Anchete
Demisia lui Marian Godină, în centrul unei dispute între fostul polițist și o organizație civică
Demisia lui Marian Godină din Poliția Română a generat o dispută publică între fostul polițist și Asociația Patria Prima. Organizația susține că sesizările formulate în ultimele săptămâni cu privire la veniturile și activitățile desfășurate de Godină ar fi avut un rol în decizia acestuia de a părăsi sistemul. Godină respinge acuzațiile și afirmă că intenția de a demisiona era mai veche.
Marian Godină, agent-șef principal în cadrul Poliției Române, și-a anunțat demisia joi, 20 august 2026, după aproape două decenii de activitate. Într-un mesaj publicat anterior, acesta preciza că se gândește să renunțe la cariera de polițist și că își pregătește proiecte profesionale în zona de educație rutieră, activități umanitare, stand-up și producție de conținut online.
Patria Prima susține că a sesizat mai multe instituții
Asociația Patria Prima, fondată și condusă de Sebastian Dracopol, a publicat pe site-ul organizației o cronologie a activităților și veniturilor atribuite lui Marian Godină. Potrivit reprezentanților ONG-ului, verificările au pornit de la declarațiile de avere și de la informații publice privind apariții televizate, turnee de stand-up, activități de promovare și monetizare pe platforme online.
Organizația afirmă că, în perioada 2022–2025, Godină s-ar fi aflat în concedii pentru creșterea copiilor, interval în care ar fi obținut venituri din mai multe surse. Printre activitățile menționate de asociație se numără participări la emisiuni de televiziune, spectacole de stand-up cu bilete, postări publicitare și abonamente plătite pe Patreon.
Patria Prima susține că aceste venituri trebuie analizate prin raportare la plafonul prevăzut de OUG nr. 111/2010 pentru beneficiarii indemnizației de creștere a copilului. Organizația precizează însă că stabilirea existenței unor eventuale încălcări și recuperarea unor sume pot fi dispuse numai în urma verificărilor autorităților competente.
Sesizări la ANI, IGPR, ANAF și IPJ Brașov
Potrivit informațiilor publicate de asociație, au fost transmise sesizări către Agenția Națională de Integritate, Inspectoratul General al Poliției Române, Corpul de control al ministrului Afacerilor Interne, Inspectoratul de Poliție Județean Brașov și Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Demersurile vizează, între altele, verificarea declarațiilor de avere și de interese, a veniturilor obținute din activități artistice și online, precum și a compatibilității acestor activități cu statutul de polițist.
Asociația invocă și prevederile art. 45 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, care reglementează incompatibilitățile și interdicțiile aplicabile personalului Poliției Române. În interpretarea organizației, anumite activități comerciale sau de promovare remunerată ar putea ridica probleme de natură disciplinară. Aceste susțineri nu au fost confirmate, până în prezent, printr-o decizie definitivă a unei autorități.
Disputa privind concediul fără plată
Un alt subiect invocat de Patria Prima este perioada în care Marian Godină ar fi participat la emisiunea „Survivor România 2026”, în Republica Dominicană. Organizația susține că acesta ar fi anunțat un concediu fără plată de trei-patru luni și solicită clarificări cu privire la temeiul legal în baza căruia perioada a fost aprobată.
Potrivit asociației, durata menționată ar putea depăși limitele prevăzute pentru concediul fără plată acordat polițiștilor. Stabilirea legalității acestei perioade aparține însă instituțiilor abilitate, pe baza documentelor administrative și a contractelor relevante.
Sesizarea privind transportul copiilor pe bicicletă
Patria Prima a formulat și o plângere contravențională la IPJ Brașov după ce Marian Godină a publicat o fotografie în care transporta doi copii pe aceeași bicicletă. Organizația susține că situația ar putea contraveni regulamentului rutier, care prevede condiții privind transportul copiilor pe bicicletă.
