Asta în timp ce „reforma” este vândută public ca un act de eficientizare curajoasă.

Romsilva, regie solidă, făcută să pară bolnavul sistemului

Raportul de audit descrie Romsilva ca pe o organizație de talie mare, solidă din punct de vedere patrimonial, autofinanțată și profitabilă în ciclul 2022–2024. Procesele silvice de fond sunt descrise ca fiind mature, iar personalul tehnic – bine pregătit, după cum subliniază Federația Silva.

Nu avem, așadar, o regie în faliment, ci una care funcționează și aduce profit. Problemele identificate de audit sunt, în principal, de natură structurală și managerială:

• guvernanță fragmentată;
• suprapuneri de roluri;
• probleme serioase de digitalizare;
• deficit de resurse umane;
• separare insuficientă între funcția publică și activitatea comercială.

Aici urmează partea care demolează complet narativul oficial. „Auditul nu recomandă reduceri nete de personal prin concedieri. Dimpotrivă, recomandă redistribuirea personalului, diminuarea ponderii administrative și întărirea personalului din teren, precum și a zonelor de audit, control, IT și biodiversitate”, arată Federația Silva, citând raportul.

Cu alte cuvinte, problema nu e că sunt „prea mulți oameni”, ci că sunt prea puțini acolo unde trebuie și prea slab organizați.

„Așadar, nu numai arhitectura teritorială stabilită de Guvern trebuie reconsiderată. Trebuie reconsiderată întreaga filosofie a unei reforme prezentate public ca o operațiune de tăiere a structurilor și personalului”, transmite Federația Silva. Reforma pare construită pentru spectacol politic, nu pentru funcționalitate.

Reforma sau demolare? Sindicaliștii vorbesc de distrugerea Romsilva

Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA a cerut Guvernului și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor modificarea de urgență a HG 123/2026 și reașezarea întregului proces de reorganizare pe concluziile auditului comandat chiar de Romsilva.

Mesajul este clar: dacă tot ați comandat un audit, măcar țineți cont de el.

Federația merge mai departe și avertizează public: „Dacă și în aceste condiții reorganizarea va continua neschimbată, cu riscurile financiare, operaționale și sociale deja identificate, e limpede că nu se dorește cu adevărat reformarea Romsilva, ci slăbirea Regiei până la prăbușire. Problema reorganizării Romsilva este de competența CSAT”, a transmis Federația Silva.

Cu alte cuvinte, problema nu mai e doar una de administrație, ci de securitate națională: discutăm de păduri, de lemn, de resurse strategice și de o regie de stat împinsă deliberat spre instabilitate.

În același timp, auditul mai semnalează un detaliu „uitat” în discursul public: indicatorii de performanță pentru conducerea Romsilva acoperă 11 domenii și impun atingerea a cel puțin două treimi din fiecare set, sub sancțiunea încetării contractului de mandat. Există un risc critic de 70% ca indicatorii financiari să nu fie atinși în 2026.

Traducere liberă: indicatorii au fost construiți astfel încât să fie aproape imposibil de realizat în condițiile haosului creat, ceea ce va oferi pretextul perfect pentru schimbarea conducerii. Exact ceea ce, sugerează Federația Silva, s-a urmărit de fapt.

Protect natură, distrug economie: exploatarea lemnului, blocată „cu grijă”

În paralel cu haosul organizatoric, Romsilva se lovește de un alt zid: tot mai multe arii protejate, tot mai multe interdicții, tot mai puțin lemn exploatat. Rezultatul: România recoltează mult mai puțină masă lemnoasă decât ar permite potențialul său forestier, după cum reiese din raportul de audit citat.

La capitolul intensitatea recoltării (metri cubi pe hectar), România e aproape codașă:

• Cehia: 7 mc/ha
• Polonia: 5,3 mc/ha
• Slovacia: 5 mc/ha
• Austria: 3,5 mc/ha
• România: 3,1 mc/ha
• Franța: 2,5 mc/ha

România se află pe penultimul loc din cele șase țări analizate. Nu vorbim de despădurire agresivă, ci de o subutilizare evidentă, în condițiile în care importurile de lemn și prețurile pentru consumatori o iau razna.

La veniturile obținute de administrațiile forestiere de stat, clasamentul arată astfel:

• Polonia: peste 3 miliarde euro (7,15 milioane ha păduri)
• Franța: 830 milioane euro (4,35 milioane ha)
• Cehia: 729 milioane euro (1,20 milioane ha)
• România: 683 milioane euro (4,32 milioane ha)
• Slovacia: 320 milioane euro (0,81 milioane ha)
• Austria: 316 milioane euro (0,51 milioane ha)

România, cu un fond forestier comparabil cu al Franței, încasează mult mai puțin și exploatează mai timid.

La densitatea de personal, cifrele demontează și mitul „armatei” de bugetari din păduri:

• Franța: 538 angajați/ha (raportat la structura lor)
• Austria: 481 angajați/ha
• România: 331 angajați/ha

Așadar, nici aici nu suntem campionii risipei, în ciuda discursului oficial.

Concluzie: pamfletul real e politica, nu articolul

Reforma Dianei Buzoianu la Romsilva, prezentată public drept o „modernizare curajoasă”, arată, în oglinda auditului citat de Federația Silva, ca o operațiune de tip „stricăm întâi, vedem după”. Reduceri de direcții făcute fără studii, riscuri financiare de până la 200 de milioane de lei, probabilități mari de eșec, indicatori de performanță setați ca o capcană și o regie profitabilă împinsă deliberat spre haos.

Dacă acesta e modelul de reformă „nouă”, „modernă” și „pro-europeană”, atunci singurul lucru care mai funcționează bine în povestea asta este pamfletul – doar că el nu se scrie în ziare, ci direct în Hotărâri de Guvern.