Godină a confirmat ulterior că a fost audiat în legătură cu sesizarea și a declarat public că circulă cu fetele sale pe bicicletă în acest mod.
La scurt timp, acesta a publicat o reclamă pentru un scaun de bicicletă comercializat de o firmă din Brașov. În mesajul său, Godină a afirmat că a propus companiei o colaborare și că urma să fie remunerat pentru promovare. Asociația Patria Prima consideră că postarea poate avea relevanță în analiza compatibilității dintre activitatea comercială și statutul de polițist.
Godină: „Decizia am luat-o acum pentru că se încheie concediul”
Marian Godină a respins ideea că demersurile Asociației Patria Prima l-ar fi determinat să demisioneze. Într-o postare adresată urmăritorilor săi, el a acuzat organizația că își atribuie în mod nejustificat un merit și a indicat un mesaj publicat pe platforma Patreon la 3 iunie 2026.
În textul respectiv, Godină scria că ia în calcul renunțarea la cariera de polițist, invocând programul imprevizibil, misiunile dificile, munca în zilele de sărbătoare și presiunea specifică profesiei.
„După aproape 20 de ani în Poliție, mă bate gândul să renunț”, afirma acesta, precizând că demisia ar însemna renunțarea la un venit stabil și la o profesie care l-a definit timp de două decenii.
Fostul polițist susține că momentul demisiei are legătură cu încheierea concediului pentru creșterea copilului și că aceasta este „singura coincidență” cu sesizările formulate de organizație.
Ce urmează
În prezent, nu există o concluzie oficială privind eventuale incompatibilități, nereguli fiscale sau încălcări ale regimului indemnizației pentru creșterea copilului. Sesizările depuse de Asociația Patria Prima urmează să fie analizate de instituțiile competente, care pot solicita documente, informații fiscale și explicații de la persoanele implicate.
Demisia lui Marian Godină pare să fi fost pregătită de mai mult timp, însă momentul anunțului a amplificat disputa cu organizația care a făcut publice sesizările. Până la finalizarea verificărilor oficiale, acuzațiile rămân în stadiul de susțineri, iar explicația privind motivele demisiei aparține, în mod direct, fostului polițist. (Irinel I.).
Anchete
Procurorul Radu-George Bucurică ajunge la Înalta Curte: contestația privind arestarea preventivă, judecată pe 27 august
Instanța supremă a stabilit termenul în dosarul în care procurorul este acuzat de mai multe infracțiuni
Așteptarea s-a încheiat pentru procurorul Radu-George Bucurică, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin. Potrivit publicației Lumea Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit termen pentru judecarea contestației formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, care solicită arestarea preventivă a magistratului.
Instanța supremă a fixat termenul pentru 27 august 2026, după ce, miercuri, 19 august, a înregistrat cauza spre soluționare.
Parchetul contestă respingerea arestării preventive
Contestația vizează încheierea nr. 129 din 10 august 2026, pronunțată în dosarul nr. 525/57/2026. Prin această decizie, judecătoarea Denisa-Maria Bic, de la Curtea de Apel Alba Iulia, a respins solicitarea procurorilor privind arestarea preventivă a lui Bucurică.
Procurorul este cercetat pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, uz de armă fără drept, tulburarea ordinii și liniștii publice, portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase și două infracțiuni de ultraj.
Judecătoarea critică modul în care au fost analizate probele
În motivarea soluției, judecătoarea Denisa-Maria Bic ar fi reproșat procurorului de caz de la Parchetul Curții de Apel Alba Iulia că nu a analizat în referatul cu propunerea de arestare preventivă toate probele relevante.
Potrivit informațiilor prezentate de Lumea Justiției, magistratul ar fi arătat că nu au fost luate în considerare imaginile surprinse de camerele bodycam ale polițiștilor implicați în imobilizarea lui Bucurică și nici declarațiile agenților. De asemenea, procurorul nu ar fi solicitat imaginile camerelor de supraveghere amplasate la terasa unde s-a produs incidentul.
Imaginile ar surprinde două agresiuni asupra procurorului
În aceeași încheiere, judecătoarea susține că imaginile ar indica faptul că Radu-George Bucurică ar fi fost agresat de două ori, în timp ce nu se putea apăra.
Prima agresiune ar fi avut loc în momentul în care a fost scos din autoturism, de persoane aflate la fața locului și care ar fi intervenit în sprijinul polițiștilor. A doua s-ar fi produs după ce procurorul fusese imobilizat la sol, cu fața în jos.
Totodată, potrivit motivării citate de publicație, nu Bucurică ar fi folosit arma, ci unul dintre polițiștii care au participat la încătușarea sa.
Instanța semnalează și tratamentul considerat degradant
La finalul încheierii, judecătoarea Denisa-Maria Bic ar fi criticat și modul în care procurorul a fost prezentat în fața presei. Magistratul a denunțat caracterul înjositor al expunerii publice, arătând că Bucurică ar fi fost plimbat în fața jurnaliștilor cu tricoul rupt.
Contestația Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia va fi analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 27 august 2026. Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, acuzațiile formulate în dosar nu înlătură prezumția de nevinovăție. (Irinel I.).
Anchete
Scandal politic după decizia CCR în cazul lui Dominic Fritz. Reacție dură a fostei judecătoare ICCJ Roxana Tudose
Decizia Curții Constituționale a României (CCR) prin care primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și-a pierdut mandatul a generat reacții puternice în spațiul public, atât din partea USR, cât și din partea unor foști magistrați. Publicația „Lumea Justiției” a relatat pe larg despre conflictul iscat în jurul hotărârii CCR, criticând modul în care Fritz și partidul său contestă public decizia Curții.
Potrivit „Lumea Justiției”, reacțiile USR și ale lui Dominic Fritz față de hotărârea Curții Constituționale au fost catalogate drept fără precedent, fiind descrise ca un veritabil „asalt” propagandistic asupra autorității CCR.
Fosta judecătoare ICCJ: „Nu am întâlnit un astfel de caz în cariera mea”
Avocata Ana-Roxana Tudose, fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, a criticat la rândul său, într-o postare pe Facebook din 17 august 2026, modul în care este contestată decizia Curții. Ea afirmă că, deși a judecat numeroase cauze privind incompatibilități și conflicte de interese – în special cu aleși locali, preponderent din zona PSD, dar și din alte partide – nu a mai întâlnit un caz în care un politician să mobilizeze un „uriaș aparat de propagandă” împotriva unei hotărâri a CCR.
Tudose rememorează, în mesajul său, practica instanțelor în dosarele de incompatibilitate și conflict de interese, arătând că, de regulă, justițiabilii încercau să tragă de timp prin amânări și diverse cereri procedurale, dar acceptau în final hotărârile definitive, chiar dacă le contestau în discursul public sau sperau în căi extraordinare de atac.
„Nu îmi amintesc să fi văzut vreodată ca un om să se cramponze în asemenea hal de o funcție și să asmută o întreagă camarilă de partid, de presă și de internauți pentru a păstra un scaun”, scrie fosta judecătoare, citată de „Lumea Justiției”.
Acuzații privind gravitatea faptei și conflictul de interese
În postarea preluată de „Lumea Justiției”, Ana-Roxana Tudose susține că, în cazul lui Dominic Fritz, sancțiunea ar avea la bază o faptă „gravă”, pe care o descrie ca atribuirea de contracte bănoase unei persoane care i-ar fi susținut campania electorală. Din această perspectivă, fosta judecătoare pune sub semnul întrebării credibilitatea mesajelor transmise de USR și de susținătorii primarului din Timișoara, folosind un ton extrem de critic la adresa acestora.
Ea își încheie mesajul cu o întrebare retorică la adresa opiniei publice, referindu-se la ceea ce numește „nesimțire crasă”, și exprimă nedumerirea față de cei care continuă să susțină politic astfel de comportamente.
Clarificări și nuanțări: „PUZ, nu contract”
Într-un update la aceeași postare, Tudose notează că, potrivit unor reacții apărute ulterior, ar fi vorba despre semnarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), și nu despre un contract direct, așa cum formulase inițial. Fosta judecătoare își păstrează însă tonul critic, sugerând – într-o notă ironică – ca actul respectiv să fie atacat pe cale legală de către o altă persoană publică („Nicu”), despre care afirmă că „se pricepe” și cu care, după propria exprimare, „s-au și dezîmprietenit”.
Postarea Anei-Roxana Tudose, precum și comentariile publice generate de decizia CCR în cazul lui Dominic Fritz, sunt prezentate și analizate de publicația „Lumea Justiției”, care pune accent pe caracterul excepțional, din punctul de vedere al sursei citate, al atacurilor politice la adresa Curții Constituționale. (Irinel I.).
Anchete
Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, chemați să dea explicații în Parlament după întâlnirea secretă de la Senat
Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, și premierul demis Ilie Bolojan ar urma să fie chemați în Parlament pentru a da explicații cu privire la întâlnirea discretă care a stârnit controverse în ultimele zile, potrivit publicației Lumea Justiției.
Senatoarea PACE Cosmina Cerva, președinta Comisiei pentru constituționalitate din Senatul României, a confirmat luni, 17 august 2026, că Biroul Permanent al Senatului a transmis solicitarea privind constituirea unei comisii de anchetă către comisia pe care o conduce.
„Comisia de constituționalitate am convocat-o pentru mâine, ca să stabilim calendarul și obiectivele audierilor celor implicați”, a declarat Cosmina Cerva pentru Luju.
Parlamentul pregătește audierile
Potrivit informațiilor vehiculate în spațiul public, comisia ar urma să stabilească atât calendarul audierilor, cât și persoanele care vor fi chemate pentru a oferi explicații în legătură cu întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu.
Discuții și explicații în spatele ușilor închise
Tot luni, președintele Senatului, Mircea Abrudean, ar fi afirmat în ședința Biroului Permanent că discutase cu Ilie Bolojan încă din iunie 2025 și că i-ar fi pus la dispoziție biroul său, aceasta fiind, potrivit relatărilor, explicația pentru întâlnirea avută de Bolojan cu Tănăsescu în acea încăpere.
Subiectul a alimentat un val de speculații și reacții politice, iar Parlamentul urmează să clarifice circumstanțele în care a avut loc întâlnirea. (Irinel I.).
-
Uncategorizedacum 4 zileEpisodul 43 – „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”. Resurse (In)Umane: de la „Academia de Cămătărie” la amanta făcută șefă
-
Exclusivacum 2 zileEpisodul 45 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. Lăutari cu epoleți, amante strategice și pipițe de protocol
-
Exclusivacum 4 zileGradul de chestor, noul abonament „family & friends” în Poliția Penitenciară?
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 44 – IPJ Prahova, „Grădinița de cadre”: combinații, favoruri și dosare îngropate cu lopata
-
Exclusivacum o ziEpisodul 46 – «IPJ Prahova – Grădinița de cadre»: Mocanu Horia cântă tata la altă masă! SIPI și DGA joacă după ureche?
-
Exclusivacum 4 zileConsiliul care doar «ia act»: Cum îl spală C.A.-ul pe Nae Comisionaru’ la TCE, după ce-a dopat hipodromul și a jumulit transportul public
-
Exclusivacum 3 zileCai drogați, trolee decapitate și mecanici beți la TCE: Ploieștiul lui „Nae Comisionaru”
-
Exclusivacum o ziBombă sindicală la Economie. Cum încearcă „garnitura Darău–Miron” să pună ministerul pe persoană fizică




Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login